Nuclearelectrica

Profitul Nuclearelectrica în creștere cu 60%, în prima jumătate a anului. Gradul de realizare al investițiilor a depășit 53%

Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei de la Cernavodă, a înregistrat în primele șasele luni ale acestui an un profit net de 290,66 milioane lei, cu aproape 60% mai mare față de rezultatul net raportat în primul semestru al anului anterior, se menționează în datele financiare raportate de companie.


„Rezultatul din exploatare (EBIT) a înregistrat o creştere cu 69,2%, iar EBITDA o creştere cu 31,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, în principal ca urmare a creşterii veniturilor din exploatare cu 20,1%, influenţate de creşterea cu 22% a veniturilor din vânzarea energiei electrice”, menţionează compania.

Potrivit directorul general al SNN, Cosmin Ghiţă, aceste creşteri sunt rezultatul unei strategii foarte bune de vânzări, axată pe produse pe termen lung.

„Rezultatul vine dintr-o strategie foarte bună de vânzări, cu gestionarea corectă a riscurilor. Strategia noastră a vizat vânzarea pe piaţa centralizată a produselor pe termen lung, a fost un pariu care ne-a ajutat foarte mult. Noi nu intrăm pe produse de vârf, nu am vrut să avem o politică agresivă, care să ne ducă la risc din punctul de vedere al echilibrului comercial, întrucât suntem producători în bandă. Totodată, am luat în calcul abordarea prudenţială în managementul opririlor planificate şi o atenţie sporită cu privire la posibile defecţiuni, cu pregătirea stocurilor de echipamente necesare, ceea ce ne-a ajutat să trecem peste iarnă”, a declarat Cosmin Ghiţă, în cadrul unei conferințe de presă în cadrul căruia a prezentat rezultatele financiare și stadiul proiectelor majore în care este implicată compania.

„Energia nucleară este a doua cea mai ieftină sursă de energie din sistem, singura care este disponibilă 100%, astfel că cred că majorarea producţiei de energie din surse nucleare va duce la creştere competitivităţii în economie”, a explicat directorul general al Nuclearelectrica. Compania livrează energie şi pe piaţa reglementată, la un preţ aprobat de ANRE la 188,33 de lei.

Investiții de 137 mil. lei în primele șase luni

Veniturile realizate de SNN pe piaţa de energie electrică aferente livrărilor de energie electrică din semestrul I al anului 2019 au fost de 1,183 miliarde lei, mai mari cu 0,16% faţă de veniturile bugetate pentru primele şase luni şi respectiv mai mari cu 21,8% faţă de realizările din aceeaşi perioadă a anului anterior.

Valoarea totală a programului de investiţii al SNN pentru anul 2019 este de 256,548 milioane lei (fără componenta alocată plăţii serviciului datoriei aferent împrumuturilor pe termen lung), program aprobat prin Hotararea din mai a Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor societăţii. Potrivit directorului general al SNN, la încheierea primului semestru al anului, gradul de realizare al investițiilor se ridica la 53,4%, mult peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, când s-a ridicat la doar 30,5%.

„Ca şi în anii anteriori, Nuclearelectrica SA şi-a structurat programul de dezvoltare investiţii pe obiective definite în raport cu nevoile sucursalelor de producţie (CNE Cernavodă şi FCN Piteşti), astfel încât să obţină un nivel cât mai ridicat de utilizare al capacităţii de producţie (EAF Energy Availability Factor) în condiţiile respectării normelor de securitate nucleară şi ale menţinerii pe termen lung a nivelului de excelenţă în exploatarea centralei. Totodată, programul de dezvoltare urmăreşte să răspundă necesităţii de modernizare/retehnologizare a unor sisteme, din considerente atât de natură economică (reduceri de consumuri specifice, îmbunătăţirea unor parametri caracteristici proceselor deservite, cu impact pozitiv asupra eficienţei) cât şi de natură juridică, fiind necesară implementarea unor îmbunătăţiri asociate securităţii nucleare, protecţiei mediului şi securităţii muncii, acestea reprezentând cerinţe imperative, venite din partea autorităţilor de reglementare din domeniu”, se mai arată în documentul SNN transmis Bursei de la Bucureşti.

Producţia brută de energie electrică a celor două unităţi operaţionale ale CNE Cernavodă a fost de 5,368 milioane MWh în semestrul I al anului 2019, din care 4,919 milioane MWh au fost livraţi în Sistemul Energetic Naţional.

Faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, cantitatea de energie electrică vândută pe piaţa concurenţială a contractelor bilaterale a crescut cu 9%, beneficiind de o creştere a preţului mediu de vânzare pe această piaţă cu 18% (preţ fără Tg), în timp ce cantitatea de energie electrică vândută pe piaţa spot (PZU) a scăzut cu 35%, în condiţiile înregistrării unui preţ mediu de vânzare pe această piaţă mai mare cu 38% (preţ fara Tg).

Societatea a vândut aproximativ 0,1% din energie pe piaţa reglementată la preţ reglementat. Pentru anul 2019, pentru respectarea prevederilor Ordonanţei 114/2018, ANRE a stabilit o cantitate de energie electrică de vândut de către SNN pe contracte reglementate de 1.377 GWh (din care 6,1 GWh pentru perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019), urmând ca pentru anii următori obligaţiile de vânzare pe bază de contracte reglementate atribuite SNN să se stabilească la un nivel maxim de 65% din cantitatea de energie electrică livrată. ANRE a stabilit pentru SNN un preţ reglementat de 188,33 lei/MWh (fara Tg).

Cantităţile de energie electrică vândute pe piaţa concurenţială a contractelor bilaterale au reprezentat o cotă procentuală de 86% din volumul total al energiei electrice vândute. Preţul mediu de vânzare pe contractele bilaterale a fost de 233,66 lei/MWh (cu Tg inclus), înregistrând o creştere de 18,2% faţă de preţul mediu înregistrat în semestrul I al anului 2018.

Cantitatea de energie electrică vândută pe bază de contracte, pe piaţa spot (PZU) precum şi pe PE este de 5,112 milioane MWh, cu 2,9% peste programul de vânzări şi cu 0,26% mai mică faţă de cantitatea de energie electrică vândută în aceeaşi perioadă a anului 2018. Pe piaţa spot (PZU), s-a vândut o cantitate de energie electrică reprezentând 13,5% din volumul total de vânzări, faţă de o cotă procentuală de 20,6% înregistrată în aceeaşi perioadă a anului 2018. Preţul mediu de vânzare a energiei pe PZU realizat de SNN în semestrul I al anului 2019 a fost de 218,64 lei/MWh (cu Tg inclus), faţă de 158,73 lei/MWh (cu Tg inclus) în aceeaşi perioadă a anului 2018.

Cosmin Ghiță, Nuclearelectrica: E nevoie de o corelare între sistemul de învățământ și nevoile industriei

Directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, a făcut un apel la toți factorii de decizie la nivel guvernamental să identifice și să faciliteze o mai bună cooperare între sistemul de învățământ și domeniul industrial, care se confruntă cu o lipsă acută de forță de muncă.

Cosmin Ghiță a declarat, în cadrul conferinței TOP HR Challenges, că domeniul industrial înregistrează cel mai mare număr de posturi vacante.  

“Vreau să fac apel la toți factorii de decizie la nivel guvernamental să revizuiască și să vadă cum se poate facilita o cooperare cât mai strânsă între sistemul de învătâmânt și industrie pentru a putea preda acele materii, pentru a putea ajusta numărul de studenți și de absolvenți în corelare cu necesitățile industriale de astăzi”, a declarat directorul general al SN Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavodă.

Tinerii absolvenți trebuie motivați să rămână în țară

Potrivit acestuia, la nivel local situația forței de muncă înregistrează un declin, care are la bază două cauze majore: sporul demografic negativ și migrația forței de muncă, în special a celei calificate.

“La acest trend se adaugă din păcate și situația tinerilor inactivi. În 2018, în România, erau aproape 5 milioane de tineri cu vârste cuprinsă între 15 și 34 de ani, din care doar jumătate activau în piața forței de muncă. Paradoxal, România a ajuns să fie o piață ofertantă în ceea ce privește locurile de muncă deși în urmă cu 10 ani situația era cu totul diferită, însă nu are cine să le ocupe, indiferent că vorbim de servicii, industrie, sănătate, agricultură, chiar și turism sau alte joburi care au diferite grade de calificare”, a spus Cosmin Ghiță, în cadrul evenimentului.

În ceea ce privește migrația, directorul general al SNN a menționat că e nevoie de o abordare integrată și strategică, prin care să fie identificate cauzele migrării și implicit luate măsuri în așa fel încât acestea să fie transformate în cauze care să-i determine pe oameni să rămână în România. 

În acest sens, compania a început să se implice strategic în procesul de identificare și recrutare de personal. “Suntem prezenți în mod constant în mediul universitar, am demarat un program de burse de studiu, internship și practică, derulam campanii de CSR de dotare a laboratoarelor de fizică din licee și universități, în așa fel încât să atragem cât mai mulți tineri, dar și să le oferim posibilitatea de a studia aplicat”, a spus Cosmin Ghiță.

