energie electrică

La ce trebuie să fii atent când îți schimbi furnizorul de energie. Sfaturi de la ANRE

hidroelectrica si nuclearelectrica

Consumatorii casnici care primesc oferte de la furnizori pentru a trece din piaţa reglementată în piaţa concurenţială sau pentru a prelungi valabilitatea contractului pe piaţa liberă trebuie să fie foarte atenţi la valoarea totală a facturii promise şi să analizeze ofertele mai multor furnizori, explică reprezentanții ANRE, citați de Agerpres.

Clienţii finali casnici trebuie să ştie că au dreptul să îşi schimbe furnizorul de energie electrică în termen de 21 de zile de la data solicitării şi că furnizorul poate fi oricare din operatorii economici care au licenţă de furnizare de pe teritoriul României, acest serviciu nefiind limitat la o anumită zonă geografică de deservire.

Mai trebuie să ştie că procesul de schimbare a furnizorului este unul gratuit, fiind interzisă perceperea oricăror taxe sau tarife de către companiile din energie, şi că nu implică modificări de ordin tehnic.

„Este important de reţinut că iniţierea procesului de schimbare a furnizorului nu poate avea loc decât după ce clientul final a optat pentru noul furnizor. Iar în acest sens, se recomandă ca, în prealabil, să se solicite şi să se analizeze comparativ ofertele mai multor furnizori, astfel încât clientul final casnic să poată alege în cunoştinţă de cauză oferta cea mai avantajoasă pentru el, dintre cele disponibile pe piaţă”, sugerează ANRE.

Astfel, consumatorii trebuie să fie foarte atenţi la evaluarea totală a facturii, comparativ cu factura actuală, pentru că ofertele furnizorilor se referă doar la preţul energiei, în timp ce factura include şi tarifele de distribuţie, de transport, precum şi alte componente, precum certificatele verzi, contribuţia pentru cogenerare, acciza şi TVA.

Clienţii trebuie să fie atenţi şi la condiţiile de facturare, la perioada pentru care urmează a se aplica tariful menţionat în ofertă şi la perioada pentru care urmează să se încheie respectivul contract.

„Este recomandat să se facă o analiză comparativă a informaţiilor conţinute în ofertele de furnizare, ţinând cont de preţ, durată, modalităţi de plată, condiţii de încetare a contractului etc., astfel încât să se poată face alegerea potrivită. Un instrument util în acest sens este aplicaţia interactivă „Comparator de preţ pentru ofertele de furnizare a energiei electrice” pusa la dispoziţie de ANRE la pagina proprie de internet, aplicaţie care este disponibilă şi pentru utilizatorii care au acces la magazinele Google Play şi Apple Store”, spun reprezentanţii reglementatorului.

După ce convin asupra clauzelor contractuale, clientul final şi furnizorul ales încheie contractul de furnizare, care îşi va produce efectele de la data încetării contractului încheiat cu furnizorul actual. Iar, în acest scop, clientul final trebuie să notifice, în scris, actualului furnizor decizia de schimbare, precizând în mod expres data încetării contractului de furnizare existent.

Alte clauze contractuale care necesită atenţie sunt şi condiţiile în care părţile pot renegocia clauze din contract, condiţiile de încetare a contractului, precum şi clauze care pot produce efecte şi după încetarea acestuia. De asemenea, clientul final trebuie să se asigure că ofertele au condiţii avantajoase pe întreaga perioadă a contractului şi că respectă prevederile legale privind componentele care vor fi incluse în factura finală (certificate verzi, contribuţia pentru cogenerarea de înaltă eficienţă, accize, TVA).

Patru furnizori au fost amendaţi în 2019

Anul trecut, ANRE a primit 184 plângeri privind comportamentul reprezentanţilor din teren ai furnizorilor, precum şi la comportamentul furnizorilor „vechi”, după schimbarea furnizorului (în sensul că au emis facturi şi după schimbarea efectivă a furnizorului), 309 plângeri privind aspecte legate de procesul propriu-zis de schimbare al furnizorului, 481 plângeri privind diverse aspecte la adresa furnizorilor ce activează pe piaţa concurenţială (în principal aspecte legate de facturarea energiei electrice) şi alte 532 de plângeri privind încheierea contractelor pe piaţa concurenţială, fiind reclamată, cu precădere, întârzierea în ceea ce priveşte încheierea/activarea/derularea propriu-zisă a contractelor.

Reprezentanţii ANRE precizează că, în multe cazuri, printr-o singură reclamaţie, au fost reclamate mai mult aspecte dintre cele menţionate anterior.

