Petrol și gaze

Ajutor de stat pentru marii consumatori de energie. Producătorii de îngrășăminte solicită sprijinul Guvernului

Guvernul a aprobat, vineri, un proiect de ordonanţă de urgenţă privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea consumatorilor industriali din 15 domenii prin intermediul certificatelor de emisii de CO2.

Ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a explicat că, prin actul normativ, Guvernul ajută şi industria din cele 15 sectoare şi se creează premisele unor colaborări viitoare de reducere a emisiilor de CO2.

„Eu cred că este un lucru bun, riscam relocarea industriilor din aceste sectoare, cred că reuşim să venim în sprijinul industriilor respective şi reuşim să menţinem locurile de muncă în România, ceea ce este foarte important, şi să creştem competitivitatea industriei româneşti”, a spus Popescu.

Producătorii de îngrășăminte chimice salută decizia Guvernului

Nitrofosfor, membră a Confederației Patronale din Industrie “CONPIROM”, din care fac parte toate combinatele producătoare de îngrășăminte chimice, apreciază, printr-o scrisoare adresată premierului Ludovic Orban, aprobarea operativă a OUG privind instituirea schemei de ajutor de stat pentru sprijinul marilor consumatori industriali de energie electrică.

Reprezentanții Nitrofosfor consideră că măsura va contribui în mod eficient la recucerea costurilor de producție la un număr însemnat de mari companii din industria prelucrătoare, având efecte pozitive în întreaga piață de energie.

“În acest context trebuie să vă semnalăm că marii consumatori industriali de gaze naturale din industria prelucrătoare (industria producătoare de îngrășăminte chimice, alte industrii cu consum ridicat de gaze naturale) ar avea o stringenta nevoie de instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea costurilor de producție cu materia primă – gazele naturale. Precizăm că 75% din totalul cheltuielilor de producție o reprezintă costul gazelor naturale. Credem că o asemenea schemă de ajutor de stat pentru marii consumatori de gaze din industria prelucrătoare este legată și de definirea noțiunii de consumator vulnerabil”, se arată în sursa citată.

Totodată, organizația patronală Nitrofosfor ține că menționeze faptul că reprezintă o industrie care realizează produse cu valoare adăugată mare, oferă zeci de mii de locuri de muncă direct și indirect.

“În ciuda rolului important pe care-l jucăm în agricultură și economia noastră, nu suntem înțeleși și sprijiniți, astfel că pierdem din avantajul competitiv atât pe piața internî cât și pe cea externă. Patronatul nostru își exprimă întreaga disponibilitate în a concura la rezolvarea problemelor mai sus menționate”, se arată în scrisoarea adresată premierului.

Romgaz vrea să preia 20% din proiectul Neptun Deep. Compania de stat face consorțiu cu OMV și cu un partener străin

Romgaz își dorește un pachet minoritar de 20% din proiectul Neptun Deep și acționează în consorțiu cu OMV și încă un partener străin pentru a prelua de la ExxonMobil participația la care vor să renunțe americanii.

Adrian Volintiru, directorul general al Romgaz, a anunțat că reprezentanții companiei au avut acces la camera de date și că se așteaptă ca în toamna anului viitor, septembrie-octombrie, să se încheie procesul de vânzare anunțat de compania americană.

ExxonMobil explorează blocul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră împreună cu OMV Petrom în cote egale. Americanii au anunțat în urmă cu o lună că vor să se retragă din acest proiect și au invitat mai multe companii să-și manifeste interesul pentru preluarea participației sale.

Potrivit estimărilor realizate în urma lucrărilor de foraj, în proiectul Neptun Deep s-a descoperit o rezervă de gaze naturale între 42 și 84 de miliarde de metri cubi, ceea ce înseamnă consumul României între 3,5 și 7 ani. O decizie finală de investiție a fost amânată, pe fondul schimbărilor legislative din România.

