Petrol și gaze

Consiliul Concurenței a lansat Monitorul prețurilor carburanților

Consiliul Concurenţei a lansat, luni, „Monitorul preţurilor carburanţilor”, platforma online care permite consumatorilor să afle preţurile practicate de către marile reţele de distribuţie a carburanţilor auto, principalul scop fiind ieftinirea produselor, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele instituției.

Monitorul Prețurilor Carburanților este valabil atât sub formă de aplicație web, cât şi ca aplicație mobilă (IOS și Android) ce poate fi descărcată din App Store şi Google Play şi afişează preţurile pentru carburanţii standard și premium (benzină şi motorină) practicate în staţiile companiilor OMV Petrom, Mol, Rompetrol, Lukoil, Socar și Gazprom din întreaga ţară, oferind multiple facilități de căutare, sortare și filtrare a datelor.

„Accesând gratuit acest comparator de prețuri, consumatorii pot afla care sunt cele mai apropiate benzinării, localizarea geografică și serviciile oferite de acestea, precum și prețurile practicate. Astfel, aceștia au posibilitatea de a alege, având la îndemână informații importante cu privire la oferta existentă pe piață în zona geografică de interes. În acest fel, se va stimula concurența, atât prin preț, cât și prin serviciile oferite, de companiile implicate în comercializarea cu amănuntul a carburanților auto”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Potrivit acestuia, scopul principal este uniformizarea preţurilor la un nivel mic.

„Am avut o cooperare foarte bună din partea companiilor implicate, ceea ce ne-a uşurat activitatea. Vrem să facem mai uşor pentru conducătorii auto să identifice staţiile din proximitate lor sau de pe traseul lor, care le oferă combustibilul la preţul cel mai mic. Variaţiile de preţ nu sunt mari nici între lanţuri, dar ele există şi există şi între staţiile aceluiaşi lanţ. În timp, acest lucru va duce la o convergenţă a preţurilor în jos, adică cei care practică preţuri mai mari să le reducă cu câteva procente. Vrem să punem o presiune asupra preţului vânzărilor cu amănuntul”, a precizat Chiriţoiu, la evenimentul de lansare.

Platforma este gestionată de Consiliul Concurenţei, iar datele/informaţiile sunt încărcate în aplicaţie, la nivel național, de către companiile partenere. Monitorul Preţurilor Carburanţilor este una dintre componentele proiectului Monitorul preţurilor pentru alimente şi carburanţi, urmând ca în perioada următoare să devină funcțională și cea de a doua componentă a proiectului, respectiv cea referitoare la prețurile alimentelor.

OMV Petrom susține cu 4 milioane de euro un program de eficiență energetică în România

OMV Petrom va sprijini, până în anul 2022, cu patru milioane de euro programul „România eficientă” lansat de Energy Policy Group (EPG) pentru promovarea eficienţei energetice.

Programul îşi propune să promoveze eficienţa energetică la nivel naţional, prin campanii de informare publică, programe de educaţie şi finanţarea unor proiecte pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor publice. Anunțul a fost făcut astăzi, în cadrul unei conferințe de presă.

„Zi de zi, OMV Petrom furnizează energie pentru România. Rolul nostru nu se oprește aici, fiind parte din România, dorim să ne implicăm în inițiative care sunt relevante pentru țară. Credem că eficiența energetică este una dintre aceste inițiative și că ”România eficientă” poate încuraja consumul mai responsabil de energie, conducând la reducerea costurilor și a impactului asupra mediului. Măsurile de eficiență energetică pot duce la o reducere cu 40% a consumului. Este important ca acest program să avanseze”, a declarat Christina Verchere, CEO al OMV Petrom.

Potrivit lui Radu Dudău, directorul EPG, peste 80% din clădirile din România sunt construite înainte de 1989 și au o performanță energetică scăzută, cu consumuri anuale între 180 și 400 kWh/m2. „Prin renovare extinsă, consumul de energie poate scădea sub 100 de kW/m2, ceea ce ar însemna economii semnificative. Este important ca publicul să conștientizeze risipa de energie și să aibă acces la informații despre creșterea eficienței energetice a clădirilor.”, a spus Dudău.

