Petrol și gaze

TRANZACȚIE. OMV a vândut toate benzinăriile din Germania

Compania britanică EG Group va prelua un lanţ de 285 de benzinării OMV din sudul Germaniei pentru suma de 485 de milioane de euro, a anunţat ieri acţionarul majoritar de la OMV Petrom într-un comunicat de presă.

Cele 285 benzinării OMV sunt concentrate în regiunile Bavaria şi Baden-Württemberg având un grad limitat de integrare cu rafinăria OMV din Germania, care este specializată pe produse petrochimice. În conformitate cu termenii tranzacţiei, EG Group va prelua şi datoriile benzinăriilor OMV, ceea ce ridică valoarea totală a afacerilor preluate la 614 milioane de euro. Finalizarea tranzacţiei este aşteptată pentru 2021.

„Suntem încântaţi de interesul în benzinăriile noastre din Germania şi de faptul că am ajuns la un acord cu EG Group. Aceasta reprezintă un nou pas în programul nostru de vânzări de active în valoare de două miliarde de euro anunţat anterior iar această tranzacţie va reduce datoria OMV cu aproximativ o jumătate de miliard de euro la momentul încheierii”, a declarat directorul general de la OMV, Rainer Seele, citat de Agerpres.

Grupul austriac a precizat că rămâne angajat faţă de restul operaţiunilor sale din Germania, care sunt concentrate pe operaţiunile de petrochimie de la rafinăria din Burghausen.

OMV deţine 51% din acţiunile OMV Petrom, cea mai mare companie de petrol şi gaze din România. 
Sursa: Agerpres

Noul concept al stațiilor Rompetrol din România ajunge și în Georgia

Grupul KMG International a deschis recent în Georgia o stație de distribuție carburanți sub noul concept prin care operează în România, definit de noile elemente de identitate vizuală ale brandului, arhitectura modernă, calitatea materialelor și a finisajelor alese.

Noua stație Rompetrol a fost deschisă în apropierea stațiunii turistice Borjomi – celebră pentru marca de apă minerală exportată în peste 40 de țări, anunță compania într-un comunicat.

Stația din Borjomi este prevăzută cu pompe de ultimă generație, dotate cu sisteme multimedia și care asigură un consum redus de energie, precum și cu sisteme moderne de protejare a mediului (senzori de monitorizare și control în timp real pentru rezervoarele de carburanți, sistem de recuperare vapori la pompele de alimentare).

Pe lângă serviciul de plată la pompă Fill&Go Card, aceasta oferă gamele de carburanți Efix și EfixS produse de rafinăria Petromidia, care permit o creștere a performanţelor automobilului, a randamentului și fiabilităţii motorului. În plus, carburanții EURO 5 conțin și un amestec de componenți activi pentru protecția motorului, asigurând o bună funcționare a acestuia.

10 stații noi Rompetrol în 2020

“În contextul crizei generale cauzate de Covid 19, principala prioritate a companiei a fost protejarea angajaților și clienților noștri, reușind în același timp să ne continuăm investițiile, cu un impact major în susținerea bugetelor locale și centrale, dar și în crearea de noi locuri de muncă. În acest an am reușit să deschidem șase noi benzinării în Georgia și intenționăm să finalizăm alte patru unități în perioada următoare”, declară Zamanbek Mirzayanov, directorul general al Rompetrol Georgia.

Înființată în 2005, Rompetrol Georgia este binecunoscută pe piață locală ca un distribuitor de carburanți de înaltă calitate și una dintre cele mai importante companii petroliere.

Subsidiara Grupului KMG International operează pe plan local o rețea de 85 benzinării si 2 depozite de carburanți. Compania desfășoară și activități en gros prin depozitul din Portul Batumi (28.500 metri cubi), precum și prin depozitul Tbilisi – care a fost complet modernizat, crescând capacitatea de stocare de la 6.500 tone la 10.000 tone.

Borjomi- apă minerală cu o tradiție de două secole

Izvoarele Borjomi au fost descoperite în anii 1820, fiind alimentate de apă care se filtrează de pe ghețarii care acoperă vârfurile munților Bakuriani, la altitudini de până la 2.300 m.

Este o apă minerală de origine vulcanică și conform standardelor naturale, are o vechime de peste 1.500 de ani. Aceasta se ridică la suprafață de la adâncimea de 8-10 km, îmbogățindu-se „pe drum” cu circa 60 de minerale găsite în straturile de roci ale Munților Caucazului.

Gazoductul BRUA este complet funcțional

Tronsonul românesc al gazoductului BRUA este complet funcțional, relevă datele obținute după realizarea testelor de stres făcute în urma finalizării construcției acestui proiect pe teritoriul României.

Primele teste de stres ale BRUA, care au constat în injectarea și transportul unor cantități modice de gaz în conductă, au fost realizate în 2 decembrie, la solicitarea companiei ungare FGSZ. Potrivit unor surse din Transgaz, acestea au fost derulate cu succes.

Citiți și:
BRUA: PROIECTUL CU CARE ROMÂNIA A REDEVENIT UN PION IMPORTANT ÎN EUROPA.

”Am reușit întreg proiectul. BRUA funcționează așa după cum a fost conceput și construit, deci, se poate și la noi, în România, când există seriozitate, profesionalism și dragoste de țară!”, a declarat Ion Sterian, directorul general al Transgaz, compania care a gestionat construcția gazoductului.