Investiții de încă 3 miliarde

Din 2010 și până în prezent, OMV Petrom și Exxon au realizat investiții de aproape un miliard de dolari. Potrivit directorul general al Romgaz, proiectul Neptun Deep necesită investiții de încă 3 miliarde de euro pentru a putea fi exploatat, ceea ce ar însemna o contribuție a Romgaz de aproape 600 milioane de euro în următorii patru ani.

Totodată, Volintiru se declară optimist în ceea ce privește derularea proiectului, arătând că legislația va fi modificată și va fi favorabilă operatorilor. “Vor fi făcute modificări atât la Legea offshore, cât și la Legea 123”, a menționat directorul general al Romgaz.

La începutul acestei luni, directorul general al OMV Petrom, Christina Verchere, a anunțat că OMV Petrom este pregătită să accelereze o injecţie de miliarde de dolari în proiectul din Marea Neagră, odată ce noul Guvern ridică barierele pentru a face aceste investiţii.

„Suntem pregătiţi să începem o investiţie de miliarde de euro la zăcământul Neptun, odată ce toate barierele sunt înlăturate”, a afirmat Christina Verchere.

Noul Guvern s-a angajat să modifice legislaţia din domeniul energiei şi să ajute la deblocarea proiectelor de gaze din Marea Neagră, pentru a face ca România să fie deplin independentă energetic şi să devină un exportator cheie de gaze în regiune.

Sondaj: Unul din patru români face economie maximă la energie

Un sfert din populație declară că face economie maximă la consumul de energie, în contextul în care aproape 90% dintre români cred că risipa de resurse energetice contribuie la accelerarea schimbărilor climatice, relevă un sondaj de opinie privind percepția și comportamentul populației cu privire la consumul responsabil de energie și eficiență energetică în clădiri, realizat la nivel național de INSCOP Research la comanda Energy Policy Group (EPG), în cadrul Proiectului România Eficientă.

Pentru majoritatea, costul energiei este motivul principal de reducere a consumului, însă un procent important invocă și poluarea.

Respondenții și-au autoevaluat comportamentul în privința consumului de energie pe o scală de la 1 la 10, în care nota 1 înseamnă „Fac risipă maximă de energie”, iar nota 10 înseamnă „Fac economie maximă la consumul de energie”.

Astfel, 23% dintre respondenți și-au acordat nota 10 în privința consumului de carburanți, iar 24%, în privința consumului de electricitate. Ceva mai mulți, respectiv 28%, au spus că fac economii maxime la consumul de gaze naturale și tot atâția, la consumul de lemne. Per ansamblu, aceasta înseamnă că, în medie, doar 25,7% dintre români fac tot ce pot pentru a consuma energia cât mai eficient și responsabil.  

Totuși, există loc de îmbunătățire a atitudinii față de risipa de resurse, întrucât ceilalți consideră că, deși fac economie, nu sunt întotdeauna suficient de atenți în privința eficientizării consumului. De pildă, 78,3% dintre români știu că, dacă sunt ținute în priză, aparatele electronice (televizorul, calculatorul, încărcătoarele etc.) consumă energie electrică chiar și atunci când nu funcționează sau nu alimentează un dispozitiv, însă doar 36,2% dintre respondenți obișnuiesc să scoată din priză aceste aparate când nu le utilizează, iar 7,1% fac acest lucru uneori.

De asemenea, cei mai mulți dintre români nu dețin în locuință dispozitive inteligente pentru controlul consumului de energie (termostat, întrerupător inteligent, priză inteligentă etc.).

Trei din patru români votează pentru reducerea poluării

Cu toate că puțini sunt cei care depun eforturi maxime pentru a eficientiza consumul de energie, două treimi dintre români consideră că prețul electricității este foarte important. Astfel, mai bine de jumătate dintre respondenți (52,6%) ar avea ca motiv principal pentru reducerea consumului costul energiei. Pentru alți 25,7%, principalul motiv care i-ar determina să aibă un comportament mai responsabil este poluarea generată de producția de energie, iar pentru 11,3% motivația de bază ar fi creșterea independenței energetice a României, prin reducerea importurilor. Sub 5% dintre români nu consideră importantă economisirea de energie.

