Energie electrică

Producție record de energie electrică la Hidroelectrica. Mai mult de jumătate din consumul țării, asigurat de companie

Hidroelectrica a atins o producție de aproape 4.000 MW în această dimineață, o producție record pentru companie, asigurând peste jumătate din consumul de energie electrică la nivel național.

Astăzi, 7 mai, în jurul orei 09.50, Hidroelectrica a produs 3.936 MW, această energie asigurând peste jumătate din consumul la nivel național. Cantitatea este un record al producției pentru societate în anul 2019 și vine pe fondul hidraulicității specifice acestei perioade a anului, caracterizate de viituri, a anunțat compania.

”Hidroelectrica a acoperit cca. 51% din necesarul de electricitate al României, pe fondul aportului redus al energiei eoliene în sistem și al retragerii temporare din exploatare a unui grup nuclear. În continuare, societatea noastră produce aproximativ 45% din energia electrică la nivel național. Este o perioadă favorabilă pentru producția hidro, iar planificarea atentă a mentenanței anuale a agregatelor ne permite să extragem fiecare MW disponibil acum. Specialiștii noștri sunt la posturile de lucru și își fac treaba pentru care au fost  pregătiți. Culegem roadele unei gândiri strategice a business-ului și asigurăm în același timp stabilitatea și securitatea Sistemului Energetic Național.”, a declarat Bogdan Badea, Președintele Directoratului Hidroelectrica.

Hidroelectrica este lider în producția de energie electrică și principalul furnizor de servicii tehnologice necesare în Sistemul Energetic Național, fiind o companie vitală pentru un sector strategic cu implicații în siguranța națională.

Compania exploatează un număr de 208 centrale, cu o putere instalată totală de 6.116 MW.

Preţul electricităţii în România, la jumătate faţă de săptămâna trecută

Preţul energiei în România, pe piaţa spot, a scăzut luni la jumătate faţă de cel înregistrat săptămâna trecută, având o medie de 123 de lei pe MWh, ca urmare a producţiei mari de energie eoliană din Europa, în special din Germania, şi a consumului mic, datorat Paştelui catolic.

Preţul din ţara noastră este influenţat de ceea ce se întâmplă pe pieţele din Vest, întrucât piaţa spot din România este cuplată cu cele din Ungaria, Cehia şi Slovacia, iar aceste două ţări din urmă au schimburi masive fizice cu Germania, unde se găsesc foarte multe capacităţi eoliene.

În euro, preţul energiei ajunge la 25,88 de euro pe MWh în România şi Ungaria, iar în Cehia şi Slovacia este foarte mic, 3,98 euro ca medie zilnică, şi chiar negativ, respectiv -6,20 de euro pe MWh, în vârf de consum, arată datele OPCOM, operatorul pieţei de energie din România.

„Preţurile sunt foarte mici în Cehia şi Slovacia întrucât acestea sunt cuplate fizic cu Germania, unde a fost vânt foarte puternic şi s-a înregistrat o producţie foarte mare de energie eoliană. La acestea se adaugă o perioadă de consum foarte redus, ca urmare a zilelor libere de Paştele catolic”, a explicat, luni, pentru AGERPRES, Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFERR).

Potrivit acestuia, influenţa să resimte şi asupra pieţei din România, unde preţurile sunt trase în jos.

Totodată, preţul negativ din Cehia şi Slovacia înseamnă că producătorii de energie plătesc pentru a rămâne în funcţiune, adică preferă să plătească şi să producă decât să închidă capacităţile, a continuat Lungu.

„Avantajul pentru ei ar fi că, deşi pierd la preţul energiei, câştigă prin faptul că primesc certificate verzi. În statele unde există feed-in tariff, acesta este mai mare decât suma pe care o plătesc ca să rămână în funcţiune”, a mai spus preşedintele AFEER.