Acest proiect, declarat de Comisia Europeană ca fiind de importanţă strategică, ar urma să conecteze rețele de transport al gazelor din Bulgaria, România, Ungaria și Austria. Tronsonul românesc al conductei a presupus o investiţie de 480 milioane de euro, din care 180 milioane de euro au fost acordate de Comisia Europeană.

LUCRĂRI FINALIZATE ÎNAINTE DE TERMEN

Preşedintele Klaus Iohannis vizitează, sâmbătă, în judeţul Caraş-Severin, Staţia de comprimare gaze naturale Jupa, cu ocazia finalizării lucrărilor la prima fază a gazoductului BRUA.

Citiți și:
IOHANNIS: SUNTEM AL DOILEA PRODUCĂTOR DE GAZE ÎN UE, ÎNSĂ JUMĂTATE DIN GOSPODĂRII SUNT ÎNCĂLZITE PE LEMNE

Faza I a proiectului BRUA a fost finalizată, atât conducta, cât şi staţiile de comprimare, ceea ce va duce la diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze a României, a anunţat, luni, Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.

Proiectul BRUA are drept obiectiv asigurarea accesului la noi surse de gaze, precum şi facilitarea transportului de gaz caspic către pieţele din Europa Centrală şi de Est.

Faza I asigură capacităţi de transport bidirecţional de 1,5 miliarde metri cubi pe an în sau din direcţia Bulgaria şi 4,4 miliarde metri cubi pe an în sau din direcţia Ungaria.

Iohannis: Suntem al doilea producător de gaze în UE, însă jumătate din gospodării sunt încălzite pe lemne

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, sâmbătă, cu ocazia vizitei la Staţia de comprimare gaze naturale Jupa, că România este al doilea mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, dar cu toate acestea jumătate dintre gospodării sunt încălzite în continuare pe lemne.

„Românii trebuie să beneficieze cu adevărat de resursele pe care ţara noastră le are”, a spus preşedintele, citat de Agerpres.

Citiți și: PROIECTUL CU CARE ROMÂNIA A REDEVENIT UN PION IMPORTANT ÎN EUROPA

El a felicitat compania Transgaz pentru finalizarea „celui mai ambiţios proiect din domeniul energiei”, referindu-se la gazoductul BRUA, proiect realizat şi cu fonduri europene.

Şeful statului a mai spus că acesta este un obiectiv „extrem de important pentru România”, iar realizarea proiectului e o confirmare că Transgaz este o companie matură, aflată pe drumul dezvoltării pe scară regională.

În acest fel, România îşi dovedeşte capacitatea de a valorifica în mod corect poziţia geostrategică şi că se apropie de statutul de hub energetic regional, a adăugat președintele.

Lucrările, finalizate înainte de termen

Directorul general al Transgaz, Ion Sterian, a declarat sâmbătă că valoarea de realizare a proiectului a fost de 423 milioane euro, cu economii de 23 de milioane de euro faţă de ceea ce era bugetat. Din valoarea investiţiei, 180 de milioane de euro reprezintă un grant acordat de Comisia Europeană.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, sâmbătă, în cadrul unei vizite la Staţia Jupa din cadrul proiectului BRUA, că dezvoltarea Sistemului Naţional de Transport de gaze pe coridorul BRUA este o etapă esenţială a întăririi securităţii energetice atât a ţării noastre, cât şi a Uniunii Europene, dar şi a securităţii energetice în regiunea Mării Negre.

„Prin interconectarea BRUA pe Coridorul Vertical, prin materializarea exploatărilor off-shore din Marea Neagră – care sperăm să debuteze cât mai curând – România are atuuri veritabile pentru a deveni un important jucător în regiune pe piaţa gazelor. În acest sens, am convingerea fermă că fondurile investite în infrastructura de transport de gaze vor genera mai mult decât o poziţionare competitivă a României pe pieţele de profil sau o reafirmare a credibilităţii ţării noastre, ca partener etalon pentru creşterea securităţii energetice în întreaga regiune”, a spus Iohannis.

Proiectul BRUA are drept obiectiv asigurarea accesului la noi surse de gaze, precum şi facilitarea transportului de gaz caspic către pieţele din Europa Centrală şi de Est.

Faza I asigură capacităţi de transport bidirecţional de 1,5 miliarde metri cubi pe an în sau din direcţia Bulgaria şi 4,4 miliarde metri cubi pe an în sau din direcţia Ungaria.

Proiectul a fost declarat de Comisia Europeană ca fiind de importanţă strategică.
Sursa: Agerpres

BRUA: Proiectul cu care România a redevenit un pion important în Europa. Știm să profităm de acest rol? – VIDEO

În ultimii 30 de ani, cu toţii am resimţit o nevoie acută de dezvoltare a infrastructurii, iar România este în continuare considerată ţara cu cea mai slabă infrastructură din Uniunea Europeană. Iată că după mulți ani de tatonări, cu multe promisiuni și proiecte doar pe hârtie, o companie românească a reușit să repună țara noastră la “masa” celor mari, prin proiectul BRUA.

În urmă cu două săptămâni, prim-,inistrul României, domnul Ludovic Orban, declara, după o vizită de lucru la Societatea Națională de Transport Gaze Naturale, că: “Transgaz are proiecte de investiţii în cursul acestui an în valoare de 1,1 miliarde de euro, proiecte de investiţii extrem de importante, care vizează atingerea unor obiective nu numai de interes naţional, ci şi unor obiective care sunt în beneficiul Uniunii Europene”.