„Românii au început să fie tot mai conștienți de impactul pe care utilizarea resurselor de energie îl are asupra mediului înconjurător. Nu doar reducerea facturii este motivația principală pentru un comportament de consum mai responsabil, ci, iată că pentru o parte importantă din populație, aceasta a devenit calitatea mediului înconjurător și, implicit, a sănătății. Indiferent de vârstă, orientare politică sau religioasă, toți avem în comun un lucru: aerul pe care îl respirăm”, spune Radu Dudău, director al Energy Policy Group, think-tank specializat în domeniul energiei, și coordonator al proiectului România Eficientă.

De altfel, trei sferturi dintre români ar fi de acord cu adoptarea unor măsuri mai stricte pentru reducerea poluării, chiar dacă acest lucru ar însemna creșterea costurilor producției de energie, și doar 16,3% nu ar fi de acord, conform datelor sondajului menționat.

De asemenea, nouă din zece români ar vrea să instaleze panouri fotovoltaice pentru producția de electricitate din sursă solară la casa/blocul în care locuiesc, din care 63% doresc acest lucru în mare sau foarte mare măsură.

Sondajul a fost realizat de INSCOP la comanda EPG, în cadrul proiectului România Eficientă, în perioada 15-30 octombrie 2019, pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1.628 de respondenți, cu vârsta peste 18 ani. Dintre aceștia, două treimi obțin venituri lunare de până la 2.000 lei, alți 12,5% au între 2.000 și 3.000 de lei, iar 16,2% realizează peste 3.000 lei. De asemenea, circa 44% dintre respondenți locuiesc în mediul rural. Cei mai mulți dintre respondenți – 71,2% – au educație medie, 15,8% au educație superioară, iar ceilalți 12,9% au studii primare.

O nouă instalație pusă în funcțiune de Rompetrol la rafinăria Vega. Investiție de 2,3 milioane

Rompetrol Rafinare, companie membră a Grupului KMG International, a pus în funcțiune o nouă instalație complet automatizată de recuperare a vaporilor, la punctele de încărcare auto și feroviar din rafinăria Vega, o investiție de 2,3 milioane de dolari menită să reducă impactul activitățiilor operaționale asupra mediul înconjurător și a comunităților din zonă.

Potrivit unui comunicat al companiei, investiția completează, astfel, planul general de acțiuni derulate de Rompetrol Rafinare pentru optimizarea, eficientizarea și conformarea proceselor operaționale. Instalația a fost pusă în funcțiune, respectând toate normele din domeniu.

„Investim în implementarea celor mai moderne și sigure tehnologii, menite să reducă, în mod continuu, impactul pe care Rafinăria Vega îl are asupra mediului înconjurător. Proiectele aflate în derulare, împreună cu investițiile destinate eficientizării proceselor de producție, vor reuși să asigure rafinăriei Vega un parcurs pozitiv, în trendul ultimilor ani, în care au fost obținute rezultate remarcabile”, a declarat Yedil Utekov, Director General al Rompetrol Rafinare.

Instalația de recuperare vapori respectă toate cerințele de mediu în domeniul emisiilor de compuși organici volatili, rezultați în urma operațiunilor de încărcare și descărcare a produselor petroliere în rampele auto și cele de cale ferată din Rafinăria Vega. Lucrările au fost realizate sub coordonarea Rominserv (contractorul general al Grupului KMG International), echipamentul central al instalației a fost furnizat de o importantă companie francez, iar în prezent funcționează în regim automat.