Astfel, în anul 2019, pentru nerespectarea Procedurii privind schimbarea furnizorului de energie electrică de către clientul final, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 105/2014, precum şi pentru nerespectarea prevederilor Regulamentului de furnizare a energiei electrice la clienţii finali, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 64/2014, au fost aplicate 29 de amenzi contravenţionale, în valoare totală de 400.000 lei, unui număr de patru furnizori de energie electrică. ANRE nu menţionează numele acestora.

Principalele aspecte reclamate au fost tergiversarea sau blocarea procesului de schimbare a furnizorului; întârzieri în ceea ce priveşte activarea/derularea contractului de furnizare a energiei electrice; situaţii în care, deşi s-a schimbat furnizorul, „vechiul furnizor” a continuat să factureze energia electrică; modificarea tarifelor, deşi clientul susţine ca nu a fost informat corespunzător;

„Au fost multe reclamaţii privind comportamentul reprezentanţilor din teren ai furnizorilor, în sensul că petenţii au menţionat că adesea au fost păcăliţi de aceştia, prin diverse metode, în scopul semnării contractelor cu furnizorul pe care îl reprezenta, că s-au utilizat datele cu caracter personal fără acordul lor, că nu au semnat ei contractele respective”, mai spun oficialii ANRE.

Oferte mai scumpe decât pe site-ul companiilor

Mai mulţi consumatori de energie au primit, în această perioadă, oferte pentru lunile următoare la preţuri mai mari decât era afişat pe site-ul companiei şi care nu se regăseau în comparatorul de preţuri de pe site-ul ANRE.

Contactaţi de AGERPRES cu privire la acest aspect, reprezentanţii ANRE au precizat că vor modifica reglementările, astfel încât companiile să fie obligate să trimită oamenilor doar acele ofertele care sunt afişate şi pe comparatorul de preţuri.

„Am extins activitatea de control şi la situaţia menţionată, să vedem ce mai putem îmbunătăţi pentru ca piaţa să funcţioneze optim. Am constatat că furnizorii nu publicaseră pe comparatorul de preţuri oferte pentru perioade care încep cu 1 martie sau cu 1 aprilie. Suntem în curs de modificare a reglementărilor, astfel încât companiile să fie obligate să publice şi aceste oferte pe comparator. Deci, dacă vor să facă o ofertă începând cu 1 aprilie, spre exemplu, să o treacă în comparator şi abia apoi să o trimită şi consumatorilor, ca aceştia să poată analiza mai multe oferte începând cu acea dată şi să ia cea mai bună decizie”, au menţionat oficialii ANRE.

Preţurile reglementate, cele mai mici

În primele nouă luni ale anului trecut, 455.985 de consumatori casnici au trecut din piaţa reglementată în piaţa liberă, preferând să încheie un nou contract fie cu furnizorul lor clasic, fie cu alt furnizor, iar preţuri reglementate mai plătesc 6.170.593 de consumatori casnici, arată datele ANRE.

În prezent, potrivit comparatorului de preţuri de pe site-ul ANRE, preţurile reglementate sunt cele mai mici, iar cea mai ieftină opţiune pe piaţa liberă (pentru Bucureşti) este cu 4,51% mai scumpă decât tariful reglementat.

Totuşi, dacă un consumator doreşte să rămână în piaţa reglementată, dar să-şi schimbe furnizorul tradiţional, el are şi această opţiune, existând pe comparatorul preţurilor şi oferte de la furnizorii de ultimă instanţă opţionali, unele mai mici cu 3% decât cele ale furnizorului clasic. 

Preţul energiei, o ameninţare pentru viitorul industriei româneşti

Marii consumatori de energie din România atrag atenţia că preţul mare al energiei afectează competitivitatea industriei româneşti, iar unele companii ar putea fi nevoite să-şi mute capacităţile de producţie în afara ţării.

Asociaţia Marilor Consumatori de Energie (ABIEC) din care fac parte companii precum Alro Slatina, ArcelorMittal România, Liberty Galati, TenarisSilcotub, CRH şi Saint-Gobain România, a transmis astăzi un comunicat prin care îşi manifestă îngrijorarea profundă privitor la demersurile Guvernului/autorităţilor în legătură cu mecanismul de sprijin pentru Complexul Energetic Oltenia (CEO) prin care, timp de 10 ani, toţi consumatorii finali de energie electrică ar urma să plătească până la 10,5 miliarde de lei pentru a susţine costurile cu certificatele de emisii pe care CEO trebuie să le cumpere pentru a produce energie electrică.

