gaze naturale

BRUA: Proiectul cu care România a redevenit un pion important în Europa. Știm să profităm de acest rol? – VIDEO

În ultimii 30 de ani, cu toţii am resimţit o nevoie acută de dezvoltare a infrastructurii, iar România este în continuare considerată ţara cu cea mai slabă infrastructură din Uniunea Europeană. Iată că după mulți ani de tatonări, cu multe promisiuni și proiecte doar pe hârtie, o companie românească a reușit să repună țara noastră la “masa” celor mari, prin proiectul BRUA.

În urmă cu două săptămâni, prim-,inistrul României, domnul Ludovic Orban, declara, după o vizită de lucru la Societatea Națională de Transport Gaze Naturale, că: “Transgaz are proiecte de investiţii în cursul acestui an în valoare de 1,1 miliarde de euro, proiecte de investiţii extrem de importante, care vizează atingerea unor obiective nu numai de interes naţional, ci şi unor obiective care sunt în beneficiul Uniunii Europene”.

Sursa: TRANSGAZ

Premierul s-a referit și la gazoductul BRUA, subliniind importanța europeană a acestui proiect: “Investiţiile Transgaz depăşesc oarecum interesul naţional, este vorba de proiectul BRUA, proiectul BRUA care se desfăşoară pe teritoriul a patru ţări – Bulgaria, România, Ungaria, Austria. Obiectivul BRUA a fost acela de a asigura diversificarea surselor de gaz pentru ţările europene, prin asigurarea legăturii între conducta TAP care aduce gazele din Azerbaidjan cu, să spun, Baumgarten, care este practic un punct de conectare de unde gazul se poate duce în toată reţeaua europeană de gaz”, a precizat Orban.

Șeful Executivului a anunțat la acea dată, că din discuţiile pe care le-a avut cu directorul general Transgaz, Ion Sterian, “pe teritoriul României investiţia, prima fază a conductei BRUA, se va finaliza în cursul acestui an, sperăm noi până în 25 noiembrie”.

La rândul său, Ion Sterian preciza atunci că, “În România va crește consumul de gaze în următorii ani cu peste 8 miliarde metri cubi. În medie, consumul anual este de 10 miliarde metri cubi, ceea ce înseamnă o creștere foarte mare, de circa 80%”.

Potrivit directorului general al Transgaz, din partea populației există cereri de racordare pentru 4,4 miliarde metri cubi, iar pentru centrale electrice prin cogenerare pentru alte 3,5 miliarde metri cubi.

“În total consumul de gaze al României va crește cu peste 8 miliarde metri cubi în următorii ani, ceea ce face necesară exploatarea gazelor din Marea Neagră cât mai urgent”, a explicat Sterian.

BRUA – “Autostradă” pentru gazele din Marea Neagră

“România şi-a făcut treaba, în proiectul BRUA, la nivelul interconectorului cu Ungaria avem în momentul de faţă, prin BRUA, o posibilitate de export şi import de gaze de 1,75 de miliarde de metri cubi. Să nu uităm că România era în procedură de infringement pentru că, prin legislaţie şi tehnic, ţinea blocat exportul. Prin BRUA s-a rezolvat această problemă”, declara ministrul Economiei, Virgil Popescu, într-un interviu acordat Agerpres.

Ludovic Orban, preciza faptul că Transgaz are un rol important și în dezvoltarea proiectului major privind exploatarea gazelor natural din Marea Neagră, acolo unde americanii de la ExxonMobil au luat decizia de a renunța la investiție.

Un exemplu este gazoductul Tuzla-Podișor: “Am să mă refer la proiectul de extindere a reţelei prin gazoductul Podişor – Tuzla, cu o lungime de 308 kilometri, care face legătura între zăcământul de gaz pentru care există licenţă de explorare şi exploatarea pentru consorţiul Exxon – OMV, un zăcământ extrem de important, deci face legătura între zăcământul de gaz de la Marea Neagră şi conducta BRUA, gazoductul BRUA. Un proiect extrem de important, care reprezintă un angajament din partea noastră că susţinem această investiţie de începere a exploatării gazelor naturale la Marea Neagră, asigurând conectarea zăcămintelor de gaz într-un termen coordonat cu termenul începerii exploatării, cu, practic, reţeaua de transport europeană de gaz natural”.