Tot ca urmare a consumului scăzut din ţările vecine catolice, ţara noastră este importator de energie. Astfel, potrivit datelor Transelectrica, la ora 11:05, consumul naţional era de 7.469 MW, iar producţia de 6.970 MW, diferenţa fiind importată. AGERPRES

Ministerul Energiei: CE Oltenia ar fi intrat în insolvenţă, fără creditul pentru certificatele de emisii

Complexul Energetic Oltenia ar fi intrat în insolvenţă dacă nu ar fi putut lua creditul pentru plata certificatelor de emisii şi în acest moment compania este foarte vulnerabilă la noi scumpiri ale certificatelor şi la impredictibilitatea pieţei, astfel că Guvernul vrea să notifice la Bruxelles o schemă de sprijin pentru următorii ani, a declarat, joi, Doru Vişan, secretar de stat în Ministerul Energiei, într-o conferinţă de profil.

Aceasta după ce, ieri, Sorin Boza, preşedintele Directoratului companiei, a anunţat că CE Oltenia a accesat credite de 500 de milioane de lei pentru a plăti până la data-limită, 1 mai, certificatele de emisii pe care trebuie să le achiziţioneze producătorii de energie poluantă.

„CE Oltenia a acoperit mare pondere din povara certificatelor de dioxid de carbon, care au fost bugetate la 7 euro pe certificat şi au ajuns la o medie de peste 21 de euro ca achiziţie. Deci, marea parte a certificatelor a fost acoperită din venituri proprii, adică, mai concret, piaţa a absorbit, în multe perioade de timp, costul acestor certificate. Dar au fost şi perioade lungi de timp când preţul din piaţă nu a absorbit aceste certificate. Ca atare, prima măsură care trebuie luată o reprezenta un credit pentru a acoperi această diferenţă. Dacă nu făceam acest lucru, penalităţile de 100 de euro pe certificat duceau la insolvenţă”, a spus Vişan.

Potrivit secretarului de stat, în acest moment, compania nu mai are niciun fel de ameninţare de acest tip, numai că este vulnerabilă la o nouă creştere a preţului certificatelor şi la impredictibilitatea pieţei.

„Nu vom şti exact dacă vom putea să internalizăm în totalitate costul certificatelor. Ca urmare, în mod logic, nu putem lăsa lucrurile la voia întâmplării, în contextul în care este nevoie de la CE Oltenia de cel puţin 1.600 – 2.000 de MW, dispeceratul energetic are nevoie de această putere pentru a acoperi curba de consum. Ca atare, conform memorandumului aprobat în Guvern, care prevedea ca primă măsură acest credit, iar, ca a doua măsură, vom creiona o schemă pe care o vom notifica Comisiei Europene, potrivit căreia, pentru o perioadă de patru-cinci ani, diferenţa pe care piaţa nu o internalizează să fie o schemă de sprijin”, a continuat Vişan.

Miercuri, Sorin Boza, preşedintele Directoratului, a anunţat că CE Oltenia a semnat, vineri, contractele de finanţare cu şase bănci pentru credite în valoare totală de 500 de milioane de lei, necesare pentru plata certificatelor de emisii poluante.

CE Oltenia trebuie să achiziţioneze certificatele aferente anului trecut, circa 13 milioane de certificate de emisii, până la data de 1 mai.

În total, compania trebuie să plătească 1,4 miliarde de lei pentru certificatele de anul trecut, echivalentul a 40% din cifra de afaceri, şi a cumpărat deja titluri de 900 de milioane de lei din fonduri proprii, pentru restul urmând să utilizeze creditul recent aprobat. AGERPRES

CE Oltenia a obţinut credite de 500 de milioane de lei de la şase bănci, pentru plata certificatelor de emisii

Complexul Energetic Oltenia a semnat, vineri, contractele de finanţare cu şase bănci pentru credite în valoare totală de 500 de milioane de lei, necesare pentru plata certificatelor de emisii poluante, a declarat, miercuri, Sorin Boza, preşedintele Directoratului companiei, la Forumul Energiei.

„Vineri am semnat contractele. Din punctul meu de vedere este o reuşită, întrucât procesul a fost foarte dificil pentru că am negociat cu fiecare dintre cele şase bănci. Cererile de finanţare au fost trimise şi deja fondurile au fost accesate începând de luni dimineaţă. Creditul a fost luat numai pentru achiziţia de certificate de emisii, era singura soluţie să putem plăti aceste certificate”, a arătat Boza.