„Industria se află în mari dificultăţi din cauza preţului energiei electrice şi al gazelor, a tuturor taxelor şi schemelor de sprijin pe care este obligată să le susţină”, a declarat Marian Năstase, preşedintele ABIEC, citat în comunicat.

„Asistăm neputincioşi la distrugerea competitivităţii companiilor din România chiar de propriii aleşi, într-o realitate în care industria este ignorată atunci când se elaborează nenumărate strategii, programe, politici şi scheme de susţinere. Reprezentăm industrii care realizează produse cu valoare adăugată mare, angajăm sute de mii de oameni direct şi indirect şi, în ciuda rolului important pe care îl jucăm în economia României, constatăm că măsurile Guvernului duc la pierderea avantajelor competitive pe pieţele internaţionale”, a continuat el.

Energia este o componentă esenţială pentru industria românească şi de aceea membrii ABIEC au investit peste un miliard de euro în cele mai performante instalaţii existente la nivel global. În consecinţă, companiile din cadrul Asociaţiei nu mai au mecanisme suplimentare de a eficientiza consumul de energie în procesele lor de producţie. De aceea, noile taxe anunţate de Guvern vor scoate din piaţă companiile industriale, infomează Agerpres.

Pentru că este materie primă, ţările vestice consideră energia ca fiind o componentă de sprijin pentru dezvoltarea industriilor generatoare de produse cu valoare adăugată şi, implicit, de bunăstare pentru angajaţi, pentru comunităţile din care fac parte şi pentru ţările respective. În România, energia este decuplată de la dezvoltarea economică şi socială, fiind tratată independent, cu efecte dezastruoase în industria prelucrătoare.

Schema gândită de Guvern pentru susţinerea CE Oltenia este făcută fără consultarea marilor consumatori de energie care sunt obligaţi să plătească şi certificatele de CO2 ale producătorului de energie, care oricum sunt incluse în preţul uriaş al MWh.

Marii consumatorii industriali arată că România este o ţară cu resurse energetice naturale semnificative, având un mix echilibrat al producţiei pe bază de cărbune, hidro, nuclear, hidrocarburi, energie din surse regenerabile, însă aceste atuuri aparente reprezintă de fapt un handicap.

„România îşi propune să devină hub de securitate energetică regională, însă eşuează în a asigura energie propriilor consumatori şi importă cantităţi importante, iar preţurile sunt printre cele mai mari din Europa „, se mai arată în comunicat.

Potrivit raportului realizat de DG Energy, în primul trimestru din 2019, România figurează pe locul nouă în ceea ce priveşte preţul energiei, fiind devansată doar de ţări care sunt net importatoare – Portugalia, Grecia, Irlanda, Italia etc. Ţări cu structuri industriale similare cu cea a României, precum Germania, Franţa, Austria, Marea Britanie, Polonia, Cehia sunt mult sub preţul României, Germania având un preţ cu 25% mai mic decât cel al ţării noastre, ajungând la 40,9 eur/MWh, pe când România atinge 54 eur/MWh, preţ la care se adaugă şi tarifele asociate, ce reprezintă peste 39% din preţul total al energiei.

Industria este deja afectată de preţul actual al energiei electrice, momentul declanşator fiind măsurile adoptate prin OUG 114/2018 şi transpuse în legislaţia secundară de către ANRE, măsuri care, declarativ, vin în ajutorul consumatorului casnic, însă în realitate afectează grav consumatorii industriali, se menționează în comunicat.

Aceste presiuni de pe piaţa românească se suprapun unor condiţii extrem de dificile pe plan internaţional, unde se înregistrează supraproducţie, recunoscută la nivel global. De altfel, Uniunea Europeană a luat decizia politică de a susţine marile sectoare industriale, care angajează milioane de oameni şi care au o contribuţie majoră în Produsul Intern Brut al UE.

În consecinţă, ABIEC solicită autorităţilor competente consultarea cu marii consumatori industriali şi cu toate părţile afectate de noi scheme suport, pentru găsirea de soluţii care, pe de o parte, să securizeze producţia de energie a României, iar pe de altă parte să vină în sprijinul menţinerii competitivităţii industriei româneşti.

Competitivitatea industriei energo-intensive este fundamental condiţionată de accesul la resurse energetice (energie electrică/gaze naturale) la preţuri competitive în raport cu concurenţii din Uniunea Europeană şi de pe alte continente. ABIEC face apel pe această cale la decidenţii din aparatul de stat de a se apleca cu rigoare şi celeritate asupra problematicilor expuse.