DATE DESPRE BRUA

Proiectul „Dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale pe Coridorul Bulgaria–România–Ungaria–Austria”, a vizat dezvoltări ale capacităţilor de transport gaze naturale între interconectările dintre sistemul românesc de transport gaze naturale şi sistemele similare ale Bulgariei şi Ungariei, mai precis, a constat în construirea unei conducte noi de transport gaze naturale care să realizeze legătura între Nodul Tehnologic Podișor și SMG Horia, contribuind la asigurarea securității energetice a României.

Acest proiect s-a impus ca necesitate în a doua parte a anului 2013, având la bază următoarele argumente:

▪ deselectarea proiectului Nabucco ca rută preferată pentru transportul gazelor naturale din regiunea Caspică înspre piețele central europene;

▪ asigurarea unor capacități de transport gaze naturale adecvate între punctele de interconectare transfrontalieră RO-BG și RO-HU, în scopul creșterii gradului de interconectare la nivel european;

▪ asigurarea unor capacități de transport gaze naturale pentru valorificarea gazelor naturale din Marea Neagră pe piețele central-europene.

Proiectul a fost inclus pe lista actualizată a proiectelor de interes comun publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L74/11.03.2020, anexă la Regulamentul 347/2013.

Astfel, lista actualizată a Proiectelor de Interes Comun (Lista 4/2020) a Uniunii, cuprinde Proiectul BRUA cu ambele faze la secțiunile 6.24.1 și 6.24.4-2 în cadrul ”Grupului de proiecte care presupune creșterea etapizată a capacității pe coridorul de transport bidirecțional (Bulgaria)– România–Ungaria–(Austria) (cunoscut în prezent drept ROHUAT/ BRUA) pentru a permite o capacitate la interconexiunea Romania-Ungaria de 1,75 mld. mc/an în prima fază și 4,4 mld. mc/an în a doua fază, inclusiv resurse noi din Marea Neagră în a doua fază”.

Fazele de implementare ale Proiectului BRUA, în acord cu prevederile Listei Nr. 4 /2020 sunt:

▪ dezvoltarea capacităţii de transport din România, de la Podișor la Recaș, incluzând o nouă conductă și trei noi staţii compresoare gaze în Podișor, Bibești și Jupa;

▪ extinderea capacităţii de transport din România de la Recaș la Horia către Ungaria până la 4,4 mld. mc/an și amplificarea staţiilor compresoare gaze de la Podișor, Bibești și Jupa.

Mai mult, pe lista de priorităţi a grupului de lucru CESEC (Central East South Europe Gas Connectivity) a fost inclus şi Proiectul BRUA, astfel:

▪ Faza I a Proiectului BRUA a fost inclusă pe lista proiectelor prioritare;

▪ Faza II a Proiectului BRUA a fost inclusă pe lista proiectelor prioritare condiţionate.

Proiectul BRUA, cu ambele sale faze (Faza I și Faza II) este cuprins și în Planul de dezvoltare a rețelei europene de transport gaze naturale TYNDP 2020 cu cod de identificare TRA– F –358 (Faza I), respectiv TRA-N-1322 (Faza II).

LUCRĂRI FINALIZATE ÎNAINTE DE TERMEN

Preşedintele Klaus Iohannis vizitează, sâmbătă, în judeţul Caraş-Severin, Staţia de comprimare gaze naturale Jupa, cu ocazia finalizării lucrărilor la prima fază a gazoductului BRUA.

Faza I a proiectului BRUA a fost finalizată, atât conducta, cât şi staţiile de comprimare, ceea ce va duce la diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze a României, a anunţat, luni, Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.

