Energie electrică

OMV Petrom susține cu 4 milioane de euro un program de eficiență energetică în România

OMV Petrom va sprijini, până în anul 2022, cu patru milioane de euro programul „România eficientă” lansat de Energy Policy Group (EPG) pentru promovarea eficienţei energetice.

Programul îşi propune să promoveze eficienţa energetică la nivel naţional, prin campanii de informare publică, programe de educaţie şi finanţarea unor proiecte pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor publice. Anunțul a fost făcut astăzi, în cadrul unei conferințe de presă.

„Zi de zi, OMV Petrom furnizează energie pentru România. Rolul nostru nu se oprește aici, fiind parte din România, dorim să ne implicăm în inițiative care sunt relevante pentru țară. Credem că eficiența energetică este una dintre aceste inițiative și că ”România eficientă” poate încuraja consumul mai responsabil de energie, conducând la reducerea costurilor și a impactului asupra mediului. Măsurile de eficiență energetică pot duce la o reducere cu 40% a consumului. Este important ca acest program să avanseze”, a declarat Christina Verchere, CEO al OMV Petrom.

Potrivit lui Radu Dudău, directorul EPG, peste 80% din clădirile din România sunt construite înainte de 1989 și au o performanță energetică scăzută, cu consumuri anuale între 180 și 400 kWh/m2. „Prin renovare extinsă, consumul de energie poate scădea sub 100 de kW/m2, ceea ce ar însemna economii semnificative. Este important ca publicul să conștientizeze risipa de energie și să aibă acces la informații despre creșterea eficienței energetice a clădirilor.”, a spus Dudău.

Prin izolarea termică adecvată şi prin implementarea unor soluţii eficiente de încălzire, consumul de energie al clădirilor poate fi redus semnificativ. 

Înlocuirea becurilor incandescente cu sisteme LED poate reduce consumul de electricitate pentru iluminat şi de patru ori.

În cadrul programului „România eficientă” vor fi organizate campanii de educare şi informare. Astfel, atât publicul larg cât şi autorităţile locale, care administrează un număr mare de imobile de interes public, vor avea acces la informaţii privind soluţii concrete de reducere a consumului energetic, care conduc la scăderea costurilor cu utilităţile şi a impactului asupra mediului. 

De asemenea, vor fi dezvoltate un ghid practic de eficienţă energetică şi programe de training pentru reprezentanţi ai autorităţilor publice.

Într-o fază avansată a proiectului, vor fi finanţate proiecte de renovare extinsă a unor clădiri publice.

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Universitatea Politehnică Bucureşti (UPB) şi Asociaţia de Standardizare din România (ASRO) s-au alăturat acestui program.

UPB va contribui prin furnizarea de cunoştinţe tehnico-inginereşti fundamentale, prin studii realizate în cadrul proiectului „România Eficientă”, precum şi prin programe educaţionale şi de formare.

La rândul său, ASRO va dezvolta standarde de performanţă energetică a clădirilor publice.

Totodată, ANRE, prin Departamentul pentru Eficienţă Energetică, va sprijini activ iniţiativa prin participarea la evenimentele relevante, prin diseminarea şi promovarea informaţiilor şi a rezultatelor acestei iniţiative în cadrul reuniunilor organizate ANRE, dar şi în materialele informative realizate de specialiştii Departamentului pentru Eficienţă Energetică.

Bogdan Badea, desemnat președinte al directoratului Hidroelectrica pentru un mandat de 4 ani

Bogdan Badea a fost ales în fruntea companiei Hidroelectrica pentru un mandat de 4 ani, în urma unui proces de recrutare și selecție derulat în ultimele două luni de firma Pluri Consultants.

Fost secretar de stat în Ministerul Energiei, Bogdan Badea a ocupat în ultimii doi ani funcția de președintele al directoratului în baza unor mandate provizorii de 4 luni. Începând de astăzi, 10 iunie 2019, conform informațiilor publicate pe site-ul companiei, Bogdan Badea și-a început mandatul de 4 ani.

Directoratul Hidroelectrica este compus din 5 membri, fiind condus de Bogdan Badea. Ceilalți membri sunt: Marian Bratu, Răzvan Ionuţ Pataliu, Radu Cristian Pop și Cristian Vlădoianu.

Hidroelectrica cea mai mare producător de energie electrică de pe piața locală, acționarul majoritar fiind statul, prin Ministerul Energiei. Compania exploatează un număr de 208 centrale, cu o putere instalată totală de 6.116 MW.