Sursa: TRANSGAZ

Premierul s-a referit și la gazoductul BRUA, subliniind importanța europeană a acestui proiect: “Investiţiile Transgaz depăşesc oarecum interesul naţional, este vorba de proiectul BRUA, proiectul BRUA care se desfăşoară pe teritoriul a patru ţări – Bulgaria, România, Ungaria, Austria. Obiectivul BRUA a fost acela de a asigura diversificarea surselor de gaz pentru ţările europene, prin asigurarea legăturii între conducta TAP care aduce gazele din Azerbaidjan cu, să spun, Baumgarten, care este practic un punct de conectare de unde gazul se poate duce în toată reţeaua europeană de gaz”, a precizat Orban.

Șeful Executivului a anunțat la acea dată, că din discuţiile pe care le-a avut cu directorul general Transgaz, Ion Sterian, “pe teritoriul României investiţia, prima fază a conductei BRUA, se va finaliza în cursul acestui an, sperăm noi până în 25 noiembrie”.

La rândul său, Ion Sterian preciza atunci că, “În România va crește consumul de gaze în următorii ani cu peste 8 miliarde metri cubi. În medie, consumul anual este de 10 miliarde metri cubi, ceea ce înseamnă o creștere foarte mare, de circa 80%”.

Potrivit directorului general al Transgaz, din partea populației există cereri de racordare pentru 4,4 miliarde metri cubi, iar pentru centrale electrice prin cogenerare pentru alte 3,5 miliarde metri cubi.

“În total consumul de gaze al României va crește cu peste 8 miliarde metri cubi în următorii ani, ceea ce face necesară exploatarea gazelor din Marea Neagră cât mai urgent”, a explicat Sterian.

BRUA – “Autostradă” pentru gazele din Marea Neagră

“România şi-a făcut treaba, în proiectul BRUA, la nivelul interconectorului cu Ungaria avem în momentul de faţă, prin BRUA, o posibilitate de export şi import de gaze de 1,75 de miliarde de metri cubi. Să nu uităm că România era în procedură de infringement pentru că, prin legislaţie şi tehnic, ţinea blocat exportul. Prin BRUA s-a rezolvat această problemă”, declara ministrul Economiei, Virgil Popescu, într-un interviu acordat Agerpres.

Ludovic Orban, preciza faptul că Transgaz are un rol important și în dezvoltarea proiectului major privind exploatarea gazelor natural din Marea Neagră, acolo unde americanii de la ExxonMobil au luat decizia de a renunța la investiție.

Un exemplu este gazoductul Tuzla-Podișor: “Am să mă refer la proiectul de extindere a reţelei prin gazoductul Podişor – Tuzla, cu o lungime de 308 kilometri, care face legătura între zăcământul de gaz pentru care există licenţă de explorare şi exploatarea pentru consorţiul Exxon – OMV, un zăcământ extrem de important, deci face legătura între zăcământul de gaz de la Marea Neagră şi conducta BRUA, gazoductul BRUA. Un proiect extrem de important, care reprezintă un angajament din partea noastră că susţinem această investiţie de începere a exploatării gazelor naturale la Marea Neagră, asigurând conectarea zăcămintelor de gaz într-un termen coordonat cu termenul începerii exploatării, cu, practic, reţeaua de transport europeană de gaz natural”.

DATE DESPRE BRUA

Proiectul „Dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale pe Coridorul Bulgaria–România–Ungaria–Austria”, a vizat dezvoltări ale capacităţilor de transport gaze naturale între interconectările dintre sistemul românesc de transport gaze naturale şi sistemele similare ale Bulgariei şi Ungariei, mai precis, a constat în construirea unei conducte noi de transport gaze naturale care să realizeze legătura între Nodul Tehnologic Podișor și SMG Horia, contribuind la asigurarea securității energetice a României.

Acest proiect s-a impus ca necesitate în a doua parte a anului 2013, având la bază următoarele argumente:

▪ deselectarea proiectului Nabucco ca rută preferată pentru transportul gazelor naturale din regiunea Caspică înspre piețele central europene;

▪ asigurarea unor capacități de transport gaze naturale adecvate între punctele de interconectare transfrontalieră RO-BG și RO-HU, în scopul creșterii gradului de interconectare la nivel european;

▪ asigurarea unor capacități de transport gaze naturale pentru valorificarea gazelor naturale din Marea Neagră pe piețele central-europene.

Proiectul a fost inclus pe lista actualizată a proiectelor de interes comun publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L74/11.03.2020, anexă la Regulamentul 347/2013.

Astfel, lista actualizată a Proiectelor de Interes Comun (Lista 4/2020) a Uniunii, cuprinde Proiectul BRUA cu ambele faze la secțiunile 6.24.1 și 6.24.4-2 în cadrul ”Grupului de proiecte care presupune creșterea etapizată a capacității pe coridorul de transport bidirecțional (Bulgaria)– România–Ungaria–(Austria) (cunoscut în prezent drept ROHUAT/ BRUA) pentru a permite o capacitate la interconexiunea Romania-Ungaria de 1,75 mld. mc/an în prima fază și 4,4 mld. mc/an în a doua fază, inclusiv resurse noi din Marea Neagră în a doua fază”.