Aşa cum ABIEC atrăgea atenţia încă de la începutul acestui an, suprataxarea energiei diminuează drastic posibilităţile investiţionale şi de dezvoltare ale marilor consumatori de energie.

„În prezent, unii dintre membrii asociaţiei înregistrează pierderi, astfel că există posibilitatea că aceştia să nu mai aibă acces la finanţare prin fonduri europene, făcând implicit nesustenabilă continuarea activităţii industriale în România şi relocarea, în afara ţării, a companiilor producătoare, cu impact negativ asupra bugetului de stat şi a ratei şomajului”, potrivit reprezentanţilor asociaţiei.

ABIEC solicită, din nou, implementarea schemei de compensare a emisiilor indirecte, aprobată încă din 2012 de Uniunea Europeană şi pusă deja în aplicare de 11 state membre (Franţa, Germania, Spania, Marea Britanie, Finlanda, Olanda, Belgia, Slovacia, Grecia, Lituania, Polonia) care au aplicat o politică de protejare a investiţiilor locale şi a locurilor de muncă.

De asemenea, ABIEC susţine, încă o dată, reglementarea şi funcţionarea bursei de energie din România pe baze concurenţiale reale, care să elimine distorsiunile înregistrate în ultimul an.

Asociaţia Marilor Consumatori de Energie include cei mai mari consumatori de energie din România. Printre aceste companii se numără Alro Slatina, ArcelorMittal România, Liberty Galati, TenarisSilcotub, CRH şi Saint-Gobain România, care au un consum de energie de aproximativ 10% din totalul produs în România.

Membrii fondatori plătesc anual peste 130 de milioane de euro la bugetul de stat şi la bugetele locale, au exporturi cumulate de peste un miliard de euro şi au realizat investiţii care depăşesc 1,5 miliarde de euro în România, având strategii de dezvoltare pe termen lung pentru operaţiunile locale.

Noul calendar de liberalizare a pieței gazelor naturale și a celei de electricitate, inclusiv pentru consumatorii casnici

Piaţa de gaze naturale va fi complet liberalizată la 1 aprilie 2021, iar cea de energie electrică la 1 iulie 2021 şi preţurile reglementate vor fi eliminate inclusiv la consumatorii casnici, pentru a exista concurenţă în piaţă, a anunţat Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE).

„Va fi o liberalizare completă la 1 aprilie 2021 la gaze şi la 1 iulie 2021 la energie electrică, atât pe piaţa angro, cât şi pe cea de retail, adică şi la consumatorii finali”, a afirmat oficialul ANRE, citat de Agerpres.ro

Potrivit acestuia, măsura a fost agreată de toţi participanţii la piaţă, precum şi de Comisia Europeană.

„Nu mai are niciun rost să păstrezi piaţa reglementată pe segmentul de retail, dacă piaţa angro este liberalizată. Am discutat cu toţi actorii din piaţă şi cu Comisia Europeană şi toată lumea a fost de acord că nu este o abordare sănătoasă să menţii preţurile reglementate la consumatorii finali casnici, dacă ai o piaţă liberă pe angro. Tot timpul vei avea de-a face cu diferenţe în plus şi minus, care trebuie reglate şi care influenţează concurenţa. Scopul este să avem concurenţă, iar furnizorii mari şi cei mici să se concureze în piaţă, ceea ce se poate realiza doar în condiţiile unei pieţe liberalizate complet”, a explicat Bege.

ANRE va continua să avizeze doar tarifele de furnizare în regim de ultimă instanţă, pentru o perioadă limitată, în caz de urgenţe, precum falimentul sau incapacitatea furnizorului de a livra energie sau gaze.

Toate aceste măsuri vor fi legiferate fie prin lege, fie printr-o ordonanţă de urgenţă pregătită de ANRE şi de Ministerul Energiei, a mai spus Bege.

El a amintit că există o procedură de infringement în sectorul gazelor, declanşată de Comisia Europeană, care se află în stadiul de aviz motivat şi care poate fi închisă doar în cazul în care aceste măsuri de liberalizare sunt legiferate.

„Am primit o amânare de trei luni de la Comisia Europeană, astfel că trebuie să rezolvăm problema până la 26 decembrie. În cazul în care lucrurile se blochează în Parlament, avem pregătit un proiect de ordonanţă de urgenţă, identic cu ce se discută în Parlament. Sper ca tulburările la nivel politic să nu pericliteze acest plan, pentru că nu cred că Comisia Europeană va fi dispusă să ne dea alte termene”, a arătat reprezentantul ANRE.