Scenariu: Dacă acordul cu chinezii pică, Nuclearelectrica va construi o unitate la Cernavodă

Nuclearelectrica are în calcul un scenariu de dezvoltare a unei unităţi nucleare la Cernavodă, în cazul în care acordul cu compania chineză CGN pentru dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 nu va fi finalizat, a declarat, joi, secretarul de stat în Ministerul Energiei Doru Vişan.

„Marile investiţii în sistemul energetic – bătaia este foarte lungă, vorbim de 10 ani sau peste, dar abordarea este necesară şi obligatorie. În acest context extrem de instabil generat de această tranziţie (de la combustibili fosili la energia regenerabilă – n. r.), din punctul meu de vedere, nuclearul capătă o importanţă tot mai mare. (…) Trebuie să mai dezvoltăm cel puţin una sau două capacităţi nucleare în România. Materializarea negocierii (cu China General Nuclear Power Corporation – n. r.), dacă se face, este un lucru extraordinar, deci vom promova două capacităţi. Dacă nu se materializează, compania are şi acest scenariu de analiză financiară şi pentru dezvoltarea unei capacităţi. Dar eu sper să se materializeze acest scenariu (acordul cu CGN – n. r.) şi cred că se va materializa”, a declarat Doru Vişan, în cadrul conferinței „De ce, unde si cum se blocheaza investitiile in sistemul energetic din Romania?”, organizată de Energy-Center.ro

Totuşi, secretarul de stat a recunoscut că există posibilitatea ca acordul cu CGN să nu fie finalizat, din cauza condiţiilor cerute de compania chineză.

„Există (scenariul lipsei unui acord final cu CGN – n. r.) datorită faptului că ai un partener care impune nişte capacităţi care pot fi suportate sau nu pot fi suportate. După părerea mea, dacă noi creăm cadrul investiţional, adică CFD-ul, consider că partenerul ar trebui (să semneze acordul final – n. r.). Mai mult de atât nu se poate face”, a adăugat reprezentantul Ministerului Energiei, citat de Agerpres.

Acesta a estimat că presiunile actuale care există pe cărbune se vor muta în viitor pe energia produsă de gazele naturale, motiv pentru România să îşi dezvolte unităţile nucleare.

„Eu am vrut să subliniez necesitatea de a promova în continuare energie nucleară în România, ca energie de bază de care avem nevoie. Presiunea actuală a cărbunelui se va muta peste 10 ani pe gaz. Vorbim de un certificat pe megawat şi acolo”, a subliniat Doru Vişan.

Luna trecută, Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power au semnat forma finală a acordului pentru societatea care va construi, în parteneriat public-privat, reactoarele 3 şi 4 ale centralei nucelare de la Cernavodă. Acordul consfinţeşte înfiinţarea societăţii româno-chineze care va derula proiectul finalizării reactoarelor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, o investiţie de peste 6 miliarde de euro.

România are un acord de principiu pentru construirea reactoarelor cu compania chineză China General Nuclear Power. La această valoare însă, partenerul chinez trebuie să se asigure că îşi va recupera banii investiţi, cu profitul aferent, din vânzarea pe piaţă a energiei electrice. De aceea, Guvernul intenţionează să introducă sistemul contractelor de diferenţă (CfD), prin care investitorului să i se garanteze recuperarea investiţiei cu profitul aferent.

Acesta presupune, în final, plata suplimentară de către consumatori a unei contribuţii care să susţină aceste investiţii, dar fiind că investitorul nu îşi poate recupera prin preţul de vânzare a energiei investiţia plus profitul aferent, potrivit e-nergia.ro

Peste 671.000 de clienți ai companiilor E-Distribuție vor beneficia de contoare inteligente până la finele anului. Vezi lista localităților

E-Distribuție Muntenia, E-Distribuție Dobrogea și E-Distribuție Banat, companiile de distribuție a energiei electrice din România din cadrul grupului Enel vor instala în acest an peste 171.000 de contoare inteligente pentru clienții din zonele lor de activitate, în cadrul unor proiecte de investiții în valoare de peste 53 de milioane de lei. Astfel, până la finalul anului 2019, peste 671.000 de clienți ai E-Distribuție vor beneficia de sisteme de contorizare inteligentă.

Contoarele inteligente vor pune bazele viitoarelor rețele inteligente, care sunt definitorii pentru a face față provocărilor aduse de tranziția energetică, promovând dezvoltarea unor sisteme energetice curate, sustenabile și eficiente, a declarat Gino Celentano, Director General E-Distribuție Muntenia, E-Distribuție Dobrogea și E-Distribuție Banat.