Proiectul BRUA are drept obiectiv asigurarea accesului la noi surse de gaze, precum şi facilitarea transportului de gaz caspic către pieţele din Europa Centrală şi de Est.

Faza I asigură capacităţi de transport bidirecţional de 1,5 miliarde metri cubi pe an în sau din direcţia Bulgaria şi 4,4 miliarde metri cubi pe an în sau din direcţia Ungaria.

Proiectul a fost declarat de Comisia Europeană ca fiind de importanţă strategică.

Tronsonul românesc al conductei ar fi trebuit finalizat în decembrie 2020 şi a necesitat o investiţie totală de 480 de milioane de euro, din care 180 de milioane de euro reprezintă un grant acordat de Comisia Europeană.

Vom reveni du mai multe informatii dupa eveniment

Ce spune ministrul Virgil Popescu despre BRUA

În cadrul unui interviu acordat Agenției AGERPRES, a susţinut că Guvernul nu renunţă la planul de racordare a cât mai multor consumatori la reţeaua de gaze, chiar dacă distribuitorii din acest sector susţin că nu este fezabil, iar majoritatea oamenilor din mediul rural nu-şi vor permite plata facturilor. „A fost fezabil economic să cumperi de la stat când s-a făcut privatizarea, apoi, ca să extinzi, nu mai e fezabil”, a fost replica ministrului.

AGERPRES: Să vorbim puţin şi despre gazele din Marea Neagră. Ce se va întâmpla dacă nu se va ajunge anul viitor la un consens pe Legea offshore?
Virgil Popescu: Cel puţin declarativ, eu am văzut că toate partidele politice din eşalonul unu îşi doresc Legea offshore, deci cred că vom avea o largă majoritate care va avea voinţa politică să modifice legea, astfel încât decizia de investiţii pentru proiectul Neptun Deep să poată fi luată.

AGERPRES: Despre proiectul BRUA: în trecut, o persoană din conducerea ANRE afirma că, într-o primă fază, BRUA va fi o ţeavă goală pe care o vom plăti noi, toţi românii. Ce spuneţi despre asta?
Virgil Popescu: Eu am spus şi atunci: mai bine tăcea persoana respectivă şi-şi vedea de problema de reglementare.

AGERPRES: Există gaze pentru BRUA?
Virgil Popescu: BRUA nu a fost gândită pentru gazele din Marea Neagră, ca să fie foarte clar. BRUA este o investiţie europeană, care presupune aducerea gazelor din Azerbaidjan, din TAP şi TANAP, pe coridorul vertical, în România, mai departe Ungaria şi Austria. Tot prin BRUA mai poate fi adus LNG-ul din porturile din Grecia.

AGERPRES: BRUA este gata. Şi gazul?
Virgil Popescu: Este gata pe teritoriul românesc. Lăsaţi-mă să termin! România şi-a făcut treaba, în proiectul BRUA, la nivelul interconectorului cu Ungaria avem în momentul de faţă, prin BRUA, o posibilitate de export şi import de gaze de 1,75 de miliarde de metri cubi. Să nu uităm că România era în procedură de infringement pentru că, prin legislaţie şi tehnic, ţinea blocat exportul. Prin BRUA s-a rezolvat această problemă.

În caz de ceva, avem pe unde să luăm gaz şi putem ajuta pe cineva. Înseamnă că România a devenit un jucător pe piaţa gazelor din regiune. Până se va realiza interconectorul între Bulgaria şi Grecia – eu cred că anul viitor vor începe, iar directorul Sterian (Ion Sterian, directorul general al Transgaz – n. r.) are dreptate când spune că între Bulgaria şi Grecia s-a tras de timp. Eu sunt convins că prin implicarea Comisiei Europene, după alegerile noastre, va exista un dialog foarte deschis cu Comisia Europeană să finalizăm şi acest lucru. Finalizarea interconectorului dintre Bulgaria şi Grecia va aduce acel gaz.