CE Oltenia trebuie să achiziţioneze certificatele aferente anului trecut până la data de 1 mai.

În total, compania trebuie să plătească 1,4 miliarde de lei pentru certificatele de anul trecut, echivalentul a 40% din cifra de afaceri, şi a cumpărat deja titluri de 900 de milioane de lei din fonduri proprii, a mai spus oficialul companiei.

Iniţial, Boza a refuzat să precizeze care sunt cele şase bănci, dar apoi a arătat că, printre ele, se numără BCR, BRD, Raiffeisen, Banca Transilvania şi „alte bănci mari”.

„Important este că băncile au avut încredere în noi. Nu a fost un credit sindicalizat, unde o bancă este coordonator şi negociatorul principal. În cazul acesta, au fost şase bănci independente, şase analize de risc, şase negocieri directe şi şase contracte”, a adăugat Boza.

În urmă cu două săptămâni, el declarase, pentru AGERPRES, că producătorul de energie era în discuţii, pe ultima sută de metri, cu şase bănci pentru a accesa un credit necesar pentru plata certificatelor de emisii.

Întrebat dacă există riscul ca CE Oltenia să intre în insolvenţă, în condiţiile în care nu va primit creditul pe care îl doreşte, oficialul companiei a răspuns că acest lucru nu se va întâmpla.

„CE Oltenia este departe de insolvenţă, este o companie puternică şi nu avem nicio datorie. Pe de altă parte, suntem încrezători că vom lua acest credit”, a mai spus Boza.

El şi-a arătat speranţa ca, până la finele acestui an, să fie implementat mecanismul de piaţă de capacitate, un instrument menit să sprijine producătorii pe cărbune.

„Acest mecanism este implementat în toate statele europene şi nu reprezintă ajutor de stat”, a subliniat şeful CE Oltenia.

Practic, este vorba de anumite capacităţi de rezervă pe care unii producători le ţin pregătite pentru cazul în care ar trebui să intre în funcţiune şi să acopere deficite pe anumite intervale. Aceşti producători ar urma să primească o remuneraţie suplimentară faţă de preţul propriu-zis al energiei.

Ministerul Energiei a lansat la începutul acestui an o licitaţie pentru un consultant care să vină cu o strategie privind implementarea acestui instrument în România.AGERPRES

E.ON România vrea să instaleze 400.000 de contoare inteligente în următorii opt-nouă ani

E.ON România şi-a propus să instaleze 400.000 de contoare inteligente în următorii opt-nouă ani, cu investiţii totale de 135 de milioane de lei, din care 45 de milioane de lei fonduri europene, a declarat, miercuri, Anca Dragu, directorul general adjunct al companiei, la Forumul Energiei.

„În ultimii opt ani au fost integrate aproximativ 315.000 de contoare inteligente, valoare totală a investiţiilor fiind de circa 127 de milioane de lei. Pentru următorii opt-nouă ani, ţinta noastră este să montăm aproape 400.000 de contoare, iar valoarea acestor investiţii ar fi de 135 milioane de lei”, a arătat ea.

Cele mai avansate lucrări de smart metering sunt în judeţele Bacău şi Neamţ.

„De curând am obţinut finanţare din fonduri europene de 45 milioane de lei prin care vom monta peste 10.000 de contoare inteligente la consumatorii din Iaşi”, a mai spus Dragu.

Potrivit datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie, în luna martie 2018 aproximativ 4,8% dintre consumatorii din România, adică un număr de 443.000, deţineau contoare inteligente de măsurare a consumului de energie electrică. AGERPRES

Badea (Hidroelectrica): Stingeţi toate luminile pentru o oră şi veţi vedea că viaţa nu mai are sens

Directorul general al Hidroelectrica, Bogdan Badea, a încercat, miercuri, să explice cât de importante sunt investiţiile în sectorul energetic, arătând, că, dacă am stinge luminile şi ne-am deconecta de la reţeaua electrică timp de o oră, nu mai sunt posibile multe dintre activităţile curente ale omului din societatea modernă.