Vă prezentăm mai jos discursul integral susținut de directorul general al SNN, Cosmin Ghiță, în cadrul conferinței Top HR Challenges.

Domeniul industrial per total, implicit și cel de nișă în care activăm noi, înregistrează, conform studiilor interne, cel mai mare număr de posturi vacante, adică cea mai importantă oportunitate de angajare și de plasare a forței de muncă.

La nivel local situația forței de muncă înregistrează un declin. Acest declin are două cauze majore. În primul rând sporul demografic negativ și migrația forței de muncă, în special a celei calificate. La acest trend se adaugă din păcate și situația tinerilor inactivi. În 2018, în România, erau aproape 5 milioane de tineri cu vârste cuprinsă între 15 și 34 de ani, din care doar jumătate activau în piața forței de muncă. Paradoxal, România a ajuns să fie o piață ofertantă în ceea ce privește locurile de muncă, deși în urmă cu 10 ani situația era cu totul diferită, însă nu are cine să le ocupe, indiferent că vorbim de servicii, industrie, sănătate, agricultură, chiar și turism sau alte joburi care au diferite grade de calificare. 

Este evident că angajatorii găsesc din ce în ce mai greu forță de muncă calificată sau necalificată., ambele la fel de importante mai ales că vorbim din perspectiva industriei. 
În esențe aceste probleme cu forța de muncă sunt structurale. România are în prezent cu mai puțin de 4 milioane de locuitori din cauza migrării. Cauzele acestei migrări sunt integral rezolvabile, însă e nevoie de o abordare integrată și strategică. Trebuie să ne gândim la cauzele care îi determină pe oameni să să plece din țară și de ce să nu facem din acestea cauze care să-i determine să rămână în România. 

Adițional schimbărilor structurale, industria chiar poate avea un rol adjuvant. Acest rol înseamnă o implicare semnificativă în repertorizarea necesităților interne corelat cu cartografierea forței de muncă și dezvoltarea acesteia.

Industria nucleară face acest lucru pentru a-și asigura pe cât posibil forța de muncă atât pentru proiectele curente, cât și pentru cele viitoare: două reactoare în operare, ambele cu extinderea duratei viață și vă spun sincer că în momentul la care am proiectul retehnologizării Unității 1 am văzut o îmbunătățire a retenției forței de muncă. Sperăm în curând să demarăm Unitățile 3 și 4.

Industria nucleară are nevoie în primul rînd de personal calificat, care, ulterior, prin formare internă să devină forță de muncă înalt calificată gata de operare. Concret înseamnă o perioadă între 6-7 ani de pregătire a unui operator în industria nucleară.

Provocarea managementului societății constă pe de-o parte în afara de asigurarea unei remunerații competitive, și vă spun că, în comparație cu alte centrale din Europa sau din lume, salariile din România sunt de vreo 4 ori mai mici, și pe de altă parte în crearea unui cadru organizațional și motivațional asfel încât să creăm retenția de care este nevoie.

Din 2017, de când mi-am începutul mandatul, am început să ne implicăm strategic în procesul de identificare și de recrutare. Prezența noastră este constantă acum în mediul universitar, în funcție de necesități, oferim burse de studiu, avem și campanii de CSR calate pe liceele industriale de profil și universități, dar oferim și angajaților noștri sau altora interesați de domeniu oportunitatea de a studia aplicat. 

Am lansat un proiect de MBA în 2018 pentru specializarea anuală a unui număr de angajați în Australia în diferite specializări. Am lansat un master de specializare în inginerie nucleară în Coreea, cu unul dintre cele mai prestigioase instituții de profil, și am început un program de burse, tot din 2018, prin care acordăm 25 de burse pentru studenții din ultimii doi ani ude studii la facultățile tehnice pe termen mediu și lung. Astfel, investim în acești studenți timp de doi ani cu ideea de a-i atrage către Nuclearelectrica. Iar anul acesta am lansat un program de internship cu stagiu plătit în cadrul centralei Cernavodă. Totodată, asigurăm transferul de hnow-how între vechea și noua generație prin mentorat.

Cel mai important demers pe care noi l-am lansat reprezintă diagnoza organizațională din cadrul SNN. Și anume, un demers de analiză a stadiului actual al sistemelor, modului de lucru și a culturii din companie, în vederea identificării posibilităților de ajutare.