Prin izolarea termică adecvată şi prin implementarea unor soluţii eficiente de încălzire, consumul de energie al clădirilor poate fi redus semnificativ. 

Înlocuirea becurilor incandescente cu sisteme LED poate reduce consumul de electricitate pentru iluminat şi de patru ori.

În cadrul programului „România eficientă” vor fi organizate campanii de educare şi informare. Astfel, atât publicul larg cât şi autorităţile locale, care administrează un număr mare de imobile de interes public, vor avea acces la informaţii privind soluţii concrete de reducere a consumului energetic, care conduc la scăderea costurilor cu utilităţile şi a impactului asupra mediului. 

De asemenea, vor fi dezvoltate un ghid practic de eficienţă energetică şi programe de training pentru reprezentanţi ai autorităţilor publice.

Într-o fază avansată a proiectului, vor fi finanţate proiecte de renovare extinsă a unor clădiri publice.

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Universitatea Politehnică Bucureşti (UPB) şi Asociaţia de Standardizare din România (ASRO) s-au alăturat acestui program.

UPB va contribui prin furnizarea de cunoştinţe tehnico-inginereşti fundamentale, prin studii realizate în cadrul proiectului „România Eficientă”, precum şi prin programe educaţionale şi de formare.

La rândul său, ASRO va dezvolta standarde de performanţă energetică a clădirilor publice.

Totodată, ANRE, prin Departamentul pentru Eficienţă Energetică, va sprijini activ iniţiativa prin participarea la evenimentele relevante, prin diseminarea şi promovarea informaţiilor şi a rezultatelor acestei iniţiative în cadrul reuniunilor organizate ANRE, dar şi în materialele informative realizate de specialiştii Departamentului pentru Eficienţă Energetică.

Cum arată HUB-ul de gaze din Sud-Estul României

OMV Petrom a investit circa 200 de milioane de euro din 2010 până în prezent în dezvoltarea unui hub centralizat pentru tratarea gazelor din producţia internă în Sud Estul României (Hurezani, județul Gorj), ultima etapă a acestui proiect urmând să devină complet operațională în luna iulie, anunță compania.

Această ultimă investiție, care se ridică la 50 de milioane de euro, se referă la o stație de tratare a gazelor și infrastructura de conducte.

În prezent, stația este în faza de testare și se estimează că va deveni complet operațională în iulie, anunță compania.

“Hub-ul de gaze de la Hurezani deservește patru dintre cele mai importante zăcăminte de gaze naturale din portofoliul OMV Petrom, este situat în județul Gorj și include cea mai mare stație de tratare a gazelor din țară. Această investiție permite României să beneficieze de o sursă de gaze naturale de încredere, acum și în viitor”, a declarat Peter Zeilinger, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru Upstream.

Investiția de aproximativ 50 de milioane de euro a inclus construcția unei stații de tratare a gazelor cu o capacitate maximă de 6 milioane metri cubi de gaze naturale zilnic, care asigură separarea gazului de condensat, printr-un proces de separare la temperatură scăzută.

De asemenea, în cadrul investiției, a fost construită infrastructura de conducte cu o lungime de peste 12 kilometri care asigură conexiunea cu zonele de producție și cu sistemul național de transport pentru gaze și condensat.

 În 2018, producția din zăcămintele conectate la hub-ul centralizat de tratare a gazelor Hurezani s-a ridicat la 1,5 miliarde metri cubi, adică echivalentul energiei necesare pentru încălzirea unui număr de 1,4 milioane de locuințe.

Investiția de aproximativ 200 de milioane de euro în dezvoltarea hub-ului centralizat de tratare a gazelor de la Hurezani s-a realizat în trei etape. Aceasta a inclus 135 de milioane de euro pentru unitatea de comprimare gaze pusă în funcțiune în 2010, circa 13 milioane de euro pentru unitatea de deshidratare pusă în funcțiune în 2015 – care înlătură apa din gazul natural, și aproximativ 50 de milioane de euro pentru cel mai recent proiect – CHD Hurezani (Instalația Centralizată de separare a hidrocarburilor).