Programul de instalare de contoare inteligentă de către companiile E-Distribuție va fi implementat, conform planului aprobat de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Continuăm să profităm de vasta experiență internațională a Grupului Enel în tehnologii digitale pentru a instala contoare inteligente în toate regiunile deservite de companiile E-Distribuție, cu scopul de a continua să ne îmbunătățim calitatea serviciului și pentru a aduce mai multe beneficii clienților noștri.”, a mai spus Gino Celentano.

Peste 500.000 de contoare au fost deja instalate

Planul de implementare, precum și cele 4 proiecte anterioare, în baza cărora au fost deja instalate peste 500.000 de contoare inteligente, sunt parte a strategiei Grupului Enel pe termen mediu de a instala contoare inteligente pentru întreaga bază de 2,9 milioane de clienți de distribuție de electricitate din România.

Astfel, încă 171.000 de clienți vor dispune de avantajele contorizării inteligente a consumului de energie electrică, cum ar fi citiri ale indexului contorului de la distanță, care înlocuiesc citirile de pe teren și estimările de consum, oferind clienților mai multe informații despre profilul lor de consum. De asemenea, contoarele inteligente pot comunica cu distribuitorul în timp real, permițând o identificare mai ușoară a defecțiunilor de reţea, astfel încât compania să poată interveni în caz de avarii mai rapid și mai eficient, îmbunătățind astfel calitatea rețelelor și a serviciilor. În cazul utilizării de surse de energie regenerabilă, contorul va putea înregistra atât energia consumată cât și cea injectată în retea.

E-Distribuție Muntenia a programat pentru 2019 instalarea a aproximativ 80.000 de noi contoare inteligente în judeţele Giurgiu și Ilfov. E-Distribuție Muntenia a desfășurat în județul Giurgiu cea mai amplă campanie de instalare de contoare inteligente din zona sa de gestiune a rețelelor de distribuție de electricitate, astfel că peste 90% dintre clienții din județ vor beneficia până la finalul acestui an de un dispozitiv de măsurare inteligentă a consumului de electricitate. E-Distribuție Dobrogea va instala peste 42.000 de contoare inteligente în judeţele Călăraşi, Constanţa, Ialomiţa şi Tulcea, în timp E-Distribuție Banat va instala contoare cu noua tehnologie pentru aproape 50.000 de clienți din județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș.

Până la finalul anului 2028 rata de penetrare a contoarelor inteligente în baza de clienți E-Distribuție va depăși 60%. Astfel, în cazul E-Distribuție Muntenia, compania va instala contoare inteligente pentru 65% din totalul utilizatorilor. E-Distribuție Dobrogea va instala contoare inteligente pentru 70% din totalul clienților, în timp ce procentul pentru E-Distributie Banat va fi de 60% din totalul consumatorilor.

De asemenea, ca urmare a programelor ample de investiții în modernizarea rețelelor, s-a îmbunătățit semnificativ calitatea serviciilor, companiile E-Distribuție ale grupului fiind în topul celor mai performanți operatori de distribuție energie electrică din România. Conform rapoartelor oficiale ale ANRE pentru anul 2017, indicele SAIDI pentru E-Distribuție Muntenia a fost de 145 minute, cel mai performant din țară, media națională înregistrată fiind de 283,9 minute. E-Distribuție Dobrogea și Banat au avut, de asemenea, performanțe sub media națională, cu indicele SAIDI de 185 minute, respectiv 259 minute.

Lista județelor și a localităților incluse în proiectul de implementare contoare inteligente în 2019

Muntenia Sud:

  • Judetul Ilfov: Otopeni, Chiajna, Mogosoaia, Chitila, Stefanestii de sus, Stefanestii de jos, Bragadiru, Buftea, Ciorogarla, Gradistea, Sitaru, Vladiceasca, Tancabesti, Tamasi, Snagov, Ghermanesti, Ciofliceni, Balta Neagra, Merii Petchii, Micsunesti, Nuci, Sintesti, Vidra, Cretesti, Copaceni, Balteni, Burias, Peris, Peris-Bratulesti, Peris Cocioc, Moara Vlasiei, Caciulati, Darasti Ilfov, Petrachioaia, Vanatori, Surlari, Maineasa, Dascalu, Varasti, Runcu, Petresti, Gagu, Creata, Lipia, Silistea Snagovului, Santu-Floresti, Lipia, Gruiu
  • Judeţul Giurgiu: Giurgiu, Stoenesti, Isvoarele, Bulbucata, Facau, Teisori, Tomulesti, Toporu, Bila, Schitu, Letca Noua, Letca Veche, Milcovatu, Chirculesti, Gostinari, Hotarele, Mihai Bravu, Prundu, Puieni, Calugareni, Crucea de Piatra, Uzunu, Herasti, Milosesti, Crevedia Mare, Crevedia Mica, Dealu, Gaiseanca, Sfantu Gheorghe, Copaciu, Ghimpati, Naipu, Valea Plopilor, Corbeanca, Cupele, Izvoru (Vanatorii Mici), Poiana lui Stanga, Valcelele, Vanatorii Mari, Zadariciu, Balasoieni, Hobaia, Ogrezeni, Gorneni, Iepuresti, Stalpu, Valter Maracineanu, Campurelu, Colibasi, Padureni, Podu Ilfovatului, Valea Dragului, Floresti, Floresti-Stoenesti, Palanca, Anghelesti, Bucsani,Goleasca, Obedeni, Podisor, Uiesti, Vadu Lat, Budeni, Comana, Falastoaca, Gradistea, Clejani, Neajlovu, Podu Doamnei, Sterea, Cartojani, Roata de jos, Roata Mica, Sadina, Gogosari, Izvoru (Gogosari), Hodivoaia, Putineiu, Gradinari, Tantava, Zorile, Cranguri, Singureni, Stejaru, Gostinu, Gaiseni, Cascioarele, Carpenisu, Sabareni, Bolintin Deal,  Mihai Voda, Daia, Daita, Plopsoru, Draganescu, Mihailesti, Novaci, Ulmi, Popesti, Trestieni, Poenari, Mosteni-Ulmi, Icoana, Ghionea, Draganeasca, Adunatii-Copaceni, Cascioarele (Ulmi), Stanesti, Balanu, Darasti-Vlasca, Mogosesti, Varlaam, Blanoaia, Fratesti, Remus, Baneasa, Meletie, Pietrele, Sfantu Gheorghe, Oinacu, Comasca, Branistea, Varasti, Bolintin-Vale, Crivina, Malu Spart, Suseni, Dobreni

Banat:

  • Judetul Arad – Arad, Varsand, Pilu, Nadlac, Zadareni, Halmagiu, Moneasa, Lipova, Santana, Ineu, Tisa Noua,
  • Judetul Caras-Severin – Goruia,     Soceni, Marga, Oravita, Otelu Rosu, Berzovia, Racasdia, Ciuchici, Obreja, Iaz, Ciuta, Glimboca, Binis, Poiana Marului, Comoraste, Toplet, Barza, Ersig, Dognecea, Gradinari
  • Judetul Hunedoara – Hunedoara, Petrosani, Deva, Hateg, Lelese, Runcu Mare, Burjuc, Glodghilesti, Petresti, Tatarasti, Orastie, Boita, Ciula Mica, Rachitova, Valioara, Aurel Vlaicu, Bacia, Gelmar, Cainelu de sus, Baita, Ormindea, Pestera (Baita), Prihodiste (Vata de Jos), Romos, Romosel, Vaidei, Nadastia de jos, Almasu Sec, Carjiti, Cozia, Cherghes, Boz, Branisca, Rovina, Tarnavita, Barastii Iliei, Bujoru, Dobra, Lapusnic, Mihaiesti, Radulesti, Roscani, Rapoltel, Rapoltu Mare, Bucuresci, Rovina, Fantana, Crisan, Dumbrava de jos, Ribicioara, Ribita, Birtin, Tatarastii de Cris, Vata de jos, Silvasu de jos, Silvasu de sus, Ghelari, Ruda, Vulcan, Santamaria – Orlea, Livadia, Brad, Orastie
  • Judetul Timis  – Timisoara, Dumbravita, Periam, Giroc, Chisoda, Urseni, Mosnita Veche, Mosnita Noua, Cosevita, Bucovat, Susani, Sudrias, Jupani, Parta, Utvin, Sanmihaiu Roman, Carani, Murani, Sag, Cheglevici, Ghiroda, Topolovatu Mic, Vucova, Deta, Uivar, Izvin, Hitias, Dinias, Sipet, Sanovita, Pesac, Maguri, Lunga, Comlosu mare, Beregsau Mic, Teremia Mare, Nerau, Sannicolau Mare, Foeni, Cruceni, Cenad, SanGeorge, Manastire, Birda, Berecuta, Crivina, Semlacu Mare, Percosova, Butin, Rovinita Mare,  Pordeanu

