Energie termică

România, reclamată la Comisia Europeană pentru amenzile mici aplicate operatorilor de centrale termice pe cărbune ce funcţionează ilegal

ClientEarth şi Greenpeace România s-au adresat Comisiei Europene în legătură cu nivelul foarte scăzut al sancţiunilor aplicate de către autorităţi operatorilor centralelor termice pe cărbune care încalcă legislaţia europeană, cerând Comisiei să acţioneze, se arată într-un comunicat comun al celor două organizaţii.

„Amenzile, care în unele cazuri sunt la acelaşi nivel cu cel aplicat restaurantelor care permit clienţilor să fumeze în interior, sunt parte a eşecului sistematic al României de a stabili şi aplica sancţiuni corespunzătoare. Industriile care încalcă legislaţia europeană în domeniul poluării trebuie să fie sancţionate financiar sau prin alte metode în cazul în care funcţionează ilegal. Conform Directivei privind emisiile industriale (IED), statele membre sunt obligate să adopte sancţiuni ‘eficiente’, ‘proporţionale’ şi ‘disuasive’ pentru a pedepsi acei operatori care nu se conformează legislaţiei”, se precizează în documentul citat.

În România, sancţiunile impuse operatorilor termocentralelor pe cărbune sunt mult prea mici pentru a împiedica funcţionarea ilegală a acestora, subliniază comunicatul. Spre exemplu, pentru operatorii termocentralelor pe cărbune, ale căror venituri anuale sunt, de regulă, între 86 şi 400 milioane euro, sancţiunea pentru funcţionarea fără autorizaţie este o amendă singulară de la 30.000 la 60.000 lei. Mai mult, dacă operatorul achită amenda în 15 zile, nivelul scade la jumătate din minim, adică 15.000 lei.

Prin comparaţie, în Spania şi Grecia, operatorii termocentralelor se expun amenzilor de până la 2 milioane de euro pentru funcţionarea fără autorizaţie.

În context, organizaţiile amintesc faptul că autorizaţiile de mediu reglementează toate condiţiile de funcţionare a unei termocentrale, iar în lipsa autorizaţiei, termocentrala nu trebuie să funcţioneze. Autorizaţiile de mediu stabilesc nivelul maxim de poluare acceptabil a fi generat de o termocentrală, aspect esenţial pentru protejarea sănătăţii oamenilor şi pentru protecţia mediului înconjurător. Poluarea aerului poate cauza afecţiuni respiratorii cronice şi acute, şi sporeşte riscul deceselor premature.

„Amenzile impuse termocentralelor pe cărbune care funcţionează fără autorizaţie integrată de mediu, precum şi celor ce nu se conformează limitelor de emisii industriale, fac parte dintr-un sistem sancţionatoriu complet ineficient şi lipsit de sens prin care, practic, operatorii sunt încurajaţi să continue să încalce legea. România este printre cei mai mari poluatori din UE şi, deşi în prezent deţine preşedinţia Consiliului UE, aproape jumătate din termocentralele pe cărbune – deţinute de companii de stat – au funcţionat ani la rând şi încă funcţionează fără a deţine o autorizaţie integrată de mediu. România are un potenţial enorm de a construi un sistem energetic sustenabil,  dar, în loc să sprijine prin investiţii producţia de energie regenerabilă, continuă să permită încălcarea legislaţiei împotriva poluării fără sancţiuni efective”, a declarat avocata ClientEarth, Dominique Doyle.

Potrivit comunicatului citat, în prezent, trei din opt termocentrale pe cărbune funcţionează din 2013 fără autorizaţie integrată de mediu, însă au fost amendate doar o dată.

„Sancţiunile ar putea fi mai eficiente şi ar putea descuraja funcţionarea ilegală dacă autorităţile le-ar aplica în mod repetat.
Instanţele din România au fost, de asemenea, ezitante în a menţine sancţiunile aplicate operatorilor aflaţi în ilegalitate, contribuind la această problemă sistemică”, subliniază comunicatul.

Conform legislaţiei naţionale, termocentralelor care funcţionează fără a deţine autorizaţie integrată de mediu li se aplică şi sancţiunea suspendării imediate a activităţii. Cu toate acestea, suspendarea activităţii este întârziată dacă operatorii contestă sancţiunile în justiţie.

„Aceasta este o problemă sistemică – legislativul nu asigură sancţiuni adecvate, executivul nu le aplică corespunzător şi sistemul judiciar nu-şi dovedeşte eficienţa în a soluţiona cauzele ce vizează aceste sancţiuni. Legislaţia europeană nu poate fi aplicată într-un astfel de sistem, acesta fiind şi motivul pentru care am adus această problemă în atenţia Comisiei”, a declarat campaignerul Greenpeace România, Cosmin Pleşcan.

Comunicatul aminteşte, totodată, că România se confruntă deja cu o procedură de infringement din partea Comisiei pentru lipsa autorizaţiilor integrate de mediu.

Comisia va examina plângerea formulată de ClientEarth şi Greenpeace şi urmează să decidă dacă va lua măsuri legale împotriva României. AGERPRES

Anton: Vom elimina contribuţia de 2% pentru producătorii de energie pe cărbune

Contribuţia de 2% pentru producătorii de energie pe bază de cărbune va fi eliminată, în acest sens existând avizul Consiliului Concurenţei, a declarat, marţi, ministrul Energiei, Anton Anton, într-o conferinţă pe teme energetice.