Cea mai recentă etapă, care include stațiile de tratare și infrastructura de conducte, întregește lanțul de comprimare și tratare a gazelor naturale.

Noua stație de tratare a gazelor se ridică la cele mai recente standarde tehnologice ale industriei. Proiectul crește eficiența energetică și contribuie semnificativ la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, asigurând în același timp o perioadă lungă de funcționare în siguranță pentru infrastructură. Construcția a început în 2017 și a implicat aproximativ 500.000 de ore-muncă, fără incidente de siguranță.

OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze la nivel de grup de 58,3 milioane barili echivalent petrol în 2018. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual şi operează o centrală electrică de înaltă eficienţă de 860 MW. Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România şi ţările învecinate prin intermediul a 792 benzinării, la sfârşitul lui martie 2019, sub două branduri, OMV şi Petrom. 

Instalația de cocsare a rafinăriei Petrobrazi a fost modernizată. Investiția OMV Petrom se ridică la 46 mil. euro

OMV Petrom a investit aproximativ 46 de milioane de euro, începând din 2017, pentru modernizarea instalaţiei de cocsare, la care a fost implementat un sistem închis de golire rapidă care elimină în totalitate eventualele emisii de compuşi organici volatili, contribuind astfel la reducerea impactului asupra mediului, a anunțat compania.

Instalația de cocsare este un punct important în procesul de rafinare. Aici sunt redirecționați compușii petrolieri grei din celelalte instalații și se realizează ultimele procese de transformare a țițeiului. Cocsul obținut aici este folosit în principal în industria metalurgică.

OMV Petrom a implementat în rafinăria Petrobrazi cele mai bune tehnologii disponibile pentru recuperarea vaporilor de hidrocarburi din instalația de cocsare. Astfel, vechiul sistem de golire, pus în funcțiune în urmă cu 20 de ani, a fost înlocuit cu un sistem modern care elimină în totalitate emisiile de compuși organici volatili. Proiectul a presupus lucrări complexe de construcții civile, instalarea a aproximativ 400 de tone de conducte și implementarea unor sisteme automatizate de control și monitorizare. Proiectul a implicat peste 450.000 de ore lucrate fără incidente, se arată într-un comunicat remis de OMV Petrom.

”Petrobrazi este una din cele mai importante rafinării din România, care poate asigura consumul anual de carburanți pentru aproximativ 3 milioane de mașini. Am investit circa 1,6 miliarde euro în perioada 2005-2018 pentru modernizarea Petrobrazi, pentru implementarea celor mai bune tehnologii disponibile la nivel internațional, ceea ce a condus la condiții de operare mult mai prietenoase cu mediul”, a declarat Radu Căprău, membru al Directoratului OMV Petrom responsabil de activitățile Downstream Oil.

OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze la nivel de grup de 58,3 milioane bep (barili echivalent petrol) în 2018. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual şi operează o centrală electrică de înaltă eficienţă de 860 MW. Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România şi ţările învecinate prin intermediul a 792 benzinării, la sfârşitul lui martie 2019, sub două branduri, OMV şi Petrom. 

Soluții de ultimă generație pentru transporturile Rompetrol Rafinare

Rompetrol Rafinare, membru al grupului KMG International, împreună cu principalul său partner pentru transporturile interne pe căile ferate, Grup Feroviar Român, parte a Grampet Group, au implementat cu succes un sistem de monitorizare și control în timp real al traficului de produse petroliere.

Shunting Expert urmează să fie folosit pe cele două platforme operate de Rompetrol Rafinare – rafinăria Petromidia și rafinăria Vega Ploiești. Prin aplicație, operatorii vor avea acces nelimitat pentru aproximativ 13.000 de vagoane lunar (10.000 la Petromidia, 3.000 la Vega), a anunțat compania într-un comunicat de presă.