Dobrogea:

  • Judeţul Călăraşi Oltenita, Sarulesti Gara, Bogata, Fundulea, Ulmeni, Borcea, Nicolae Balcescu, Ciocanesti, Radovanu, Chiselet
  • Judeţul Constanţa – Constanta, Vama Veche, 2 Mai, Eforie Sud, Ghindaresti, Eforie Nord, Neptun, Mangalia, Mihail Kogalniceanu, Jupiter, Lazu, Agigea, Valu lui Traian, Techirghiol, Castelu, Arsa, Cernavoda, Tariverde, Nicolae Balcescu, Dorobantu, Topraisar, Murfatlar, Medgidia, Harsova, Mircea Voda, Vanatori, Pecineaga, Nuntasi, Cascioarele, Lanurile, Baraganu, Mosneni, Tuzla, Furnica, Amzacea, Dunareni, Chirnogeni, Lipnita, Carvan
  • Judetul Ialomița – Amara, Fetesti, Slobozia, Urziceni, Ion Ghica, Bordusani, Munteni-Buzau, Ciochina, Facaeni, Iazu, Rovine
  • Judetul Tulcea – Tulcea, Nicolae Balcescu, Sabangia, Macin, Lunca, Victoria, Ceamurlia de sus, Nufaru, Malcoci, Sambata Noua, Topolog, Magurele, Luminita, Fagarasu Nou, Bestepe, Baltenii de sus, Greci, Razboieni, Casimcea, Plopul, Murighiol, Dunavatu de sus, Satu Nou, Mineri, Caslita, Luncavita, Ciucurova, Carcaliu

Transelectrica pregătește o nouă linie electrică de 400 kV pentru București

Operatorul național de transport al energiei electrice – Transelectrica vrea contracteze un studiu referitor la dezvoltarea rețelei electrice de alimentare a zonei metropolitane București și să realizeze inelul de 400 kV al municipiului București, având în vedere ca județul Ilfov și Capital ating împreună 15% din consumul de electricitate la nivel național.

Potrivit unui comunicat al companiei referitor la realizările din ultimele 4 luni ale actualei conduceri, președintele Directoratului Transelectrica,  Marius Dănuț Carașol a anunțat că printre prioritățile investiționale ale Companiei în următoarea perioadă se află închiderea Inelului de 400 kV al României, dar și realizarea Inelul de 400 kV al Capitalei.

În prezent, ca urmare a condițiilor specifice de dezvoltare economică accelerată,

Municipiul București și județul Ilfov reprezintă cea mai concentrată zonă de consum de energie electrică din țară. Creșterea consumului de energie electrică din ultimii ani, respectiv dezvoltarea prognozată pentru următorii ani, conduc la necesitatea dezvoltării infrastructurii rețelei electrice de transport a energiei electrice, aferentă Municipiului București.

 ”În perioada imediat următoare, vom lansa pe platforma de achiziții publice SICAP, procedura de achiziție a unui studiu privind dezvoltarea rețelei electrice de alimentare a zonei metropolitane București, cu o perspectivă de timp de 10 ani. Totodată, ne propunem o nouă soluție de realizare a inelului de 400kV al Municipiului București, astfel: prin realizarea unei linii electrice de 400 kV de la stația electrică de transport București Sud la stația electrică Domnești, incluzând cu construirea unei stații noi de transport în zona de nord-est a Municipiului București, mai exact în localitățile Voluntari, Otopeni sau Tunari”, a mai explicat Președinte al Directoratului Transelectrica. 

Planul de investiții, realizat în proporție de 95%

În ceea ce privește rezultatele din primele trei luni ale acestui an, compania anunță că planul de investiții a fost realizat în proporție de 95%, iar planul de mentanță a atins un procent de 119%.

”În această perioadă, ne-am concentrat eforturile pe acțiunile de eficientizare a Companiei, dar și pe monitorizarea extrem de atentă a tuturor lucrărilor de investiții, implicându-ne activ în toate proiectele derulate sau aflate în diferite etape: achiziție, autorizări, avizări sau execuție. Alături de întreaga echipă de management a Companiei, am pornit procesul de implementare a unui set de măsuri și a unui plan de eficientizare și reașezare a Companiei pe fundamente corecte, conforme cu principiile de administrare ale unei companii naționale de interes strategic cu profit reglementat.

Totodată, conducerea companiei susține că au fost accelerate 38 de proiecte de investiții și că au fost încheiate 6 noi contracte de achiziții pentru modernizarea și retehnologizarea instalațiilor electrice.