Echipamentul complet automatizat are în componență patru posturi de încărcare în rampa CF și trei posturi în rampa auto, acestea fiind dotate cu brațe moderne de încărcare și recuperare vapori, echipamente electrice și aparate de control, comandă și supraveghere. Instalația este proiectată pentru o capacitate de 300 mc/h, iar emisiile maxime în atmosferă a compușilor nu depășesc valorile impuse de autoritățile de profil.

Record după record

Conform sursei citate, rafinăria Vega Ploiești a obținut în 2018 opt recorduri operaționale, printre care materia primă procesată (406.000 tone), producție de hexan (peste 84.500 tone) sau producție de solvenți (43.500 tone).

Vega funcționează în sinergie perfectă cu rafinăria Petromidia Năvodari, cea mai mare din România și una dintre cele mai moderne din regiunea Mării Negre. Astfel, Petromidia îi asigură integral rafinăriei din Ploiești materiile prime/semifabricate necesare obținerii de produse speciale cu o valoare adăugată ridicată. Cele două rafinării sunt operate de Rompetrol Rafinare, unul dintre cei mai importanți contribuabili la bugetul de stat al României.

Principalii acționari ai Rompetrol Rafinare SA sunt KMG International (54,63% – direct și indirect) și Statul Român prin Ministerul Energiei (44,69%).

Descoperire uriașă în Iran. Se schimba ierarhia mondială

Iranul a descoperit un nou zăcământ, cu rezerve de 53 de miliarde de barili de ţiţei, în sud-vestul ţării, a anunţat duminică preşedintele Hassan Rouhani, scrie presa internațională.

Președintele Iranului, Hassan Rouhani, a anunțat că un nou zăcământ petrolier descoperit va spori rezervele de țiței dovedite ale țării, cu aproape o treime.

Câmpul petrolier, descoperit în provincia Khuzestan din sud-vestul țării, de aproximativ 2.400 km patrați, conține aproximativ 53 de miliarde de barili de țiței, a anunțat președintele Rouhani.

Iranul este pe locul patru în lume în privinţa rezervelor de ţiţei, şi pe locul doi în privinţa rezervelor de gaze naturale, conform datelor Administraţiei pentru Informaţii Energetice din SUA (EIA).

Descoperirea ar putea majora cu o treime rezervele dovedite ale ţării cu o treime, estimate la 157 de miliarde de barili de ţiţei, şi ar putea deveni al doilea mare zăcământ al Iranului după Ahvaz, care conţine 65 de miliarde de barili de ţiţei.

Iranul se confruntă cu dificultăți foarte mari în privința vânzării petrolului din cauza sancțiunilor aspre impuse de SUA după ce s-au retras anul trecut dintr-un acord nuclear convenit cu puterile lumii.

„Veniturile Iranului din petrol vor crește cu 32 de miliarde de dolari dacă rata extracției din câmpul petrrolier crește cu doar un procent”, a mai subliniat Rouhani.

La bursa ICE Futures, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului se tranzacţiona vineri la aproximativ 62,51 de dolari, în scădere faţă de nivelul de vârf din 2019, de 75 de dolari. 

Președintele SUA, Donald Trump, a reimpus anul trecut sancțiuni împotriva Iranului după ce a abandonat un acord nuclear istoric convenit în 2015 între Iran și șase puteri ale lumii.

Potrivit acordului semnat în 2015, Iranul a fost de acord să-și limiteze activitățile nucleare și să permită accesul în țară inspectorilor internaționali în schimbul relaxării sancțiunilor.

Sancțiunile au afectat grav economia Iranului, cursul valutar atingând recorduri negative. Aceste sancțiuni au provocat o mărire de patru ori a inflației, alungarea investitorilor și izbucnirea unor proteste.

Reuters: OPEC ar putea reduce producția de țiței

Temerile privind cererea slabă de anul viitor ar putea determina OPEC să ia  în considerare o reducere mai accentuată a producţiei de ţiţei la următoarea lor întâlnire din decembrie, informează Reuters.