Volumul impresionant de produse petroliere, transportate printr-un număr însemnat de manevre feroviare, cere un control strict asupra tuturor parametrilor, software-ul este capabil să înregistreze și să redea în timp real poziția vagoanelor pe linii. De asemenea, aplicația poate fi considerată un instrument de bază care facilitează și intermediază deciziile luate de coordonatorul direct al operațiunilor de manevră.

„Mereu suntem în căutare de soluții digitale care să eficientizeze activitatea din cele două rafinării. Un instrument de precizie precum Shunting Expert ne ajută să avem o imagine extrem de clară asupra produselor pe care le trimitem în toată țara. Înregistrăm un nou pas important în digitalizarea activității Rompetrol Rafinare și ne bucurăm că găsim constant soluții care ne vor sprijini să atingem, an de an, rezultate operaționale în creștere”, declară Yedil Utekov, Directorul General Rompetrol Rafinare.

Digitalizare în transportul feroviar

Sistemul de ultimă generație crează posibilitatea ca persoanele care au un alt background profesional să acceseze funcția de coordonator al manevrei. Concret, îi permite să vadă cu mare precizie traseul, încărcătura și statusul fiecărui vagon aflat în mișcare.

Cu ajutorul Shunting Expert, digitalizarea este integrată 100%, iar avantajele sunt nenumărate: controlul total al situației vagoanelor, controlul total al situației liniilor de cale ferată (implicit și controlul gradului de ocupare al liniilor), scăderea considerabilă a efortului uman și a erorilor care pot fi cauzate de om, precizia raportărilor, trasabilitatea vagoanelor, locomotivelor și a personalului specializat sau interconectarea cu alte aplicații.

De asemenea, Rompetrol Rafinare deține acces nelimitat la istoricul vagoanelor, la rapoartele de drum, dar și o imagine completă și corectă a trenurilor expediate și sosite la Capu Midia sau în halta Ploiești Nord.

Premieră în S-E Europei

Aplicația Shunting Expert este o premieră la nivel național și în zona de Sud-Est a Europei, iar Rompetrol Rafinare este prima companie de profil care se va folosi de sistemul de ultimă generație, pentru monitorizarea traficului pe care ferată, atât la Petromidia, cât și la rafinăria Vega Ploiești.

Implementarea software-ului nu este singura colaborare digitală dintre Rompetrol Rafinare și Grup Feroviar Român. În ultimele luni, cele două părți au integrat cu succes Scrisoarea de Trăsură Electronică. Până de curând, toate documentele care fac dovada unui transport de marfă erau completate de mână, ori în format printat. În prezent, datele importante sunt introduse pe o platformă digitală, unde pot fi avizate și urmărite de toate părțile implicate.

„Dacă Shunting Expert creează o punte digitală în planul operațional, scrisoarea de trăsură electronică va redefini relația din planul comercial. La finalizarea acestui proces, vom putea spune că GFR va avea cu Rompetrol cel mai înalt nivel de cooperare digitalizată pe piața transportului feroviar de marfă din această zonă a Europei. Într-o industrie care trebuie să fie într-o creștere susținută, cum este transportul feroviar de marfă, este necesară integrarea tehnologiei în activitatea de zi cu zi, pentru a rămâne competitivă și a obține performanță”, declară Amedeo Neculcea, Director General Adjunct al Grup Feroviar Român.

Citiți și:
Informatizarea transportului feroviar. Aplicații în premieră, lansate de Grampet Group

Pentru Grupul KMGI, implementarea unei soluții digitale pe segmentul de trading oferă o imagine mai clară asupra gestionării produselor petroliere. Rompetrol deține în țară 6 depozite de carburanți (Arad, Craiova, Mogoșoaia, Simleul Silvaniei, Vatra Dornei și Zărnești), prin care acoperă cu succes cererea de piață din România.

În cei 40 de ani de activitate, rafinăria Petromidia a consemnat, pe fondul investițiilor majore, o continuă dezvoltare a activităților sale de producție. De exemplu, de la o cantitate de materie primă procesată în 1979 (momentul punerii în funcțiune) de 1,26 milioane tone la 3,82 milioane tone în 2007 (momentul preluării de către KazMunayGas), respectiv 5,66 milioane în 2017 și 5,92 milioane tone anul trecut.