“Urmează o perioadă de tranziție, iar în prezent, ne aflăm la finalul perioadei de reglementare și ne pregătim pentru noua perioadă de reglementare care va începe de la 1 ianuarie 2020, ANRE elaborând deja legislația adaptată acestui context. Așadar, este evident faptul că pentru Transelectrica 2019 va fi un an cu multe provocări și bineînțeles că vom continua ceea ce am început în urmă cu 6 luni, cu accent pe realizarea investițiilor. Astfel, la sfârșitul anului, Transelectrica va fi o companie mai puternică, mai eficientă și mai suplă, adaptată condițiilor specifice de business”, a explicat Marius Dănuț Carașol, Președinte al Directoratului Transelectrica. 

Un alt obiectiv al managementului Transelectrica SA este accesarea fondurilor europene pentru proiectele investiționale ale Companiei. În acest sens, în luna martie, a fost aprobat în cadrul POIM proiectul de realizare a Liniei Electrice Aeriene 400 kV Smârdan-Gutinaș, cu o finanțare nerambursabilă în valoare de peste 31 de milioane de euro. ”Intenționăm să dezvoltăm în următoarea perioadă activitatea și procesele din cadrul Companiei dedicate accesării fondurilor europene nerambursabile”, a completat Marius Dănuț Carașol.

Începând cu data de 21 decembrie 2018, Directoratul Companiei Naționale de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA are următoarea componență: Marius Dănuț CARAȘOL, președinte, Constantin SARAGEA, membru; Claudia Gina ANASTASE, membru; Andreea Georgiana FLOREA, membru; Adrian SAVU, membru.

Producție record de energie electrică la Hidroelectrica. Mai mult de jumătate din consumul țării, asigurat de companie

Hidroelectrica a atins o producție de aproape 4.000 MW în această dimineață, o producție record pentru companie, asigurând peste jumătate din consumul de energie electrică la nivel național.

Astăzi, 7 mai, în jurul orei 09.50, Hidroelectrica a produs 3.936 MW, această energie asigurând peste jumătate din consumul la nivel național. Cantitatea este un record al producției pentru societate în anul 2019 și vine pe fondul hidraulicității specifice acestei perioade a anului, caracterizate de viituri, a anunțat compania.

”Hidroelectrica a acoperit cca. 51% din necesarul de electricitate al României, pe fondul aportului redus al energiei eoliene în sistem și al retragerii temporare din exploatare a unui grup nuclear. În continuare, societatea noastră produce aproximativ 45% din energia electrică la nivel național. Este o perioadă favorabilă pentru producția hidro, iar planificarea atentă a mentenanței anuale a agregatelor ne permite să extragem fiecare MW disponibil acum. Specialiștii noștri sunt la posturile de lucru și își fac treaba pentru care au fost  pregătiți. Culegem roadele unei gândiri strategice a business-ului și asigurăm în același timp stabilitatea și securitatea Sistemului Energetic Național.”, a declarat Bogdan Badea, Președintele Directoratului Hidroelectrica.

Hidroelectrica este lider în producția de energie electrică și principalul furnizor de servicii tehnologice necesare în Sistemul Energetic Național, fiind o companie vitală pentru un sector strategic cu implicații în siguranța națională.

Compania exploatează un număr de 208 centrale, cu o putere instalată totală de 6.116 MW.

Preţul electricităţii în România, la jumătate faţă de săptămâna trecută

Preţul energiei în România, pe piaţa spot, a scăzut luni la jumătate faţă de cel înregistrat săptămâna trecută, având o medie de 123 de lei pe MWh, ca urmare a producţiei mari de energie eoliană din Europa, în special din Germania, şi a consumului mic, datorat Paştelui catolic.

Preţul din ţara noastră este influenţat de ceea ce se întâmplă pe pieţele din Vest, întrucât piaţa spot din România este cuplată cu cele din Ungaria, Cehia şi Slovacia, iar aceste două ţări din urmă au schimburi masive fizice cu Germania, unde se găsesc foarte multe capacităţi eoliene.

În euro, preţul energiei ajunge la 25,88 de euro pe MWh în România şi Ungaria, iar în Cehia şi Slovacia este foarte mic, 3,98 euro ca medie zilnică, şi chiar negativ, respectiv -6,20 de euro pe MWh, în vârf de consum, arată datele OPCOM, operatorul pieţei de energie din România.