Arabia Saudită, liderul Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol, vrea să se concentreze în primul rând pe respectarea strictă a acordului privind reducerea producţiei, încheiat de OPEC cu alte state din afara cartelului (Alianţa OPEC+), înainte de a se angaja la o scădere suplimentară, susțin surse citate de Reuters.

Printre statele membre OPEC care nu şi-au îndeplinit angajamentele privind reducerea producţiei se află Irak şi Nigeria.

Arabia Saudită şi alţi producători din Golf au furnizat mai puţin petrol faţă de nivelul la care s-au angajat după semnarea acordului privind reducerea producţiei, în încercarea de a stabiliza piaţa şi a preveni declinul preţului ţiţeiului. Riadul a pompat cu aproximativ 300.000 bpd sub ţinta sa de producţie.

„Saudiţii vor să prevină scăderea preţului la ţiţei, dar vor şi să se asigure că ţări ca Irak şi Nigeria îşi îndeplinesc integral promisiunile. În decembrie, vom lua în considerare dacă vor fi necesare noi reduceri în 2020. Dar este prea devreme acum, lucrurile vor fi mai clare în noiembrie”, susţine o sursă din OPEC.

O altă sursă a afirmat: „Desigur că este o opţiune o reducere mai accentuată a producţiei de ţiţei, dar unele lucruri s-ar putea întâmpla înainte de asta. Restul statelor nu vor fi de acord cu noi reduceri dacă Irak şi Nigeria nu îşi îndeplinesc integral promisiunile”.

Arabia Saudită este îngrijorată de perspectivele cererii de ţiţei în 2020 din cauza tensiunilor comerciale dintre SUA şi China, care afectează preţul petrolului, apreciază sursele.

Din ianuarie, Alianţa OPEC+ implementează acordul privind reducerea producţiei cu 1,2 milioane bpd, valabil până în martie 2020.

La bursa ICE Futures, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului se tranzacţiona marţi la aproximativ 59 de dolari, în scădere faţă de nivelul de vârf din 2019, de 75 de dolari.

Noul calendar de liberalizare a pieței gazelor naturale și a celei de electricitate, inclusiv pentru consumatorii casnici

Piaţa de gaze naturale va fi complet liberalizată la 1 aprilie 2021, iar cea de energie electrică la 1 iulie 2021 şi preţurile reglementate vor fi eliminate inclusiv la consumatorii casnici, pentru a exista concurenţă în piaţă, a anunţat Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE).

„Va fi o liberalizare completă la 1 aprilie 2021 la gaze şi la 1 iulie 2021 la energie electrică, atât pe piaţa angro, cât şi pe cea de retail, adică şi la consumatorii finali”, a afirmat oficialul ANRE, citat de Agerpres.ro

Potrivit acestuia, măsura a fost agreată de toţi participanţii la piaţă, precum şi de Comisia Europeană.

„Nu mai are niciun rost să păstrezi piaţa reglementată pe segmentul de retail, dacă piaţa angro este liberalizată. Am discutat cu toţi actorii din piaţă şi cu Comisia Europeană şi toată lumea a fost de acord că nu este o abordare sănătoasă să menţii preţurile reglementate la consumatorii finali casnici, dacă ai o piaţă liberă pe angro. Tot timpul vei avea de-a face cu diferenţe în plus şi minus, care trebuie reglate şi care influenţează concurenţa. Scopul este să avem concurenţă, iar furnizorii mari şi cei mici să se concureze în piaţă, ceea ce se poate realiza doar în condiţiile unei pieţe liberalizate complet”, a explicat Bege.

ANRE va continua să avizeze doar tarifele de furnizare în regim de ultimă instanţă, pentru o perioadă limitată, în caz de urgenţe, precum falimentul sau incapacitatea furnizorului de a livra energie sau gaze.

Toate aceste măsuri vor fi legiferate fie prin lege, fie printr-o ordonanţă de urgenţă pregătită de ANRE şi de Ministerul Energiei, a mai spus Bege.