Înființată în 1905, rafinăria Vega Ploiești a înregistrat în 2018 un număr de 8 recorduri istorice, inclusiv la capitolul materie primă procesată, dar și la produsele obținute (bitum, solvent, hexan). Vega funcționează în sinergie perfectă cu rafinăria Petromidia –  Năvodari, care îi asigură integral rafinăriei din Ploiești materiile prime/semifabricate necesare.

Romgaz va furniza 50% din producţia de gaze la preţ plafonat

Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a stabilit cantităţile de gaze pe care trebuie să le furnizeze producătorii la preţ plafonat, de 68 de lei pe MWh, către consumatorii casnici şi termocentralele care livrează agent termic populaţiei, în perioada 1 mai 2019 – 31 martie 2020.

Astfel, potrivit deciziei ANRE, Romgaz va livra la preţ reglementat 24,2 TWh, din care 16 TWh către populaţie şi 8,2 TWh către CET-uri.

Totodată, OMV Petrom va furniza 17,6 TWh la acest preţ, din care 14,2 TWh către consumatorii casnici şi 3.4 TWh producătorilor de agent termic.

Aceste cantităţi înseamnă 50% din producţia Romgaz, potrivit oficialilor companiei, şi 35% din cea a OMV Petrom, conform calculelor AGERPRES.

Iniţial, OUG 114/2018 a prevăzut ca întreaga cantitate de gaze de producţie internă să fie vândută la preţul plafonat de 68 de lei pe MWh până în 2022.

La sfârşitul lunii martie, Guvernul a modificat actul normativ prin OUG 19/2019, potrivit căreia doar cantităţile către populaţie şi CET-uri vor avea preţ plafonat în următorii trei ani. AGERPRES

Doar unul din zece potenţiali consumatori din satele izolate îşi permite costurile de racordare la reţeua de gaze

Doar unul din zece potenţiali consumatori din satele izolate îşi permite costurile de racordare la reţeua de gaze, care ajung la 3.000 de euro, astfel că autorităţile trebuie să vină cu măsuri în plus pentru a ajuta locuitorii acestor zone să devină utilizatori de gaze naturale, a declarat, pentru Agerpres, Eric Stab, directorul general al Engie România.

Aceasta în contexul în care una dintre priorităţile declarate ale autorităţilor de resort este, în această perioadă, extinderea reţelelor şi accesul unui număr cât mai mare de români la resursele de gaze.

„Acesta este un subiect-cheie. Suntem foarte conştienţi de dorinţa autorităţilor de a extinde reţelele de gaze în zonele izolate. Care sunt însă problemele cu care ne confruntăm? În primul rând trebuie să instalezi conductele, apoi să te asigură că acei consumatori se pot conecta la conducte. Dacă nu, nu există niciun beneficiu pentru nimeni, nici pentru consumatori, nici pentru companiile de gaz. Mă refer la aspectele financiare, la faptul că nu pot plăti gazele”, a susţinut Stab.

Potrivit acestuia, costurile de extindere a reţelei în zonele izolate sunt semnificative şi cresc odată cu lungimea conductei.

„Astfel că este nevoie de măsuri adiacente, precum atragerea de bani europeni sau precum propunerea cu care a venit ANRE de a folosi banii care se strâng din contribuţia de 2% din cifra de afaceri pentru aceste lucrări. Aceasta este o idee bună, urmează să vedem cum va fi implementată. Apoi urmează ca distribuitorii de gaze să vină cu partea lor de investiţii”, a arătat oficialul Engie.

El a explicat că o astfel de extindere este fezabilă doar dacă cel puţin jumătate dintre potenţialii consumatori din acea zonă se racordează efectiv la reţea, adică îşi permit plata instalaţiilor de încălzire pe gaze şi a facturii ulterioare.