Fazele de implementare ale Proiectului BRUA, în acord cu prevederile Listei Nr. 4 /2020 sunt:

▪ dezvoltarea capacităţii de transport din România, de la Podișor la Recaș, incluzând o nouă conductă și trei noi staţii compresoare gaze în Podișor, Bibești și Jupa;

▪ extinderea capacităţii de transport din România de la Recaș la Horia către Ungaria până la 4,4 mld. mc/an și amplificarea staţiilor compresoare gaze de la Podișor, Bibești și Jupa.

Mai mult, pe lista de priorităţi a grupului de lucru CESEC (Central East South Europe Gas Connectivity) a fost inclus şi Proiectul BRUA, astfel:

▪ Faza I a Proiectului BRUA a fost inclusă pe lista proiectelor prioritare;

▪ Faza II a Proiectului BRUA a fost inclusă pe lista proiectelor prioritare condiţionate.

Proiectul BRUA, cu ambele sale faze (Faza I și Faza II) este cuprins și în Planul de dezvoltare a rețelei europene de transport gaze naturale TYNDP 2020 cu cod de identificare TRA– F –358 (Faza I), respectiv TRA-N-1322 (Faza II).

LUCRĂRI FINALIZATE ÎNAINTE DE TERMEN

Preşedintele Klaus Iohannis vizitează, sâmbătă, în judeţul Caraş-Severin, Staţia de comprimare gaze naturale Jupa, cu ocazia finalizării lucrărilor la prima fază a gazoductului BRUA.

Faza I a proiectului BRUA a fost finalizată, atât conducta, cât şi staţiile de comprimare, ceea ce va duce la diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze a României, a anunţat, luni, Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.

Proiectul BRUA are drept obiectiv asigurarea accesului la noi surse de gaze, precum şi facilitarea transportului de gaz caspic către pieţele din Europa Centrală şi de Est.

Faza I asigură capacităţi de transport bidirecţional de 1,5 miliarde metri cubi pe an în sau din direcţia Bulgaria şi 4,4 miliarde metri cubi pe an în sau din direcţia Ungaria.

Proiectul a fost declarat de Comisia Europeană ca fiind de importanţă strategică.

Tronsonul românesc al conductei ar fi trebuit finalizat în decembrie 2020 şi a necesitat o investiţie totală de 480 de milioane de euro, din care 180 de milioane de euro reprezintă un grant acordat de Comisia Europeană.

Vom reveni du mai multe informatii dupa eveniment

Ce spune ministrul Virgil Popescu despre BRUA

În cadrul unui interviu acordat Agenției AGERPRES, a susţinut că Guvernul nu renunţă la planul de racordare a cât mai multor consumatori la reţeaua de gaze, chiar dacă distribuitorii din acest sector susţin că nu este fezabil, iar majoritatea oamenilor din mediul rural nu-şi vor permite plata facturilor. „A fost fezabil economic să cumperi de la stat când s-a făcut privatizarea, apoi, ca să extinzi, nu mai e fezabil”, a fost replica ministrului.

AGERPRES: Să vorbim puţin şi despre gazele din Marea Neagră. Ce se va întâmpla dacă nu se va ajunge anul viitor la un consens pe Legea offshore?
Virgil Popescu: Cel puţin declarativ, eu am văzut că toate partidele politice din eşalonul unu îşi doresc Legea offshore, deci cred că vom avea o largă majoritate care va avea voinţa politică să modifice legea, astfel încât decizia de investiţii pentru proiectul Neptun Deep să poată fi luată.

AGERPRES: Despre proiectul BRUA: în trecut, o persoană din conducerea ANRE afirma că, într-o primă fază, BRUA va fi o ţeavă goală pe care o vom plăti noi, toţi românii. Ce spuneţi despre asta?
Virgil Popescu: Eu am spus şi atunci: mai bine tăcea persoana respectivă şi-şi vedea de problema de reglementare.

AGERPRES: Există gaze pentru BRUA?
Virgil Popescu: BRUA nu a fost gândită pentru gazele din Marea Neagră, ca să fie foarte clar. BRUA este o investiţie europeană, care presupune aducerea gazelor din Azerbaidjan, din TAP şi TANAP, pe coridorul vertical, în România, mai departe Ungaria şi Austria. Tot prin BRUA mai poate fi adus LNG-ul din porturile din Grecia.

AGERPRES: BRUA este gata. Şi gazul?
Virgil Popescu: Este gata pe teritoriul românesc. Lăsaţi-mă să termin! România şi-a făcut treaba, în proiectul BRUA, la nivelul interconectorului cu Ungaria avem în momentul de faţă, prin BRUA, o posibilitate de export şi import de gaze de 1,75 de miliarde de metri cubi. Să nu uităm că România era în procedură de infringement pentru că, prin legislaţie şi tehnic, ţinea blocat exportul. Prin BRUA s-a rezolvat această problemă.

În caz de ceva, avem pe unde să luăm gaz şi putem ajuta pe cineva. Înseamnă că România a devenit un jucător pe piaţa gazelor din regiune. Până se va realiza interconectorul între Bulgaria şi Grecia – eu cred că anul viitor vor începe, iar directorul Sterian (Ion Sterian, directorul general al Transgaz – n. r.) are dreptate când spune că între Bulgaria şi Grecia s-a tras de timp. Eu sunt convins că prin implicarea Comisiei Europene, după alegerile noastre, va exista un dialog foarte deschis cu Comisia Europeană să finalizăm şi acest lucru. Finalizarea interconectorului dintre Bulgaria şi Grecia va aduce acel gaz.