Crearea unui mediu de lucru etic și în primul rînd echitabil este principala cauză care duce la retenția personalului. Făcând aceste acțiuni în mod evident că am simțit nevoia unei schimbări la nivel de curiculă prin creșterea conținutului educațional care să faciliteze reprezentarea necesităților pieței.

Vreau să fac apel la toți factorii de decizie la nivel guvernamental să revizuiască și să vadă cum se poate facilita o cooperare cât mai strânsă între sistemul de învătâmânt și industrie pentru a putea preda acele materii, pentru a putea ajusta numărul de studenți și de absolvenți în corelare cu necesitățile industriale de astăzi.

Din 2018, SNN a construit un sistem de top la nivel financiar în ceea ce privește pachetul salarial oferit salariaților proprii, dar și soluții inovatoare.

Pentru toate problemele sistemice este nevoie de un efort masiv concertat între industrii, autorități și sisteme de învățământ. Din 1989 și până acum forța de muncă a scăzut și studiile estimează că această scădere va continua cu 10% până la nivelul anului 2040.   

Scenariu: Dacă acordul cu chinezii pică, Nuclearelectrica va construi o unitate la Cernavodă

Nuclearelectrica are în calcul un scenariu de dezvoltare a unei unităţi nucleare la Cernavodă, în cazul în care acordul cu compania chineză CGN pentru dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 nu va fi finalizat, a declarat, joi, secretarul de stat în Ministerul Energiei Doru Vişan.

„Marile investiţii în sistemul energetic – bătaia este foarte lungă, vorbim de 10 ani sau peste, dar abordarea este necesară şi obligatorie. În acest context extrem de instabil generat de această tranziţie (de la combustibili fosili la energia regenerabilă – n. r.), din punctul meu de vedere, nuclearul capătă o importanţă tot mai mare. (…) Trebuie să mai dezvoltăm cel puţin una sau două capacităţi nucleare în România. Materializarea negocierii (cu China General Nuclear Power Corporation – n. r.), dacă se face, este un lucru extraordinar, deci vom promova două capacităţi. Dacă nu se materializează, compania are şi acest scenariu de analiză financiară şi pentru dezvoltarea unei capacităţi. Dar eu sper să se materializeze acest scenariu (acordul cu CGN – n. r.) şi cred că se va materializa”, a declarat Doru Vişan, în cadrul conferinței „De ce, unde si cum se blocheaza investitiile in sistemul energetic din Romania?”, organizată de Energy-Center.ro

Totuşi, secretarul de stat a recunoscut că există posibilitatea ca acordul cu CGN să nu fie finalizat, din cauza condiţiilor cerute de compania chineză.

„Există (scenariul lipsei unui acord final cu CGN – n. r.) datorită faptului că ai un partener care impune nişte capacităţi care pot fi suportate sau nu pot fi suportate. După părerea mea, dacă noi creăm cadrul investiţional, adică CFD-ul, consider că partenerul ar trebui (să semneze acordul final – n. r.). Mai mult de atât nu se poate face”, a adăugat reprezentantul Ministerului Energiei, citat de Agerpres.

Acesta a estimat că presiunile actuale care există pe cărbune se vor muta în viitor pe energia produsă de gazele naturale, motiv pentru România să îşi dezvolte unităţile nucleare.

„Eu am vrut să subliniez necesitatea de a promova în continuare energie nucleară în România, ca energie de bază de care avem nevoie. Presiunea actuală a cărbunelui se va muta peste 10 ani pe gaz. Vorbim de un certificat pe megawat şi acolo”, a subliniat Doru Vişan.

Luna trecută, Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power au semnat forma finală a acordului pentru societatea care va construi, în parteneriat public-privat, reactoarele 3 şi 4 ale centralei nucelare de la Cernavodă. Acordul consfinţeşte înfiinţarea societăţii româno-chineze care va derula proiectul finalizării reactoarelor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, o investiţie de peste 6 miliarde de euro.

România are un acord de principiu pentru construirea reactoarelor cu compania chineză China General Nuclear Power. La această valoare însă, partenerul chinez trebuie să se asigure că îşi va recupera banii investiţi, cu profitul aferent, din vânzarea pe piaţă a energiei electrice. De aceea, Guvernul intenţionează să introducă sistemul contractelor de diferenţă (CfD), prin care investitorului să i se garanteze recuperarea investiţiei cu profitul aferent.

Acesta presupune, în final, plata suplimentară de către consumatori a unei contribuţii care să susţină aceste investiţii, dar fiind că investitorul nu îşi poate recupera prin preţul de vânzare a energiei investiţia plus profitul aferent, potrivit e-nergia.ro