„Apoi va trebui să rezolvăm problema conectării efective a oamenilor la reţea, iar această problemă este în principal de natură financiară. Dacă ne uităm în urmă la ultimii 10-12 ani ai activităţii noastre în România, când am conectat astfel de zone izolate, ce am constatat a fost că, în multe cazuri, rata de conectare este de aproximativ 10% din potenţial, ceea ce este mult prea puţin. Ca să fie profitabilă o astfel de investiţie, trebuie să ajungi la circa 50%. Dacă investiţia nu este profitabilă înseamnă că toţi ceilalţi consumatori vor trebui să plătească pentru ea, ceea ce nu este corect. Din acest motiv trebuie să ne asigurăm că există o rată suficientă de conectare”, a continuat Stab.

Responsabilul Engie a estimat că instalaţiile de racordare şi de încălzire a locuinţei cu gaze costă aproximativ 3.000 de euro, o sumă care poate fi considerabilă pentru cei care locuiesc la ţară.

„Depinde de casele despre care vorbim, de costul mediu de racordare, în primul rând, dar şi de achiziţia unui boiler pentru încălzirea casei sau a instalaţiei interne de care ai nevoie, toate acestea costă în jur de 3.000 de euro. 3.000 de euro poate fi o sumă mare pentru acei oameni care locuiesc în sate izolate”, susţine el.

Astfel că autorităţile trebuie să găsească modalităţi de a-i ajuta pe oamenii de acolo să poată suporta toate aceste costuri.

„Acest fel de mecanisme există în anumite ţări, unde se oferă subvenţii să cumperi un boiler şi lucruri de acest fel. Deci dacă există o voinţă puternică să racordăm cât mai mulţi oameni la reţeaua de gaze, trebuie să ne asigurăm, de asemenea, că sunt ajutaţi atunci când nu-şi permit. Ne întoarcem la discuţia despre consumatorul vulnerabil, care se leagă de acest aspect, iar autorităţile trebuie să identifice care sunt acei consumatori şi să aloce sumele necesare”, a mai spus şeful companiei de gaze.

Potrivit acestuia, din 2005, de când a achiziţionat Distrigaz Sud, Engie a construit 5.500 de kilometri de reţea nouă, echivalentul distanţei dintre Bucureşti şi Mumbay din India.

„Au fost făcute lucruri, multe sunt încă de făcut, dar trebuie să ne asigurăm că putem pune cap la cap condiţiile, pentru a face aceste lucruri posibile şi sunt încă multe lucruri de rezolvat”, a conchis Stab.

Guvernul a aprobat, în şedinţa din 3 aprilie, Hotărârea de Guvern pentru stabilirea cadrului general privind regimul juridic al contractelor de concesiune a serviciului de utilitate publică de distribuţie a gazelor naturale – procedurile pentru acordarea concesiunilor, conţinutul cadru al caietului de sarcini.

‘Am aprobat în Guvern un act normativ care va duce practic gazul natural în cât mai multe case ale românilor, fără acest confort. Şi sunt mult prea mulţi români în această situaţie: doar o treime din populaţia ţării are acces în prezent la reţelele de distribuţie a gazelor naturale. Or această cifră este sub statutul nostru pe piaţa gazelor din Uniunea Europeană – unul dintre cei mai mari producători de gaz ai UE – şi sub ceea ce înseamnă un trai decent şi normal pentru toată populaţia’, a declarat Anton Anton, ministrul Energiei, la finalul şedinţei de Guvern.

Acţionarii OMV Petrom au aprobat un buget de investiţii de 4,17 miliarde de lei în 2019

Adunarea Generala Ordinară a Acţionarilor OMV Petrom a aprobat vineri un buget de investiţii în valoare de 4,17 miliarde de lei pentru acest an, mare parte din sumă urmând să fie alocată pentru segmentul Upstream, potrivit unui comunicat al companiei.

„Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor a aprobat bugetul OMV Petrom S.A. pentru 2019. Se estimează că investiţiile în 2019 vor ajunge la aproximativ 4,17 miliarde de lei. Mare parte din suma alocată, de circa 3,42 miliarde de lei (82% din bugetul total), este pentru segmentul Upstream, iar un nivel al investiţiilor de 551 milioane de lei este estimat pentru Downstream Oil. Investiţiile în Upstream vor compensa parţial declinul natural al producţiei cauzat de maturitatea zăcămintelor”, precizează sursa citată.