Sigur că şi Ungaria va trebui să ia o decizie. Ei au propus o soluţie alternativă, Comisia Europeană, din ce ştiu eu, nu a acceptat acest lucru: să folosească sistemul existent din Slovacia, spunând că este mai ieftin. Ar trebui ca cetăţeanul european să nu sufere ca preţ, pentru că prin Slovacia se plăteşte un tarif de transport mai mare.

AGERPRES: Şi este mai ieftin să facem o conductă nouă?
Virgil Popescu: Ar trebui făcute nişte calcule şi văzut. Dacă tariful de transport pe ruta directă este mai mic decât prin Slovacia, atunci să-şi facă treaba. Acolo s-a ajuns şi se încearcă o negociere. Eu sper în continuare că Ungaria îşi va face linia directă, pentru că, în momentul când a fost conceput proiectul BRUA, a fost concepută conducta directă prin Ungaria şi Austria.

AGERPRES: Am înţeles. Dar, în acest moment, BRUA este o ţeavă goală.
Virgil Popescu: În acest moment, abia s-a finalizat BRUA. Şi nu este o ţeavă goală, pentru că, de la interconectorul de la graniţa cu Ungaria, se poate duce prin acelaşi interconector. S-a mărit capacitatea. Şi, în plus, la conducta BRUA se pot lega reţelele de distribuţie, ceea ce este un lucru foarte mare. Am realizat o conductă pe bani europeni în interiorul României, unde, prin sistemul naţional de transport, putem pune gaz în ea şi putem lega unităţile administrativ-teritoriale la reţeaua de gaze.

România, țara europeană cu cel mai mic preț al gazului

AGERPRES: Aveţi în plan racordări masive la reţeaua de gaze. Aţi făcut vreun studiu câţi oameni îşi doresc asta şi câţi îşi permit facturile la gaze?
Virgil Popescu: Am văzut un studiu acum câteva zile al Comisiei Europene şi România are cel mai mic preţ la gaz în momentul de faţă. Am reuşit acest lucru prin liberalizarea pieţei.

Sursa: Eurostat

AGERPRES: Este un context acum. De unde ştiţi că, peste un an, doi, preţul nu va fi dublu?
Virgil Popescu: Şi cu ce se poate încălzi cetăţeanul român în mediul rural, de exemplu?

AGERPRES: Care este cea mai ieftină soluţie?
Virgil Popescu: Gazul. Lemnele nu le mai putem tăia, iar preţul lor a crescut foarte mult. Toţi cei cu care discut din zona mea vor racordare la reţeaua de gaze. Înseamnă că oamenii au realizat că pădurile nu se mai pot tăia şi nu mai poţi fura lemne din pădure şi atunci trebuie să găseşti o soluţie. Nu mai vorbesc de faptul că este mult mai comod să ai o centrală pe gaze. Eu cred că se pot găsi soluţii inclusiv pentru acordarea unor subvenţii pentru instalaţiile din casă ale oamenilor, că pentru primării este mai ieftin să ofere subvenţii pentru centrale în casă decât să subvenţioneze alt sistem de combustibil. Cred că extinderea reţelelor de distribuţie de gaze naturale este o necesitate de prim rang.

AGERPRES: În acelaşi timp, companiile de distribuţie spun exact invers: că aceasta nu este o soluţie viabilă economic pentru oameni.
Virgil Popescu: Eu aş întreba companiile de distribuţie şi le-am şi întrebat: ce au făcut în ultimii 20 de ani, câte extinderi au făcut? Şi v-aţi dat şi răspunsul: nimic. Efectiv nu s-a făcut nimic. Există companii de distribuţie care aveau concesionată o anumită zonă dintr-o localitate, aşa a fost contractul, aşa au preluat, şi de atunci n-au mai făcut nimic. Ce vină au oamenii care stau în aceeaşi localitate şi acolo nu este gaz? Pur şi simplu pentru că compania de distribuţie se prevalează de chestia că nu este economic. Nu, aşa ceva nu poate să existe! Dacă este economic în partea asta a oraşului, este economic şi în partea cealaltă.

Am avut acelaşi lucru şi în Drobeta Turnu Severin. Am avut gazul adus din 2008 şi o companie de distribuţie care nu are forţă financiară. 10% sau 12% din Severin este racordat în acest moment la gaze. Purtăm de patru ani aceste discuţii cu compania. Nu face, găseşte tot felul de tertipuri. Aceste lucruri nu mai pot continua. La Severin, întâmplător, s-a găsit soluţia: să vină Romgaz, are forţă financiară, e companie naţională, poate prelua inclusiv acea companie şi are şi o piaţă care deja aşteaptă gazul.

Dar în alte părţi există distribuitori mari care nu vor vinde şi atunci ei trebuie să se gândească că nu mai merge aşa. În Parlament s-a modificat legea şi s-a introdus obligativitatea racordării. Am văzut că nu le convine domnilor obligativitatea racordării, dar n-au ce să facă. Eu pot să înţeleg că nu poţi să investeşti o perioadă de timp, dar nu pot să înţeleg să privezi de dreptul la confort termic populaţia din aceeaşi localitate. Şi, mai mult, primarul din acea localitate, săracul, nici nu poate să acceseze fonduri europene, să facă el, pentru că are deja un concesionar exclusiv, de pe vremuri, pe acea zonă, deci este blocat complet. Asta am făcut în Parlament prin modificarea legislaţiei, am deblocat aceste lucruri. Ori faceţi, ori lăsaţi pe alţii să facă.