Sigur că şi Ungaria va trebui să ia o decizie. Ei au propus o soluţie alternativă, Comisia Europeană, din ce ştiu eu, nu a acceptat acest lucru: să folosească sistemul existent din Slovacia, spunând că este mai ieftin. Ar trebui ca cetăţeanul european să nu sufere ca preţ, pentru că prin Slovacia se plăteşte un tarif de transport mai mare.

AGERPRES: Şi este mai ieftin să facem o conductă nouă?
Virgil Popescu: Ar trebui făcute nişte calcule şi văzut. Dacă tariful de transport pe ruta directă este mai mic decât prin Slovacia, atunci să-şi facă treaba. Acolo s-a ajuns şi se încearcă o negociere. Eu sper în continuare că Ungaria îşi va face linia directă, pentru că, în momentul când a fost conceput proiectul BRUA, a fost concepută conducta directă prin Ungaria şi Austria.

AGERPRES: Am înţeles. Dar, în acest moment, BRUA este o ţeavă goală.
Virgil Popescu: În acest moment, abia s-a finalizat BRUA. Şi nu este o ţeavă goală, pentru că, de la interconectorul de la graniţa cu Ungaria, se poate duce prin acelaşi interconector. S-a mărit capacitatea. Şi, în plus, la conducta BRUA se pot lega reţelele de distribuţie, ceea ce este un lucru foarte mare. Am realizat o conductă pe bani europeni în interiorul României, unde, prin sistemul naţional de transport, putem pune gaz în ea şi putem lega unităţile administrativ-teritoriale la reţeaua de gaze.

România, țara europeană cu cel mai mic preț al gazului

AGERPRES: Aveţi în plan racordări masive la reţeaua de gaze. Aţi făcut vreun studiu câţi oameni îşi doresc asta şi câţi îşi permit facturile la gaze?
Virgil Popescu: Am văzut un studiu acum câteva zile al Comisiei Europene şi România are cel mai mic preţ la gaz în momentul de faţă. Am reuşit acest lucru prin liberalizarea pieţei.

Sursa: Eurostat

AGERPRES: Este un context acum. De unde ştiţi că, peste un an, doi, preţul nu va fi dublu?
Virgil Popescu: Şi cu ce se poate încălzi cetăţeanul român în mediul rural, de exemplu?

AGERPRES: Care este cea mai ieftină soluţie?
Virgil Popescu: Gazul. Lemnele nu le mai putem tăia, iar preţul lor a crescut foarte mult. Toţi cei cu care discut din zona mea vor racordare la reţeaua de gaze. Înseamnă că oamenii au realizat că pădurile nu se mai pot tăia şi nu mai poţi fura lemne din pădure şi atunci trebuie să găseşti o soluţie. Nu mai vorbesc de faptul că este mult mai comod să ai o centrală pe gaze. Eu cred că se pot găsi soluţii inclusiv pentru acordarea unor subvenţii pentru instalaţiile din casă ale oamenilor, că pentru primării este mai ieftin să ofere subvenţii pentru centrale în casă decât să subvenţioneze alt sistem de combustibil. Cred că extinderea reţelelor de distribuţie de gaze naturale este o necesitate de prim rang.

AGERPRES: În acelaşi timp, companiile de distribuţie spun exact invers: că aceasta nu este o soluţie viabilă economic pentru oameni.
Virgil Popescu: Eu aş întreba companiile de distribuţie şi le-am şi întrebat: ce au făcut în ultimii 20 de ani, câte extinderi au făcut? Şi v-aţi dat şi răspunsul: nimic. Efectiv nu s-a făcut nimic. Există companii de distribuţie care aveau concesionată o anumită zonă dintr-o localitate, aşa a fost contractul, aşa au preluat, şi de atunci n-au mai făcut nimic. Ce vină au oamenii care stau în aceeaşi localitate şi acolo nu este gaz? Pur şi simplu pentru că compania de distribuţie se prevalează de chestia că nu este economic. Nu, aşa ceva nu poate să existe! Dacă este economic în partea asta a oraşului, este economic şi în partea cealaltă.