Potrivit estimărilor OMV Petrom, producţia de ţiţei şi gaze din România, excluzând iniţiativele noi de optimizare a portofoliului, va scădea cu 4% în 2019 faţă de 2018. Compania precizează, de asemenea, că bugetul pentru 2019 a fost realizat pe baza unui preţ mediu al ţiţeiului Brent de 70 USD/bep.

„Bugetul de investiţii de 4,17 miliarde de lei pentru 2019 reprezintă sume care se vor duce, în marea majoritate, în economia României. OMV Petrom este un jucător important în mediul economic: furnizează energia necesară pentru milioane de români şi mii de afaceri locale, contribuie la dezvoltarea business-ului şi asigură mii de locuri de muncă pentru români”, a declarat Christina Verchere, CEO al OMV Petrom.

Pe de altă parte, acţionarii companiei au aprobat distribuţia de dividende în valoare totală de aproximativ 1,53 miliarde de lei aferente anului 2018 (38% din profitul net al grupului atribuibil acţionarilor), ceea ce reprezintă 0,027 lei/acţiune, respectiv o creştere de 35% faţă de anul precedent.

Potrivit companiei, peste 315 milioane de lei vor merge către statul român, care deţine, prin Ministerul Energiei, 20,639% din acţiunile OMV Petrom S.A.

Grupul OMV Petrom a obţinut în anul 2018 un profit net de 4,08 miliarde de lei, în creştere cu 64% faţă de 2017. Profitul net CCA excluzând elemente speciale atribuibil acţionarilor OMV Petrom a fost de 3,73 miliarde de lei, cu 50% mai mare comparativ cu 2017.

ANRM: Marea Neagră are un potenţial de peste 200 de miliarde de metri cubi de gaze

Marea Neagră are un potenţial de peste 200 de miliarde de metri cubi de gaze, iar 60% din producţia României va proveni din zăcăminte offshore în anul 2030, însă problema cea mai mare este ce se va întâmpla cu acest gaz, a declarat, miercuri, Sorin Gal, director în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), în cadrul Forumului Energiei, organizat de publicaţia Financial Intelligence.

„Potenţialul Mării Negre estimat de noi – o spuneam şi în urmă cu un an – este undeva la peste 200 de miliarde de metri cubi. Eu cred că este mult mai mult şi întăresc acest lucru prin faptul că, după construirea instalaţiilor de suprafaţă şi a conductelor subacvatice care aduc gaze la mal, atât de către titularul zăcămintelor Ana şi Doina (Black Sea Oil and Gas – n.r.), cât şi de viitorii producători OMV, Exxon, Lukoil, se va crea oportunitatea de a se dezvolta şi zăcămintele mici”, a explicat Gal.

El a arătat că, pe lângă zăcămintele mari, de 30-40 de miliarde de metri cubi, în jurul lor sunt foarte multe zăcăminte mici, de 4-5 miliarde de metri cubi, care vor deveni fezabile după ce vor exista în apropiere instalaţiile de suprafaţă şi construcţiile necesare pentru a aduce gaze la mal.

Potrivit lui Gal, primul mare producător din Marea Neagră va fi Black Sea Oil and Gas (BSOG), care va începe extracţia în anul 2022 cu 2 miliarde de metri cubi pe an.

În ceea ce priveşte ExxonMobil şi OMV Petrom, care explorează zăcământul de mare adâncime Neptun, oficialul ANRM estimează că faza de dezvoltare va începe în 2021-2022, iar în 2024-2025, cel târziu, va începe producţia.

„Din 2030, cred că vom ajunge să avem peste 60% din producţia de gaze a României din producţie exclusiv offshore. (…) În 2030, eu estimez că Marea Neagră va aduce aproximativ 10-11 miliarde de metri cubi de gaz pe an. Problema cea mai mare este ce facem cu acel gaz. Aici nu pot să dau un răspuns, pentru că Legea petrolului spune că, după plata redevenţei, titularul de acord petrolier este liber să comercializeze gaze, să le utilizeze, inclusiv să le exporte”, a mai spus Gal.