AGERPRES: Deci, practic, ei au refuzat să investească?
Virgil Popescu: Da, s-au ascuns în spatele unor considerente economice, că nu e fezabil economic. Dar fezabilitatea economică o făceau tot ei. Deci, a fost fezabil economic să cumperi de la stat când s-a făcut privatizarea, atunci a fost fezabil. Apoi, ca să extinzi nu mai e fezabil. Pe bune? Nu pot merge aşa! Eu sunt mai prudent când ascult comentariile şi argumentele operatorilor de distribuţie. Sigur, le ascult, dar le trec prin filtrul gândirii mele şi le spun: „Poate, parţial, prin anumite locuri aveţi dreptate, dar nu aici”. Au avut dreptate când Parlamentul le-a pus nişte amenzi pe cifra de afaceri pe grup, erau prea mari, poţi fi de acord că pot exista abuzuri, dar, pe de altă parte, nu pot fi de acord să privez dreptul anumitor cetăţeni români la confortul termic.

Ajutor de stat pentru marii consumatori de energie. Producătorii de îngrășăminte solicită sprijinul Guvernului

Guvernul a aprobat, vineri, un proiect de ordonanţă de urgenţă privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea consumatorilor industriali din 15 domenii prin intermediul certificatelor de emisii de CO2.

Ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a explicat că, prin actul normativ, Guvernul ajută şi industria din cele 15 sectoare şi se creează premisele unor colaborări viitoare de reducere a emisiilor de CO2.

„Eu cred că este un lucru bun, riscam relocarea industriilor din aceste sectoare, cred că reuşim să venim în sprijinul industriilor respective şi reuşim să menţinem locurile de muncă în România, ceea ce este foarte important, şi să creştem competitivitatea industriei româneşti”, a spus Popescu.

Producătorii de îngrășăminte chimice salută decizia Guvernului

Nitrofosfor, membră a Confederației Patronale din Industrie “CONPIROM”, din care fac parte toate combinatele producătoare de îngrășăminte chimice, apreciază, printr-o scrisoare adresată premierului Ludovic Orban, aprobarea operativă a OUG privind instituirea schemei de ajutor de stat pentru sprijinul marilor consumatori industriali de energie electrică.

Reprezentanții Nitrofosfor consideră că măsura va contribui în mod eficient la recucerea costurilor de producție la un număr însemnat de mari companii din industria prelucrătoare, având efecte pozitive în întreaga piață de energie.

“În acest context trebuie să vă semnalăm că marii consumatori industriali de gaze naturale din industria prelucrătoare (industria producătoare de îngrășăminte chimice, alte industrii cu consum ridicat de gaze naturale) ar avea o stringenta nevoie de instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea costurilor de producție cu materia primă – gazele naturale. Precizăm că 75% din totalul cheltuielilor de producție o reprezintă costul gazelor naturale. Credem că o asemenea schemă de ajutor de stat pentru marii consumatori de gaze din industria prelucrătoare este legată și de definirea noțiunii de consumator vulnerabil”, se arată în sursa citată.

Totodată, organizația patronală Nitrofosfor ține că menționeze faptul că reprezintă o industrie care realizează produse cu valoare adăugată mare, oferă zeci de mii de locuri de muncă direct și indirect.

“În ciuda rolului important pe care-l jucăm în agricultură și economia noastră, nu suntem înțeleși și sprijiniți, astfel că pierdem din avantajul competitiv atât pe piața internî cât și pe cea externă. Patronatul nostru își exprimă întreaga disponibilitate în a concura la rezolvarea problemelor mai sus menționate”, se arată în scrisoarea adresată premierului.

Romgaz vrea să preia 20% din proiectul Neptun Deep. Compania de stat face consorțiu cu OMV și cu un partener străin

Romgaz își dorește un pachet minoritar de 20% din proiectul Neptun Deep și acționează în consorțiu cu OMV și încă un partener străin pentru a prelua de la ExxonMobil participația la care vor să renunțe americanii.

Adrian Volintiru, directorul general al Romgaz, a anunțat că reprezentanții companiei au avut acces la camera de date și că se așteaptă ca în toamna anului viitor, septembrie-octombrie, să se încheie procesul de vânzare anunțat de compania americană.

ExxonMobil explorează blocul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră împreună cu OMV Petrom în cote egale. Americanii au anunțat în urmă cu o lună că vor să se retragă din acest proiect și au invitat mai multe companii să-și manifeste interesul pentru preluarea participației sale.

Potrivit estimărilor realizate în urma lucrărilor de foraj, în proiectul Neptun Deep s-a descoperit o rezervă de gaze naturale între 42 și 84 de miliarde de metri cubi, ceea ce înseamnă consumul României între 3,5 și 7 ani. O decizie finală de investiție a fost amânată, pe fondul schimbărilor legislative din România.

Investiții de încă 3 miliarde

Din 2010 și până în prezent, OMV Petrom și Exxon au realizat investiții de aproape un miliard de dolari. Potrivit directorul general al Romgaz, proiectul Neptun Deep necesită investiții de încă 3 miliarde de euro pentru a putea fi exploatat, ceea ce ar însemna o contribuție a Romgaz de aproape 600 milioane de euro în următorii patru ani.