El a amintit că există o procedură de infringement în sectorul gazelor, declanşată de Comisia Europeană, care se află în stadiul de aviz motivat şi care poate fi închisă doar în cazul în care aceste măsuri de liberalizare sunt legiferate.

„Am primit o amânare de trei luni de la Comisia Europeană, astfel că trebuie să rezolvăm problema până la 26 decembrie. În cazul în care lucrurile se blochează în Parlament, avem pregătit un proiect de ordonanţă de urgenţă, identic cu ce se discută în Parlament. Sper ca tulburările la nivel politic să nu pericliteze acest plan, pentru că nu cred că Comisia Europeană va fi dispusă să ne dea alte termene”, a arătat reprezentantul ANRE.

Dacă România nu rezolvă aceste probleme în termenul acordat de Comisia Europeană, adică 26 decembrie, dosarul de infringement va ajunge la Curtea Europeană de Justiţie. 

Consiliul Concurenţei a declanşat investigaţii pe piaţa gazelor şi pe cea de echilibrare a energiei electrice

Consiliul Concurenţei a declanşat investigaţii pe piaţa gazelor şi pe cea de echilibrare a energiei electrice, a declarat, sâmbătă, preşedintele instituţiei, Bogdan Chiriţoiu.

„Noi avem investigaţii în curs. Avem o investigaţie şi pe piaţa de gaze. Se referă la perioada actuală. Avem o investigaţie pe piaţa de gaze în care ne uităm la modul cum se tranzacţionează gazele în piaţă. Şi avem investigaţie iarăşi în lucru privind piaţa de echilibrare de electricitate”, a spus Chiriţoiu, citat de Agerpres.ro.

Referitor la investigaţia pe gaze, el a menţionat că este vorba despre modul în care ele se tranzacţionează pe BRM şi pe OPCOM.

De asemenea, oficialul Consiliului Concurenţei a precizat că instituţia va finaliza în 2019 investigaţia pe leasing financiar şi operaţional, iar anul acesta sau la începutul anului viitor va trebui terminată investigaţia privind licitaţiile trucate la Romsilva.

Totodată, Bogdan Chiriţoiu a arătat că autoritatea de concurenţă va finaliza în curând o investigaţie pe piaţa de colectare selectivă a deşeurilor. El a menţionat că este vorba despre o plângere împotriva primăriei din Ploieşti, dar „cum se va judeca la Ploieşti se va judeca şi în alte locuri din ţară”. Mai precis, există plângeri împotriva a 29 de primării din ţară care ar restricţiona accesul pe piaţă al firmelor care colectează deşeuri.

OMV Petrom a descoperit un nou zăcământ de gaze în regiunea Oltenia

OMV Petrom, cel mai mare producător de petrol şi gaze din Sud-Estul Europei, anunţă descoperirea unei noi resurse de gaze în regiunea Olteniei, în apropierea zăcământului Totea, din judeţul Gorj.

Forajul sondei Totea 4461 a început în ianuarie 2018 şi a atins adâncimea finală în septembrie acelaşi an. Sonda a fost testată cu succes în aprilie 2019, pentru volume de până la 500.000 de metri cubi/zi, iar conectarea la infrastructura din zona Totea a fost realizată în mai puţin de un an şi a fost demarată producţia experimentală, pentru a testa potenţialul şi dimensiunea noii descoperiri, se arată într-un comunicat al companiei.

„De-a lungul anilor, zăcământul Totea a fost unul dintre cele mai productive din portofoliul nostru. Însă, aşa cum se întâmplă cu orice zăcământ de ţiţei şi gaze, Totea a intrat în declin după ce şi-a atins platoul de producţie în 2017. Descoperirea unor resurse suplimentare în apropierea zăcământului Totea este o veste extraordinară pentru potenţialul zonei şi va compensa parţial acest declin”, a declarat Peter Zeilinger, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil de Upstream.