El a adăugat că, prin noua lege offshore, unii dintre titularii de acorduri petroliere, respectiv OMV şi Exxon, deja au utilizat o clauză, un articol din lege, şi li s-a prelungit cu 15 ani acordul petrolier. AGERPRES

Depogaz, primul an de profit. Profit net de peste un million de euro

Depogaz, filiala Romgaz care ges­tionează activitatea de înmagazinare a gazelor naturale a avut în 2018, primul an financiar întreg de raportare de la înființare (nouă luni de activitate operațională efectivă), un profit net de 5,163 de milioane de lei, și o cifră de afaceri de 215,689 milioane de lei. În 2017, Depogaz a înregistrat o pierdere de 14.365 de lei (nu a avut activitate operațională).

Mare parte din profit a fost realizat din activitatea de exploatare, a explicat Bogdan Stănescu, președintele CA al Depogaz. Potrivit acestuia, profitul brut din exploatare a fost de 7,381 milioane de lei.

În 2018, Depogaz a avut venituri totale de 217,273 milioane de lei și cheltuieli de 209,631 milioane de lei.

Pentru anul 2019, Depogaz se așteaptă la o creștere cu 32% a cifrei de afaceri. Cifra de afaceri estimată a se realiza în anul 2019 este de 284,885 milioane lei.

Depogaz este într-un amplu proces de investiții, explică Bogdan Stănescu. Potrivit acestuia, în 2018, s-au cheltuit 38 milioane de leipentru mărirea capacității de înmagazinare a gazelor. ”Pentru perioada 2019 – 2023 Planul de investiţii, avizat de Ministerul Energiei și înaintat spre aprobare către ANRE, presupune modernizarea depozitelor de înmagazinare in scopul creşterii capacităţii de livrare zilnică a gazelor,  creşterea capacităţii de înmagazinare gaze naturale și creşterea flexibilităţii sistemului de înmagazinare gaze naturale. În afară de Planul de investiții 2019-2023, avem și o strategie pentru perioada 2018-2037, la finalul căreia capacitatea activă totală va fi de aproximativ 4,5 miliarde mc, capacitatea de injecție de 32 milioane mc/zi și capacitate maximă de extracție de 50 milioane mc/zi”, a explicat Stănescu. Potrivit președintelui CA, peste 1,011 miliarde de lei va investi Depogaz, în următorii cinci ani, în modernizarea și extinderea capacităților de depozitare. ” Sursele de finanțare sunt proprii dar și fonduri europene. Acum, compania oferă servicii de înmagazinare pentru toți paticipanții pieței de gaze din România, nu numai Romgaz. Investim în următorii ani în extinderea acestui serviciu și am inclus în planul de investiții 2019-2023 al instituției posibilitatea de a oferi servicii de înmagazinare și pentru piața externă. Depogaz intenționează să devină un jucător important la nivel european pe piața gazelor naturale”, a explicat Bogdan Stănescu.

Începand cu data de 1 aprilie 2018, în baza Directivei 73/2009 a CE, preluată în Legea nr. 123/2012 a energiei electrice şi a gazelor naturale în art. 141, activitatea de înmagazinare a fost separată din cadrul SNGN Romgaz SA şi se desfăşoară prin intermediul unui operator de înmagazinare, Filiala de înmagazinare Gaze Naturale DEPOGAZ Ploieşti SRL, în care Romgaz este asociat unic.

Filiala a preluat operarea depozitelor de înmagazinare aflate în concesiunea Romgaz, operează activele care contribuie la desfășurarea activității aflate în proprietatea Romgaz și a preluat, în totalitate, personalul care desfășoară activitatea de înmagazinare din cadrul Romgaz.

În contextul separării activităţii de înmagazinare, dezvoltarea sistemului de înmagazinare gaze naturale va fi realizată în exclusivitate de către Filiala de înmagazinare Gaze Naturale DEPOGAZ Ploieşti SRL.