„Preţurile sunt foarte mici în Cehia şi Slovacia întrucât acestea sunt cuplate fizic cu Germania, unde a fost vânt foarte puternic şi s-a înregistrat o producţie foarte mare de energie eoliană. La acestea se adaugă o perioadă de consum foarte redus, ca urmare a zilelor libere de Paştele catolic”, a explicat, luni, pentru AGERPRES, Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFERR).

Potrivit acestuia, influenţa să resimte şi asupra pieţei din România, unde preţurile sunt trase în jos.

Totodată, preţul negativ din Cehia şi Slovacia înseamnă că producătorii de energie plătesc pentru a rămâne în funcţiune, adică preferă să plătească şi să producă decât să închidă capacităţile, a continuat Lungu.

„Avantajul pentru ei ar fi că, deşi pierd la preţul energiei, câştigă prin faptul că primesc certificate verzi. În statele unde există feed-in tariff, acesta este mai mare decât suma pe care o plătesc ca să rămână în funcţiune”, a mai spus preşedintele AFEER.

Tot ca urmare a consumului scăzut din ţările vecine catolice, ţara noastră este importator de energie. Astfel, potrivit datelor Transelectrica, la ora 11:05, consumul naţional era de 7.469 MW, iar producţia de 6.970 MW, diferenţa fiind importată. AGERPRES

Ministerul Energiei: CE Oltenia ar fi intrat în insolvenţă, fără creditul pentru certificatele de emisii

Complexul Energetic Oltenia ar fi intrat în insolvenţă dacă nu ar fi putut lua creditul pentru plata certificatelor de emisii şi în acest moment compania este foarte vulnerabilă la noi scumpiri ale certificatelor şi la impredictibilitatea pieţei, astfel că Guvernul vrea să notifice la Bruxelles o schemă de sprijin pentru următorii ani, a declarat, joi, Doru Vişan, secretar de stat în Ministerul Energiei, într-o conferinţă de profil.

Aceasta după ce, ieri, Sorin Boza, preşedintele Directoratului companiei, a anunţat că CE Oltenia a accesat credite de 500 de milioane de lei pentru a plăti până la data-limită, 1 mai, certificatele de emisii pe care trebuie să le achiziţioneze producătorii de energie poluantă.

„CE Oltenia a acoperit mare pondere din povara certificatelor de dioxid de carbon, care au fost bugetate la 7 euro pe certificat şi au ajuns la o medie de peste 21 de euro ca achiziţie. Deci, marea parte a certificatelor a fost acoperită din venituri proprii, adică, mai concret, piaţa a absorbit, în multe perioade de timp, costul acestor certificate. Dar au fost şi perioade lungi de timp când preţul din piaţă nu a absorbit aceste certificate. Ca atare, prima măsură care trebuie luată o reprezenta un credit pentru a acoperi această diferenţă. Dacă nu făceam acest lucru, penalităţile de 100 de euro pe certificat duceau la insolvenţă”, a spus Vişan.

Potrivit secretarului de stat, în acest moment, compania nu mai are niciun fel de ameninţare de acest tip, numai că este vulnerabilă la o nouă creştere a preţului certificatelor şi la impredictibilitatea pieţei.

„Nu vom şti exact dacă vom putea să internalizăm în totalitate costul certificatelor. Ca urmare, în mod logic, nu putem lăsa lucrurile la voia întâmplării, în contextul în care este nevoie de la CE Oltenia de cel puţin 1.600 – 2.000 de MW, dispeceratul energetic are nevoie de această putere pentru a acoperi curba de consum. Ca atare, conform memorandumului aprobat în Guvern, care prevedea ca primă măsură acest credit, iar, ca a doua măsură, vom creiona o schemă pe care o vom notifica Comisiei Europene, potrivit căreia, pentru o perioadă de patru-cinci ani, diferenţa pe care piaţa nu o internalizează să fie o schemă de sprijin”, a continuat Vişan.

Miercuri, Sorin Boza, preşedintele Directoratului, a anunţat că CE Oltenia a semnat, vineri, contractele de finanţare cu şase bănci pentru credite în valoare totală de 500 de milioane de lei, necesare pentru plata certificatelor de emisii poluante.

CE Oltenia trebuie să achiziţioneze certificatele aferente anului trecut, circa 13 milioane de certificate de emisii, până la data de 1 mai.