Investiții de 50 milioane de euro

Investiţiile în noua sondă şi infrastructura conexă se ridică la aproximativ 50 de milioane de euro, care se adaugă celor 200 de milioane de euro deja investite începând din anul 2011 pentru dezvoltarea infrastructurii de gaze din zona Totea.

Conform datelor OMV Petrom, lucrările de dezvoltare au inclus forajul a cinci sonde de mare adâncime şi construcţia parcului de producţie gaze Totea 4540. Gazul natural de la Totea este transportat prin 25 de km de conducte către hub-ul Hurezani pentru a fi tratat şi apoi livrat în sistemul naţional de transport.

Cu noua sondă, producţia de gaze din zăcământul Totea, dacă ar fi folosită exclusiv pentru încălzire, ar putea asigura necesarul de energie pentru peste 500.000 de locuinţe, arată estimările companiei.

OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze la nivel de grup de 58,3 milioane bep, în 2018. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual şi operează o centrală electrică de înaltă eficientă de 860 MW. Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România şi ţările învecinate prin intermediul a 789 de benzinării, sub două branduri: OMV şi Petrom.

Valoarea contribuţiilor plătite de OMV Petrom către bugetul de stat se ridică la 27,8 miliarde de euro sub formă de taxe, impozite şi dividende, în perioada 2005 – 2018, fiind astfel cel mai mare contributor către bugetul naţional.

Consiliul Concurenței a lansat Monitorul prețurilor carburanților

Consiliul Concurenţei a lansat, luni, „Monitorul preţurilor carburanţilor”, platforma online care permite consumatorilor să afle preţurile practicate de către marile reţele de distribuţie a carburanţilor auto, principalul scop fiind ieftinirea produselor, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele instituției.

Monitorul Prețurilor Carburanților este valabil atât sub formă de aplicație web, cât şi ca aplicație mobilă (IOS și Android) ce poate fi descărcată din App Store şi Google Play şi afişează preţurile pentru carburanţii standard și premium (benzină şi motorină) practicate în staţiile companiilor OMV Petrom, Mol, Rompetrol, Lukoil, Socar și Gazprom din întreaga ţară, oferind multiple facilități de căutare, sortare și filtrare a datelor.

„Accesând gratuit acest comparator de prețuri, consumatorii pot afla care sunt cele mai apropiate benzinării, localizarea geografică și serviciile oferite de acestea, precum și prețurile practicate. Astfel, aceștia au posibilitatea de a alege, având la îndemână informații importante cu privire la oferta existentă pe piață în zona geografică de interes. În acest fel, se va stimula concurența, atât prin preț, cât și prin serviciile oferite, de companiile implicate în comercializarea cu amănuntul a carburanților auto”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Potrivit acestuia, scopul principal este uniformizarea preţurilor la un nivel mic.

„Am avut o cooperare foarte bună din partea companiilor implicate, ceea ce ne-a uşurat activitatea. Vrem să facem mai uşor pentru conducătorii auto să identifice staţiile din proximitate lor sau de pe traseul lor, care le oferă combustibilul la preţul cel mai mic. Variaţiile de preţ nu sunt mari nici între lanţuri, dar ele există şi există şi între staţiile aceluiaşi lanţ. În timp, acest lucru va duce la o convergenţă a preţurilor în jos, adică cei care practică preţuri mai mari să le reducă cu câteva procente. Vrem să punem o presiune asupra preţului vânzărilor cu amănuntul”, a precizat Chiriţoiu, la evenimentul de lansare.

Platforma este gestionată de Consiliul Concurenţei, iar datele/informaţiile sunt încărcate în aplicaţie, la nivel național, de către companiile partenere. Monitorul Preţurilor Carburanţilor este una dintre componentele proiectului Monitorul preţurilor pentru alimente şi carburanţi, urmând ca în perioada următoare să devină funcțională și cea de a doua componentă a proiectului, respectiv cea referitoare la prețurile alimentelor.