Am avut acelaşi lucru şi în Drobeta Turnu Severin. Am avut gazul adus din 2008 şi o companie de distribuţie care nu are forţă financiară. 10% sau 12% din Severin este racordat în acest moment la gaze. Purtăm de patru ani aceste discuţii cu compania. Nu face, găseşte tot felul de tertipuri. Aceste lucruri nu mai pot continua. La Severin, întâmplător, s-a găsit soluţia: să vină Romgaz, are forţă financiară, e companie naţională, poate prelua inclusiv acea companie şi are şi o piaţă care deja aşteaptă gazul.

Dar în alte părţi există distribuitori mari care nu vor vinde şi atunci ei trebuie să se gândească că nu mai merge aşa. În Parlament s-a modificat legea şi s-a introdus obligativitatea racordării. Am văzut că nu le convine domnilor obligativitatea racordării, dar n-au ce să facă. Eu pot să înţeleg că nu poţi să investeşti o perioadă de timp, dar nu pot să înţeleg să privezi de dreptul la confort termic populaţia din aceeaşi localitate. Şi, mai mult, primarul din acea localitate, săracul, nici nu poate să acceseze fonduri europene, să facă el, pentru că are deja un concesionar exclusiv, de pe vremuri, pe acea zonă, deci este blocat complet. Asta am făcut în Parlament prin modificarea legislaţiei, am deblocat aceste lucruri. Ori faceţi, ori lăsaţi pe alţii să facă.

AGERPRES: Deci, practic, ei au refuzat să investească?
Virgil Popescu: Da, s-au ascuns în spatele unor considerente economice, că nu e fezabil economic. Dar fezabilitatea economică o făceau tot ei. Deci, a fost fezabil economic să cumperi de la stat când s-a făcut privatizarea, atunci a fost fezabil. Apoi, ca să extinzi nu mai e fezabil. Pe bune? Nu pot merge aşa! Eu sunt mai prudent când ascult comentariile şi argumentele operatorilor de distribuţie. Sigur, le ascult, dar le trec prin filtrul gândirii mele şi le spun: „Poate, parţial, prin anumite locuri aveţi dreptate, dar nu aici”. Au avut dreptate când Parlamentul le-a pus nişte amenzi pe cifra de afaceri pe grup, erau prea mari, poţi fi de acord că pot exista abuzuri, dar, pe de altă parte, nu pot fi de acord să privez dreptul anumitor cetăţeni români la confortul termic.

Noul calendar de liberalizare a pieței gazelor naturale și a celei de electricitate, inclusiv pentru consumatorii casnici

Piaţa de gaze naturale va fi complet liberalizată la 1 aprilie 2021, iar cea de energie electrică la 1 iulie 2021 şi preţurile reglementate vor fi eliminate inclusiv la consumatorii casnici, pentru a exista concurenţă în piaţă, a anunţat Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE).

„Va fi o liberalizare completă la 1 aprilie 2021 la gaze şi la 1 iulie 2021 la energie electrică, atât pe piaţa angro, cât şi pe cea de retail, adică şi la consumatorii finali”, a afirmat oficialul ANRE, citat de Agerpres.ro

Potrivit acestuia, măsura a fost agreată de toţi participanţii la piaţă, precum şi de Comisia Europeană.

„Nu mai are niciun rost să păstrezi piaţa reglementată pe segmentul de retail, dacă piaţa angro este liberalizată. Am discutat cu toţi actorii din piaţă şi cu Comisia Europeană şi toată lumea a fost de acord că nu este o abordare sănătoasă să menţii preţurile reglementate la consumatorii finali casnici, dacă ai o piaţă liberă pe angro. Tot timpul vei avea de-a face cu diferenţe în plus şi minus, care trebuie reglate şi care influenţează concurenţa. Scopul este să avem concurenţă, iar furnizorii mari şi cei mici să se concureze în piaţă, ceea ce se poate realiza doar în condiţiile unei pieţe liberalizate complet”, a explicat Bege.