Dacă România nu rezolvă aceste probleme în termenul acordat de Comisia Europeană, adică 26 decembrie, dosarul de infringement va ajunge la Curtea Europeană de Justiţie. 

Scenariu: Dacă acordul cu chinezii pică, Nuclearelectrica va construi o unitate la Cernavodă

Nuclearelectrica are în calcul un scenariu de dezvoltare a unei unităţi nucleare la Cernavodă, în cazul în care acordul cu compania chineză CGN pentru dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 nu va fi finalizat, a declarat, joi, secretarul de stat în Ministerul Energiei Doru Vişan.

„Marile investiţii în sistemul energetic – bătaia este foarte lungă, vorbim de 10 ani sau peste, dar abordarea este necesară şi obligatorie. În acest context extrem de instabil generat de această tranziţie (de la combustibili fosili la energia regenerabilă – n. r.), din punctul meu de vedere, nuclearul capătă o importanţă tot mai mare. (…) Trebuie să mai dezvoltăm cel puţin una sau două capacităţi nucleare în România. Materializarea negocierii (cu China General Nuclear Power Corporation – n. r.), dacă se face, este un lucru extraordinar, deci vom promova două capacităţi. Dacă nu se materializează, compania are şi acest scenariu de analiză financiară şi pentru dezvoltarea unei capacităţi. Dar eu sper să se materializeze acest scenariu (acordul cu CGN – n. r.) şi cred că se va materializa”, a declarat Doru Vişan, în cadrul conferinței „De ce, unde si cum se blocheaza investitiile in sistemul energetic din Romania?”, organizată de Energy-Center.ro

Totuşi, secretarul de stat a recunoscut că există posibilitatea ca acordul cu CGN să nu fie finalizat, din cauza condiţiilor cerute de compania chineză.

„Există (scenariul lipsei unui acord final cu CGN – n. r.) datorită faptului că ai un partener care impune nişte capacităţi care pot fi suportate sau nu pot fi suportate. După părerea mea, dacă noi creăm cadrul investiţional, adică CFD-ul, consider că partenerul ar trebui (să semneze acordul final – n. r.). Mai mult de atât nu se poate face”, a adăugat reprezentantul Ministerului Energiei, citat de Agerpres.

Acesta a estimat că presiunile actuale care există pe cărbune se vor muta în viitor pe energia produsă de gazele naturale, motiv pentru România să îşi dezvolte unităţile nucleare.

„Eu am vrut să subliniez necesitatea de a promova în continuare energie nucleară în România, ca energie de bază de care avem nevoie. Presiunea actuală a cărbunelui se va muta peste 10 ani pe gaz. Vorbim de un certificat pe megawat şi acolo”, a subliniat Doru Vişan.

Luna trecută, Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power au semnat forma finală a acordului pentru societatea care va construi, în parteneriat public-privat, reactoarele 3 şi 4 ale centralei nucelare de la Cernavodă. Acordul consfinţeşte înfiinţarea societăţii româno-chineze care va derula proiectul finalizării reactoarelor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, o investiţie de peste 6 miliarde de euro.

România are un acord de principiu pentru construirea reactoarelor cu compania chineză China General Nuclear Power. La această valoare însă, partenerul chinez trebuie să se asigure că îşi va recupera banii investiţi, cu profitul aferent, din vânzarea pe piaţă a energiei electrice. De aceea, Guvernul intenţionează să introducă sistemul contractelor de diferenţă (CfD), prin care investitorului să i se garanteze recuperarea investiţiei cu profitul aferent.

Acesta presupune, în final, plata suplimentară de către consumatori a unei contribuţii care să susţină aceste investiţii, dar fiind că investitorul nu îşi poate recupera prin preţul de vânzare a energiei investiţia plus profitul aferent, potrivit e-nergia.ro

Peste 671.000 de clienți ai companiilor E-Distribuție vor beneficia de contoare inteligente până la finele anului. Vezi lista localităților

E-Distribuție Muntenia, E-Distribuție Dobrogea și E-Distribuție Banat, companiile de distribuție a energiei electrice din România din cadrul grupului Enel vor instala în acest an peste 171.000 de contoare inteligente pentru clienții din zonele lor de activitate, în cadrul unor proiecte de investiții în valoare de peste 53 de milioane de lei. Astfel, până la finalul anului 2019, peste 671.000 de clienți ai E-Distribuție vor beneficia de sisteme de contorizare inteligentă.

Contoarele inteligente vor pune bazele viitoarelor rețele inteligente, care sunt definitorii pentru a face față provocărilor aduse de tranziția energetică, promovând dezvoltarea unor sisteme energetice curate, sustenabile și eficiente, a declarat Gino Celentano, Director General E-Distribuție Muntenia, E-Distribuție Dobrogea și E-Distribuție Banat.