În total, compania trebuie să plătească 1,4 miliarde de lei pentru certificatele de anul trecut, echivalentul a 40% din cifra de afaceri, şi a cumpărat deja titluri de 900 de milioane de lei din fonduri proprii, pentru restul urmând să utilizeze creditul recent aprobat. AGERPRES

CE Oltenia a obţinut credite de 500 de milioane de lei de la şase bănci, pentru plata certificatelor de emisii

Complexul Energetic Oltenia a semnat, vineri, contractele de finanţare cu şase bănci pentru credite în valoare totală de 500 de milioane de lei, necesare pentru plata certificatelor de emisii poluante, a declarat, miercuri, Sorin Boza, preşedintele Directoratului companiei, la Forumul Energiei.

„Vineri am semnat contractele. Din punctul meu de vedere este o reuşită, întrucât procesul a fost foarte dificil pentru că am negociat cu fiecare dintre cele şase bănci. Cererile de finanţare au fost trimise şi deja fondurile au fost accesate începând de luni dimineaţă. Creditul a fost luat numai pentru achiziţia de certificate de emisii, era singura soluţie să putem plăti aceste certificate”, a arătat Boza.

CE Oltenia trebuie să achiziţioneze certificatele aferente anului trecut până la data de 1 mai.

În total, compania trebuie să plătească 1,4 miliarde de lei pentru certificatele de anul trecut, echivalentul a 40% din cifra de afaceri, şi a cumpărat deja titluri de 900 de milioane de lei din fonduri proprii, a mai spus oficialul companiei.

Iniţial, Boza a refuzat să precizeze care sunt cele şase bănci, dar apoi a arătat că, printre ele, se numără BCR, BRD, Raiffeisen, Banca Transilvania şi „alte bănci mari”.

„Important este că băncile au avut încredere în noi. Nu a fost un credit sindicalizat, unde o bancă este coordonator şi negociatorul principal. În cazul acesta, au fost şase bănci independente, şase analize de risc, şase negocieri directe şi şase contracte”, a adăugat Boza.

În urmă cu două săptămâni, el declarase, pentru AGERPRES, că producătorul de energie era în discuţii, pe ultima sută de metri, cu şase bănci pentru a accesa un credit necesar pentru plata certificatelor de emisii.

Întrebat dacă există riscul ca CE Oltenia să intre în insolvenţă, în condiţiile în care nu va primit creditul pe care îl doreşte, oficialul companiei a răspuns că acest lucru nu se va întâmpla.

„CE Oltenia este departe de insolvenţă, este o companie puternică şi nu avem nicio datorie. Pe de altă parte, suntem încrezători că vom lua acest credit”, a mai spus Boza.

El şi-a arătat speranţa ca, până la finele acestui an, să fie implementat mecanismul de piaţă de capacitate, un instrument menit să sprijine producătorii pe cărbune.

„Acest mecanism este implementat în toate statele europene şi nu reprezintă ajutor de stat”, a subliniat şeful CE Oltenia.

Practic, este vorba de anumite capacităţi de rezervă pe care unii producători le ţin pregătite pentru cazul în care ar trebui să intre în funcţiune şi să acopere deficite pe anumite intervale. Aceşti producători ar urma să primească o remuneraţie suplimentară faţă de preţul propriu-zis al energiei.

Ministerul Energiei a lansat la începutul acestui an o licitaţie pentru un consultant care să vină cu o strategie privind implementarea acestui instrument în România.AGERPRES

E.ON România vrea să instaleze 400.000 de contoare inteligente în următorii opt-nouă ani

E.ON România şi-a propus să instaleze 400.000 de contoare inteligente în următorii opt-nouă ani, cu investiţii totale de 135 de milioane de lei, din care 45 de milioane de lei fonduri europene, a declarat, miercuri, Anca Dragu, directorul general adjunct al companiei, la Forumul Energiei.

„În ultimii opt ani au fost integrate aproximativ 315.000 de contoare inteligente, valoare totală a investiţiilor fiind de circa 127 de milioane de lei. Pentru următorii opt-nouă ani, ţinta noastră este să montăm aproape 400.000 de contoare, iar valoarea acestor investiţii ar fi de 135 milioane de lei”, a arătat ea.

Cele mai avansate lucrări de smart metering sunt în judeţele Bacău şi Neamţ.

„De curând am obţinut finanţare din fonduri europene de 45 milioane de lei prin care vom monta peste 10.000 de contoare inteligente la consumatorii din Iaşi”, a mai spus Dragu.

Potrivit datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie, în luna martie 2018 aproximativ 4,8% dintre consumatorii din România, adică un număr de 443.000, deţineau contoare inteligente de măsurare a consumului de energie electrică. AGERPRES