ANRE va continua să avizeze doar tarifele de furnizare în regim de ultimă instanţă, pentru o perioadă limitată, în caz de urgenţe, precum falimentul sau incapacitatea furnizorului de a livra energie sau gaze.

Toate aceste măsuri vor fi legiferate fie prin lege, fie printr-o ordonanţă de urgenţă pregătită de ANRE şi de Ministerul Energiei, a mai spus Bege.

El a amintit că există o procedură de infringement în sectorul gazelor, declanşată de Comisia Europeană, care se află în stadiul de aviz motivat şi care poate fi închisă doar în cazul în care aceste măsuri de liberalizare sunt legiferate.

„Am primit o amânare de trei luni de la Comisia Europeană, astfel că trebuie să rezolvăm problema până la 26 decembrie. În cazul în care lucrurile se blochează în Parlament, avem pregătit un proiect de ordonanţă de urgenţă, identic cu ce se discută în Parlament. Sper ca tulburările la nivel politic să nu pericliteze acest plan, pentru că nu cred că Comisia Europeană va fi dispusă să ne dea alte termene”, a arătat reprezentantul ANRE.

Dacă România nu rezolvă aceste probleme în termenul acordat de Comisia Europeană, adică 26 decembrie, dosarul de infringement va ajunge la Curtea Europeană de Justiţie. 

OMV Petrom a descoperit un nou zăcământ de gaze în regiunea Oltenia

OMV Petrom, cel mai mare producător de petrol şi gaze din Sud-Estul Europei, anunţă descoperirea unei noi resurse de gaze în regiunea Olteniei, în apropierea zăcământului Totea, din judeţul Gorj.

Forajul sondei Totea 4461 a început în ianuarie 2018 şi a atins adâncimea finală în septembrie acelaşi an. Sonda a fost testată cu succes în aprilie 2019, pentru volume de până la 500.000 de metri cubi/zi, iar conectarea la infrastructura din zona Totea a fost realizată în mai puţin de un an şi a fost demarată producţia experimentală, pentru a testa potenţialul şi dimensiunea noii descoperiri, se arată într-un comunicat al companiei.

„De-a lungul anilor, zăcământul Totea a fost unul dintre cele mai productive din portofoliul nostru. Însă, aşa cum se întâmplă cu orice zăcământ de ţiţei şi gaze, Totea a intrat în declin după ce şi-a atins platoul de producţie în 2017. Descoperirea unor resurse suplimentare în apropierea zăcământului Totea este o veste extraordinară pentru potenţialul zonei şi va compensa parţial acest declin”, a declarat Peter Zeilinger, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil de Upstream.

Investiții de 50 milioane de euro

Investiţiile în noua sondă şi infrastructura conexă se ridică la aproximativ 50 de milioane de euro, care se adaugă celor 200 de milioane de euro deja investite începând din anul 2011 pentru dezvoltarea infrastructurii de gaze din zona Totea.

Conform datelor OMV Petrom, lucrările de dezvoltare au inclus forajul a cinci sonde de mare adâncime şi construcţia parcului de producţie gaze Totea 4540. Gazul natural de la Totea este transportat prin 25 de km de conducte către hub-ul Hurezani pentru a fi tratat şi apoi livrat în sistemul naţional de transport.

Cu noua sondă, producţia de gaze din zăcământul Totea, dacă ar fi folosită exclusiv pentru încălzire, ar putea asigura necesarul de energie pentru peste 500.000 de locuinţe, arată estimările companiei.

OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze la nivel de grup de 58,3 milioane bep, în 2018. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual şi operează o centrală electrică de înaltă eficientă de 860 MW. Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România şi ţările învecinate prin intermediul a 789 de benzinării, sub două branduri: OMV şi Petrom.

Valoarea contribuţiilor plătite de OMV Petrom către bugetul de stat se ridică la 27,8 miliarde de euro sub formă de taxe, impozite şi dividende, în perioada 2005 – 2018, fiind astfel cel mai mare contributor către bugetul naţional.