Totodată, Volintiru se declară optimist în ceea ce privește derularea proiectului, arătând că legislația va fi modificată și va fi favorabilă operatorilor. “Vor fi făcute modificări atât la Legea offshore, cât și la Legea 123”, a menționat directorul general al Romgaz.

La începutul acestei luni, directorul general al OMV Petrom, Christina Verchere, a anunțat că OMV Petrom este pregătită să accelereze o injecţie de miliarde de dolari în proiectul din Marea Neagră, odată ce noul Guvern ridică barierele pentru a face aceste investiţii.

„Suntem pregătiţi să începem o investiţie de miliarde de euro la zăcământul Neptun, odată ce toate barierele sunt înlăturate”, a afirmat Christina Verchere.

Noul Guvern s-a angajat să modifice legislaţia din domeniul energiei şi să ajute la deblocarea proiectelor de gaze din Marea Neagră, pentru a face ca România să fie deplin independentă energetic şi să devină un exportator cheie de gaze în regiune.

Sondaj: Unul din patru români face economie maximă la energie

Un sfert din populație declară că face economie maximă la consumul de energie, în contextul în care aproape 90% dintre români cred că risipa de resurse energetice contribuie la accelerarea schimbărilor climatice, relevă un sondaj de opinie privind percepția și comportamentul populației cu privire la consumul responsabil de energie și eficiență energetică în clădiri, realizat la nivel național de INSCOP Research la comanda Energy Policy Group (EPG), în cadrul Proiectului România Eficientă.

Pentru majoritatea, costul energiei este motivul principal de reducere a consumului, însă un procent important invocă și poluarea.

Respondenții și-au autoevaluat comportamentul în privința consumului de energie pe o scală de la 1 la 10, în care nota 1 înseamnă „Fac risipă maximă de energie”, iar nota 10 înseamnă „Fac economie maximă la consumul de energie”.

Astfel, 23% dintre respondenți și-au acordat nota 10 în privința consumului de carburanți, iar 24%, în privința consumului de electricitate. Ceva mai mulți, respectiv 28%, au spus că fac economii maxime la consumul de gaze naturale și tot atâția, la consumul de lemne. Per ansamblu, aceasta înseamnă că, în medie, doar 25,7% dintre români fac tot ce pot pentru a consuma energia cât mai eficient și responsabil.  

Totuși, există loc de îmbunătățire a atitudinii față de risipa de resurse, întrucât ceilalți consideră că, deși fac economie, nu sunt întotdeauna suficient de atenți în privința eficientizării consumului. De pildă, 78,3% dintre români știu că, dacă sunt ținute în priză, aparatele electronice (televizorul, calculatorul, încărcătoarele etc.) consumă energie electrică chiar și atunci când nu funcționează sau nu alimentează un dispozitiv, însă doar 36,2% dintre respondenți obișnuiesc să scoată din priză aceste aparate când nu le utilizează, iar 7,1% fac acest lucru uneori.

De asemenea, cei mai mulți dintre români nu dețin în locuință dispozitive inteligente pentru controlul consumului de energie (termostat, întrerupător inteligent, priză inteligentă etc.).

Trei din patru români votează pentru reducerea poluării

Cu toate că puțini sunt cei care depun eforturi maxime pentru a eficientiza consumul de energie, două treimi dintre români consideră că prețul electricității este foarte important. Astfel, mai bine de jumătate dintre respondenți (52,6%) ar avea ca motiv principal pentru reducerea consumului costul energiei. Pentru alți 25,7%, principalul motiv care i-ar determina să aibă un comportament mai responsabil este poluarea generată de producția de energie, iar pentru 11,3% motivația de bază ar fi creșterea independenței energetice a României, prin reducerea importurilor. Sub 5% dintre români nu consideră importantă economisirea de energie.

„Românii au început să fie tot mai conștienți de impactul pe care utilizarea resurselor de energie îl are asupra mediului înconjurător. Nu doar reducerea facturii este motivația principală pentru un comportament de consum mai responsabil, ci, iată că pentru o parte importantă din populație, aceasta a devenit calitatea mediului înconjurător și, implicit, a sănătății. Indiferent de vârstă, orientare politică sau religioasă, toți avem în comun un lucru: aerul pe care îl respirăm”, spune Radu Dudău, director al Energy Policy Group, think-tank specializat în domeniul energiei, și coordonator al proiectului România Eficientă.

De altfel, trei sferturi dintre români ar fi de acord cu adoptarea unor măsuri mai stricte pentru reducerea poluării, chiar dacă acest lucru ar însemna creșterea costurilor producției de energie, și doar 16,3% nu ar fi de acord, conform datelor sondajului menționat.

De asemenea, nouă din zece români ar vrea să instaleze panouri fotovoltaice pentru producția de electricitate din sursă solară la casa/blocul în care locuiesc, din care 63% doresc acest lucru în mare sau foarte mare măsură.

Sondajul a fost realizat de INSCOP la comanda EPG, în cadrul proiectului România Eficientă, în perioada 15-30 octombrie 2019, pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1.628 de respondenți, cu vârsta peste 18 ani. Dintre aceștia, două treimi obțin venituri lunare de până la 2.000 lei, alți 12,5% au între 2.000 și 3.000 de lei, iar 16,2% realizează peste 3.000 lei. De asemenea, circa 44% dintre respondenți locuiesc în mediul rural. Cei mai mulți dintre respondenți – 71,2% – au educație medie, 15,8% au educație superioară, iar ceilalți 12,9% au studii primare.