„Trebuie să ne sporim capacităţile de producţie, pentru că energia electrică este sursa vieţii noastre de zi cu zi. Spuneam la un moment dat, mai în glumă, mai în serios, încercaţi să stingeţi toate luminile sau decuplaţi-vă de la electricitate o oră şi vedeţi că, brusc, aşa, viaţa nu mai are sens. Vrei să te uiţi la televizor, vrei să citeşti o publicaţie online… Toate aceste lucruri cu care ne-am obişnuit nu mai sunt posibile şi atunci îţi dai seama de importanţa securităţii energetice, de importanţa pe care o au aceste investiţii care generează practic stabilitate şi confortul nostru de zi cu zi şi, nu în ultimul rând, sunt un motor de dezvoltare”, a arătat Badea.

El a precizat că OUG 114/2018 a pus compania într-o situaţie complicată, Hidroelectrica fiind nevoită să pună pe hold planul de investiţii de 1,1 miliarde de euro pe care îl avea pentru următorii cinci ani.

„Înainte de insolvenţă, Hidroelectrica se târa jupuită pe de o parte de băieţii deştepţi din energie, pe de altă parte de investiţii fără sens, de băieţii deştepţi din investiţii. A fost nevoie de un proces dureros, a fost nevoie de mult curaj. Anul trecut am avut un profit istoric de peste 2 miliarde de lei. Trebuie să vinzi mai bine, pe de o parte, şi trebuie să reduci costuri, de aici succesul Hidroelectrica. În ultima perioadă, cel puţin, am încercat să vindem la preţul corect, dar şi să optimizăm costurile, să nu cheltuim bani inutil. Suntem însă la sfârşit de ciclu, mare parte din capacităţile noastre sunt învechite şi trebuie să investim”, a continuat Badea.

El şi-a exprima speranţa că OUG 114 este doar o pauză, iar piaţa de energie din România îşi va relua procesul de liberalizare.

„Nu concep să avem o economie centralizată şi reglementată de la un cap la altul”, a mai spus şeful Hidroelectrica.

Badea a participat la Forumul Energiei, organizat de publicaţia Financial Intelligence. AGERPRES

Producţia de energie electrică din termocentrale s-a redus cu 13%

Producţia de energie electrică din termocentrale s-a redus cu 13,1% în primele două luni ale acestui an, faţă de perioada similară a anului trecut, la 4,986 miliarde kWh, cea din hidrocentrale a scăzut cu 16%, la 2,125 miliarde kWh, iar cea din centralele nuclearo-electrice, de 1,953 miliard kWh, a fost mai mică cu 0,9%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate vineri.

Pe de altă parte, producţia din centralele electrice eoliene, în perioada ianuarie – februarie 2019, a fost de 1,456 miliarde kWh, în creştere cu 2,5 milioane kWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice a fost de 155,2 milioane kWh, în creştere cu 20,4 milioane kWh faţă de perioada corespunzătoare a anului 2018.

Resursele de energie electrică au totalizat 11,512 miliarde kWh, în scădere cu 731,4 milioane kWh, faţă de primele două luni ale anului trecut.

Producţia internă a însumat 3,346 milioane tep, în scădere cu 141.000 tep faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar importul a fost de 2,521 milioane tep.

Consumul final de energie electrică în această perioadă a fost de 9,686 miliarde kWh, cu 1% mai mare faţă de perioada corespunzătoare a anului 2018. Iluminatul public a înregistrat o creştere cu 2,2%, iar consumul populaţiei a crescut cu 13,6%.

Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 1284,8 milioane kWh în scădere cu 100,2 milioane kWh.

Exportul de energie electrică a fost de 541,2 milioane kWh în scădere cu 731,1 milioane kWh.