„(Contribuţia de – n.r.) 2% se scoate pentru cărbune, preţul gazelor rămâne acelaşi”, a spus Anton, întrebat ce prevederi din sectorul energetic din OUG 114/2018 vor fi modificate.

El a adăugat că există un aviz al Consiliului Concurenţei în acest sens.

„Avem aviz de la Consiliul Concurenţei. Pe lângă excepţia pe care am avut-o până acum, adică producătorii de energie termică pentru populaţie, am introdus şi producătorii de energie electrică pe cărbune”, a mai spus Anton.

Producătorii de energie pe cărbune sunt Complexul Energetic Oltenia şi Complexul Energetic Hunedoara, ambele deţinute de stat prin Ministerul Energiei.

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a anunţat că joi va fi aprobată în Guvern o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea OUG 114/2018.

Anterior, în aceeaşi conferinţă, cei doi miniştri s-au contrazis în ceea ce priveşte modificările care vor fi aduse la OUG 114.

Anton a fost întrebat de moderatorul conferinţei, înainte de venirea lui Teodorovici, ce se va modifica pe partea de energie din OUG 114.

„Cred că asta era întrebarea pentru Teodorovici. OUG încearcă să limiteze pentru doi ani o creştere nejustificată şi neaşteptată a preţurilor la energia electrică şi gaze, asta face OUG 114. Din acest punct de vedere nu ne aşteptăm să facem nicio modificare, este scopul pentru care am făcut ordonanţa, cu băncile nu e problema mea”, a spus Anton.

Între timp, la conferinţă a apărut şi Teodorovici, care a fost întrebat acelaşi lucru.

„Joi, în şedinţa de Guvern, va fi un proiect de modificare a OUG 114. Pentru partea de energie, aseară am primit propuneri de modificare din partea Ministerului Energiei”, a spus Teodorovici.

Jurnaliştii i-au atras atenţia lui Teodorovici că, în lipsa sa, Anton a anunţat deja că nu vor fi schimbări pe partea de energie, însă ministrul Finanţelor i s-a adresat omologului de la Energie: „Vă rog să le spuneţi ce mi-aţi trimis aseară şi dacă ce mi-aţi trimis are acordul partenerilor” şi a întors microfonul spre Anton, care nu a dat niciun răspuns.

„Să nu-l lăsaţi să plece pe domnul ministru Anton până nu vă explică”, a insistat Teodorovici. AGERPRES

E.nergia.ro: Ce vor plăti consumatorii românii în plus în facturile de electricitate în anii următori

Facturile la energie electrică ar putea conţine în viitor şi alte componente, alături de cele de acum, dacă toate intenţiile autorităţilor române de a stimula investiţiile în generarea de energie se vor materializa. Puse în faţa necesităţii apariţiei unor noi capacităţi de producţie, autorităţile elaborează acum noi scheme de sprijin, care, în final, se vor regăsi în facturile conumatorilor de energie electrică.

mai multe, pe e-nergia.ro

Prețul certificatelor de carbon se apropie de maximul istoric (25 de euro/tonă)

Prețul de tranzacționare a certificatelor CO2 se apropie de 25 de euro pe unitate, aproape de maximul istoric atins în septembrie 2018. Prețurile au urcat cu circa 50% în ultimele trei luni, în continuarea unei tendințe accelerate de creștere care a început în ianuarie 2018. Anul trecut, prețul de tranzacționare a certificatelor CO2 a urcat de peste trei ori, de la mai puțin de 8 euro/certificat, în ianuarie 2018, la peste 24 de euro/certificat, pe 31 decembrie.

Scumpirea era așteptată în condițiile în care de la 1 ianuarie 2019 a intrat în vigoare mecanismul de rezervă pentru stabilitatea pieței (MSR), instituit la nivel european pentru reducerea dezechilibrului pe piața carbonului.

grafic CO2

Din 2019 până în 2023, procentul excedentar de certificate de carbon care urmează să fie introdus în rezervă va fi dublat de la cota de 12 %, convenită inițial, la 24 %. În plus, începând din anul 2023, rezervele constituite care depășesc volumul de licitații din anul precedent nu mai sunt valabile. Comisia Europeană anticipa în decembrie 2018 că aceste reforme vor conduce la introducerea, în perioada ianuarie-august 2019, a aproape 265 de milioane de certificate (16% din excedent) în rezervă, în locul scoaterii acestora la licitație. Această acțiune va determina reducerea volumului licitației în primele 8 luni ale anului 2019 cu aproximativ 40 % față de volumul corespunzător din 2018. O ofertă mai mică de certificate de carbon va continua să contribuie la avansul prețurilor de tranzacționare.

Nivelul prețului din prezent depășește estimările din urmă cu șase luni, când, de exemplu, Mark Lewis, managing director and global head of research la Carbon Tracker, anticipa, într-o analiză publicată de Financial Times că prețul certificatului de carbon va fi de circa 15 euro a finalul lui 2018, la 20 de euro în 2019 și la circa 25 de euro în 2020.

Principalii afectați sunt marii producători de energie electrică pe bază de combustibili fosili, în principal cărbune, dar și consumatorii de energie electrică în facturile cărora se regăsesc costurile cu certificatele de carbon.

În același timp, un cost ridicat al certificatelor ar trebui să contribuie la accelerarea tranziției către o economie bazată pe emisii scăzute de carbon, prin încurajarea investițiilor în tehnologii mai puțin poluante.