Programul de instalare de contoare inteligentă de către companiile E-Distribuție va fi implementat, conform planului aprobat de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Continuăm să profităm de vasta experiență internațională a Grupului Enel în tehnologii digitale pentru a instala contoare inteligente în toate regiunile deservite de companiile E-Distribuție, cu scopul de a continua să ne îmbunătățim calitatea serviciului și pentru a aduce mai multe beneficii clienților noștri.”, a mai spus Gino Celentano.

Peste 500.000 de contoare au fost deja instalate

Planul de implementare, precum și cele 4 proiecte anterioare, în baza cărora au fost deja instalate peste 500.000 de contoare inteligente, sunt parte a strategiei Grupului Enel pe termen mediu de a instala contoare inteligente pentru întreaga bază de 2,9 milioane de clienți de distribuție de electricitate din România.

Astfel, încă 171.000 de clienți vor dispune de avantajele contorizării inteligente a consumului de energie electrică, cum ar fi citiri ale indexului contorului de la distanță, care înlocuiesc citirile de pe teren și estimările de consum, oferind clienților mai multe informații despre profilul lor de consum. De asemenea, contoarele inteligente pot comunica cu distribuitorul în timp real, permițând o identificare mai ușoară a defecțiunilor de reţea, astfel încât compania să poată interveni în caz de avarii mai rapid și mai eficient, îmbunătățind astfel calitatea rețelelor și a serviciilor. În cazul utilizării de surse de energie regenerabilă, contorul va putea înregistra atât energia consumată cât și cea injectată în retea.

E-Distribuție Muntenia a programat pentru 2019 instalarea a aproximativ 80.000 de noi contoare inteligente în judeţele Giurgiu și Ilfov. E-Distribuție Muntenia a desfășurat în județul Giurgiu cea mai amplă campanie de instalare de contoare inteligente din zona sa de gestiune a rețelelor de distribuție de electricitate, astfel că peste 90% dintre clienții din județ vor beneficia până la finalul acestui an de un dispozitiv de măsurare inteligentă a consumului de electricitate. E-Distribuție Dobrogea va instala peste 42.000 de contoare inteligente în judeţele Călăraşi, Constanţa, Ialomiţa şi Tulcea, în timp E-Distribuție Banat va instala contoare cu noua tehnologie pentru aproape 50.000 de clienți din județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș.

Până la finalul anului 2028 rata de penetrare a contoarelor inteligente în baza de clienți E-Distribuție va depăși 60%. Astfel, în cazul E-Distribuție Muntenia, compania va instala contoare inteligente pentru 65% din totalul utilizatorilor. E-Distribuție Dobrogea va instala contoare inteligente pentru 70% din totalul clienților, în timp ce procentul pentru E-Distributie Banat va fi de 60% din totalul consumatorilor.

De asemenea, ca urmare a programelor ample de investiții în modernizarea rețelelor, s-a îmbunătățit semnificativ calitatea serviciilor, companiile E-Distribuție ale grupului fiind în topul celor mai performanți operatori de distribuție energie electrică din România. Conform rapoartelor oficiale ale ANRE pentru anul 2017, indicele SAIDI pentru E-Distribuție Muntenia a fost de 145 minute, cel mai performant din țară, media națională înregistrată fiind de 283,9 minute. E-Distribuție Dobrogea și Banat au avut, de asemenea, performanțe sub media națională, cu indicele SAIDI de 185 minute, respectiv 259 minute.

Lista județelor și a localităților incluse în proiectul de implementare contoare inteligente în 2019

Muntenia Sud:

  • Judetul Ilfov: Otopeni, Chiajna, Mogosoaia, Chitila, Stefanestii de sus, Stefanestii de jos, Bragadiru, Buftea, Ciorogarla, Gradistea, Sitaru, Vladiceasca, Tancabesti, Tamasi, Snagov, Ghermanesti, Ciofliceni, Balta Neagra, Merii Petchii, Micsunesti, Nuci, Sintesti, Vidra, Cretesti, Copaceni, Balteni, Burias, Peris, Peris-Bratulesti, Peris Cocioc, Moara Vlasiei, Caciulati, Darasti Ilfov, Petrachioaia, Vanatori, Surlari, Maineasa, Dascalu, Varasti, Runcu, Petresti, Gagu, Creata, Lipia, Silistea Snagovului, Santu-Floresti, Lipia, Gruiu
  • Judeţul Giurgiu: Giurgiu, Stoenesti, Isvoarele, Bulbucata, Facau, Teisori, Tomulesti, Toporu, Bila, Schitu, Letca Noua, Letca Veche, Milcovatu, Chirculesti, Gostinari, Hotarele, Mihai Bravu, Prundu, Puieni, Calugareni, Crucea de Piatra, Uzunu, Herasti, Milosesti, Crevedia Mare, Crevedia Mica, Dealu, Gaiseanca, Sfantu Gheorghe, Copaciu, Ghimpati, Naipu, Valea Plopilor, Corbeanca, Cupele, Izvoru (Vanatorii Mici), Poiana lui Stanga, Valcelele, Vanatorii Mari, Zadariciu, Balasoieni, Hobaia, Ogrezeni, Gorneni, Iepuresti, Stalpu, Valter Maracineanu, Campurelu, Colibasi, Padureni, Podu Ilfovatului, Valea Dragului, Floresti, Floresti-Stoenesti, Palanca, Anghelesti, Bucsani,Goleasca, Obedeni, Podisor, Uiesti, Vadu Lat, Budeni, Comana, Falastoaca, Gradistea, Clejani, Neajlovu, Podu Doamnei, Sterea, Cartojani, Roata de jos, Roata Mica, Sadina, Gogosari, Izvoru (Gogosari), Hodivoaia, Putineiu, Gradinari, Tantava, Zorile, Cranguri, Singureni, Stejaru, Gostinu, Gaiseni, Cascioarele, Carpenisu, Sabareni, Bolintin Deal,  Mihai Voda, Daia, Daita, Plopsoru, Draganescu, Mihailesti, Novaci, Ulmi, Popesti, Trestieni, Poenari, Mosteni-Ulmi, Icoana, Ghionea, Draganeasca, Adunatii-Copaceni, Cascioarele (Ulmi), Stanesti, Balanu, Darasti-Vlasca, Mogosesti, Varlaam, Blanoaia, Fratesti, Remus, Baneasa, Meletie, Pietrele, Sfantu Gheorghe, Oinacu, Comasca, Branistea, Varasti, Bolintin-Vale, Crivina, Malu Spart, Suseni, Dobreni

Banat:

  • Judetul Arad – Arad, Varsand, Pilu, Nadlac, Zadareni, Halmagiu, Moneasa, Lipova, Santana, Ineu, Tisa Noua,
  • Judetul Caras-Severin – Goruia,     Soceni, Marga, Oravita, Otelu Rosu, Berzovia, Racasdia, Ciuchici, Obreja, Iaz, Ciuta, Glimboca, Binis, Poiana Marului, Comoraste, Toplet, Barza, Ersig, Dognecea, Gradinari
  • Judetul Hunedoara – Hunedoara, Petrosani, Deva, Hateg, Lelese, Runcu Mare, Burjuc, Glodghilesti, Petresti, Tatarasti, Orastie, Boita, Ciula Mica, Rachitova, Valioara, Aurel Vlaicu, Bacia, Gelmar, Cainelu de sus, Baita, Ormindea, Pestera (Baita), Prihodiste (Vata de Jos), Romos, Romosel, Vaidei, Nadastia de jos, Almasu Sec, Carjiti, Cozia, Cherghes, Boz, Branisca, Rovina, Tarnavita, Barastii Iliei, Bujoru, Dobra, Lapusnic, Mihaiesti, Radulesti, Roscani, Rapoltel, Rapoltu Mare, Bucuresci, Rovina, Fantana, Crisan, Dumbrava de jos, Ribicioara, Ribita, Birtin, Tatarastii de Cris, Vata de jos, Silvasu de jos, Silvasu de sus, Ghelari, Ruda, Vulcan, Santamaria – Orlea, Livadia, Brad, Orastie
  • Judetul Timis  – Timisoara, Dumbravita, Periam, Giroc, Chisoda, Urseni, Mosnita Veche, Mosnita Noua, Cosevita, Bucovat, Susani, Sudrias, Jupani, Parta, Utvin, Sanmihaiu Roman, Carani, Murani, Sag, Cheglevici, Ghiroda, Topolovatu Mic, Vucova, Deta, Uivar, Izvin, Hitias, Dinias, Sipet, Sanovita, Pesac, Maguri, Lunga, Comlosu mare, Beregsau Mic, Teremia Mare, Nerau, Sannicolau Mare, Foeni, Cruceni, Cenad, SanGeorge, Manastire, Birda, Berecuta, Crivina, Semlacu Mare, Percosova, Butin, Rovinita Mare,  Pordeanu