O nouă instalație pusă în funcțiune de Rompetrol la rafinăria Vega. Investiție de 2,3 milioane

Rompetrol Rafinare, companie membră a Grupului KMG International, a pus în funcțiune o nouă instalație complet automatizată de recuperare a vaporilor, la punctele de încărcare auto și feroviar din rafinăria Vega, o investiție de 2,3 milioane de dolari menită să reducă impactul activitățiilor operaționale asupra mediul înconjurător și a comunităților din zonă.

Potrivit unui comunicat al companiei, investiția completează, astfel, planul general de acțiuni derulate de Rompetrol Rafinare pentru optimizarea, eficientizarea și conformarea proceselor operaționale. Instalația a fost pusă în funcțiune, respectând toate normele din domeniu.

„Investim în implementarea celor mai moderne și sigure tehnologii, menite să reducă, în mod continuu, impactul pe care Rafinăria Vega îl are asupra mediului înconjurător. Proiectele aflate în derulare, împreună cu investițiile destinate eficientizării proceselor de producție, vor reuși să asigure rafinăriei Vega un parcurs pozitiv, în trendul ultimilor ani, în care au fost obținute rezultate remarcabile”, a declarat Yedil Utekov, Director General al Rompetrol Rafinare.

Instalația de recuperare vapori respectă toate cerințele de mediu în domeniul emisiilor de compuși organici volatili, rezultați în urma operațiunilor de încărcare și descărcare a produselor petroliere în rampele auto și cele de cale ferată din Rafinăria Vega. Lucrările au fost realizate sub coordonarea Rominserv (contractorul general al Grupului KMG International), echipamentul central al instalației a fost furnizat de o importantă companie francez, iar în prezent funcționează în regim automat.

Echipamentul complet automatizat are în componență patru posturi de încărcare în rampa CF și trei posturi în rampa auto, acestea fiind dotate cu brațe moderne de încărcare și recuperare vapori, echipamente electrice și aparate de control, comandă și supraveghere. Instalația este proiectată pentru o capacitate de 300 mc/h, iar emisiile maxime în atmosferă a compușilor nu depășesc valorile impuse de autoritățile de profil.

Record după record

Conform sursei citate, rafinăria Vega Ploiești a obținut în 2018 opt recorduri operaționale, printre care materia primă procesată (406.000 tone), producție de hexan (peste 84.500 tone) sau producție de solvenți (43.500 tone).

Vega funcționează în sinergie perfectă cu rafinăria Petromidia Năvodari, cea mai mare din România și una dintre cele mai moderne din regiunea Mării Negre. Astfel, Petromidia îi asigură integral rafinăriei din Ploiești materiile prime/semifabricate necesare obținerii de produse speciale cu o valoare adăugată ridicată. Cele două rafinării sunt operate de Rompetrol Rafinare, unul dintre cei mai importanți contribuabili la bugetul de stat al României.

Principalii acționari ai Rompetrol Rafinare SA sunt KMG International (54,63% – direct și indirect) și Statul Român prin Ministerul Energiei (44,69%).

Descoperire uriașă în Iran. Se schimba ierarhia mondială

Iranul a descoperit un nou zăcământ, cu rezerve de 53 de miliarde de barili de ţiţei, în sud-vestul ţării, a anunţat duminică preşedintele Hassan Rouhani, scrie presa internațională.

Președintele Iranului, Hassan Rouhani, a anunțat că un nou zăcământ petrolier descoperit va spori rezervele de țiței dovedite ale țării, cu aproape o treime.

Câmpul petrolier, descoperit în provincia Khuzestan din sud-vestul țării, de aproximativ 2.400 km patrați, conține aproximativ 53 de miliarde de barili de țiței, a anunțat președintele Rouhani.

Iranul este pe locul patru în lume în privinţa rezervelor de ţiţei, şi pe locul doi în privinţa rezervelor de gaze naturale, conform datelor Administraţiei pentru Informaţii Energetice din SUA (EIA).

Descoperirea ar putea majora cu o treime rezervele dovedite ale ţării cu o treime, estimate la 157 de miliarde de barili de ţiţei, şi ar putea deveni al doilea mare zăcământ al Iranului după Ahvaz, care conţine 65 de miliarde de barili de ţiţei.

Iranul se confruntă cu dificultăți foarte mari în privința vânzării petrolului din cauza sancțiunilor aspre impuse de SUA după ce s-au retras anul trecut dintr-un acord nuclear convenit cu puterile lumii.

„Veniturile Iranului din petrol vor crește cu 32 de miliarde de dolari dacă rata extracției din câmpul petrrolier crește cu doar un procent”, a mai subliniat Rouhani.

La bursa ICE Futures, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului se tranzacţiona vineri la aproximativ 62,51 de dolari, în scădere faţă de nivelul de vârf din 2019, de 75 de dolari. 

Președintele SUA, Donald Trump, a reimpus anul trecut sancțiuni împotriva Iranului după ce a abandonat un acord nuclear istoric convenit în 2015 între Iran și șase puteri ale lumii.

Potrivit acordului semnat în 2015, Iranul a fost de acord să-și limiteze activitățile nucleare și să permită accesul în țară inspectorilor internaționali în schimbul relaxării sancțiunilor.

Sancțiunile au afectat grav economia Iranului, cursul valutar atingând recorduri negative. Aceste sancțiuni au provocat o mărire de patru ori a inflației, alungarea investitorilor și izbucnirea unor proteste.