Dobrogea:

  • Judeţul Călăraşi Oltenita, Sarulesti Gara, Bogata, Fundulea, Ulmeni, Borcea, Nicolae Balcescu, Ciocanesti, Radovanu, Chiselet
  • Judeţul Constanţa – Constanta, Vama Veche, 2 Mai, Eforie Sud, Ghindaresti, Eforie Nord, Neptun, Mangalia, Mihail Kogalniceanu, Jupiter, Lazu, Agigea, Valu lui Traian, Techirghiol, Castelu, Arsa, Cernavoda, Tariverde, Nicolae Balcescu, Dorobantu, Topraisar, Murfatlar, Medgidia, Harsova, Mircea Voda, Vanatori, Pecineaga, Nuntasi, Cascioarele, Lanurile, Baraganu, Mosneni, Tuzla, Furnica, Amzacea, Dunareni, Chirnogeni, Lipnita, Carvan
  • Judetul Ialomița – Amara, Fetesti, Slobozia, Urziceni, Ion Ghica, Bordusani, Munteni-Buzau, Ciochina, Facaeni, Iazu, Rovine
  • Judetul Tulcea – Tulcea, Nicolae Balcescu, Sabangia, Macin, Lunca, Victoria, Ceamurlia de sus, Nufaru, Malcoci, Sambata Noua, Topolog, Magurele, Luminita, Fagarasu Nou, Bestepe, Baltenii de sus, Greci, Razboieni, Casimcea, Plopul, Murighiol, Dunavatu de sus, Satu Nou, Mineri, Caslita, Luncavita, Ciucurova, Carcaliu

Producție record de energie electrică la Hidroelectrica. Mai mult de jumătate din consumul țării, asigurat de companie

Hidroelectrica a atins o producție de aproape 4.000 MW în această dimineață, o producție record pentru companie, asigurând peste jumătate din consumul de energie electrică la nivel național.

Astăzi, 7 mai, în jurul orei 09.50, Hidroelectrica a produs 3.936 MW, această energie asigurând peste jumătate din consumul la nivel național. Cantitatea este un record al producției pentru societate în anul 2019 și vine pe fondul hidraulicității specifice acestei perioade a anului, caracterizate de viituri, a anunțat compania.

”Hidroelectrica a acoperit cca. 51% din necesarul de electricitate al României, pe fondul aportului redus al energiei eoliene în sistem și al retragerii temporare din exploatare a unui grup nuclear. În continuare, societatea noastră produce aproximativ 45% din energia electrică la nivel național. Este o perioadă favorabilă pentru producția hidro, iar planificarea atentă a mentenanței anuale a agregatelor ne permite să extragem fiecare MW disponibil acum. Specialiștii noștri sunt la posturile de lucru și își fac treaba pentru care au fost  pregătiți. Culegem roadele unei gândiri strategice a business-ului și asigurăm în același timp stabilitatea și securitatea Sistemului Energetic Național.”, a declarat Bogdan Badea, Președintele Directoratului Hidroelectrica.

Hidroelectrica este lider în producția de energie electrică și principalul furnizor de servicii tehnologice necesare în Sistemul Energetic Național, fiind o companie vitală pentru un sector strategic cu implicații în siguranța națională.

Compania exploatează un număr de 208 centrale, cu o putere instalată totală de 6.116 MW.

Schimbări majore: toţi producătorii de energie sunt obligaţi să vândă la reglementat în 2019

Toţi producătorii mari de energie electrică va trebui să livreze în acest an energia disponibilă pentru piaţa reglementată, destinată consumatorilor casnici, ale căror preţuri sun fixate de ANRE, potrivit metodologiei  de stabilire a preţului energiei electrice vândute de producători pe bază de contracte reglementate şi a cantităţilor de energie electrică din contractele reglementate încheiate de producători cu furnizorii de ultimă instanţă. Metodologia schimbă mult din ceea ce se ştia că va fi mecanismul viitoarei pieţe reglementate

Schimbările, pe scurt:

-Toţi producătorii vor fi obligaţi să vândă la preţuri reglementate, inclusiv Petrom şi Romgaz

-Hidroelectrica şi Nuclearelectrica scapă în acest an de obligaţia de a vinde până la la 65% din  producţie la preţuri reglementate

-Cantităţile disponibile pentru piaţa reglementată, ale fiecărui producător, sunt determinate după ce se scade energia contractată deja, cu livrare pentru anul în curs, pe contractele deja semnate în concurenţial.

mai multe, pe e-nergia.ro