În perioada ianuarie – februarie 2019, resursele de energie primară au crescut cu 0,5%, iar cele de energie electrică au scăzut cu 6,0%, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Principalele resurse de energie primară au totalizat 5,867 milioane tone echivalent petrol (tep), în creştere cu 26.700 tep faţă de perioada similară din 2018. AGERPRES

Ministrul Economiei, Niculae Bădălău: “Salut obținerea de fonduri europene pentru LEA Gutinaș-Smârdan. Este o investiție importantă pentru securitatea energetică a României”

Ministrul Economiei, Niculae Bădălău, salută anunțul recent al CNTEE Transelectrica SA referitor la obținerea de fonduri europene nerambursabile în valoare de peste 31 de milioane de euro în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare pentru construirea Liniei Electrice Aeriene 400 kV Gutinaș – Smârdan.

“Linia Electrică Gutinaș-Smârdan este importantă pentru securitatea energetică a României, pentru că permite securizarea alimentării cu energie electrică a consumatorilor din zona Moldovei și integrarea energiei regenerabile produse în centralele din Dobrogea, care ajunge la cantități impresionate. Termenul de finalizare al acestui proiect este sfârșitul anului 2022 și-mi exprim dorința ca acest termen să fie respectat de către conducerea Transelectrica”, a declarat Ministrul Economiei, Niculae Bădălău.

Proiectul este cel de-al doilea obiectiv de investiții care primește finanțare europeană nerambursabilă dintre cele șase proiecte de interes comun european (PCIs) derulate de CNTEE Transelectrica SA incluse pe lista a treia a PCI privind infrastructura energetică europeană, aprobată de Comisia Europeană. Proiectul LEA 400 kV Gutinaș-Smârdan face parte din clusterul ”Creșterea capacității România-Bulgaria (Black Sea Corridor)”.

Linia Electrică Aeriană 400 kV Gutinaș-Smârdan va avea o lungime de 140 de kilometri și va străbate 25 de localități din 3 județe (Bacău, Vrancea și Galați).

În ceea ce privește importanța și beneficiile proiectului, în plan național, LEA 400 kV Gutinaș-Smârdan asigură:

·         întărirea Rețelei Electrice de Transport și creşterea capacităţii de transport a energiei produse în zona Dobrogea către centrele de consum din restul țării;

·         evitarea limitării evacuării energiei electrice produse în centralele eoliene din zona Dobrogea;

·         creșterea gradului de siguranță în alimentarea consumatorilor din zona Moldovei și eliminarea congestiilor în Rețeaua Electrică de Transport.

În plan regional, realizarea acestei noi linii de înaltă tensiune va facilita consolidarea integrării pieței regionale și europene de energie prin asigurarea de interconexiuni și linii interne în direcțiile nord-sud și est-vest pentru finalizarea pieței interne și pentru integrarea producției provenite din surse regenerabile, contribuind la dezvoltarea infrastructurii europene de transport al energiei electrice. 

Transelectrica SA obține fonduri europene nerambursabile de peste 31 de milioane de euro

Proiectul ”Linia Electrică Aeriană 400 kV Gutinaş-Smârdan” a fost selectat de Ministerul Fondurilor Europene, în urma evaluării cererii de finanţare depuse de CNTEE Transelectrica SA, pentru o finanțare europeană nerambursabilă de 31,019 milioane de euro, în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, Axa Prioritară 8 – Sisteme inteligente și sustenabile de transport al energiei electrice și gazelor naturale, Obiectivul specific 8.1 – Creșterea capacității Sistemului Energetic Național pentru preluarea energiei produse din resurse regenerabile. Valoarea totală a investiției este de 56,8 milioane de euro.  

Obținerea acestei finanțări europene nerambursabile este dovada sustenabilității investițiilor Companiei noastre. Noua linie de înaltă tensiune are un rol esențial în asigurarea siguranței în funcționare a Sistemului Electroenergetic în zona de sud-est a țării, precum  și în creșterea calității serviciului de transport al energiei electrice. Această nouă investiție generează o serie de avantaje atât pentru funcționarea rețelelor interne de transport, cât și pentru consolidarea interconexiunii cu rețelele ENTSO-E, ceea ce subliniază poziția strategică pe care România, prin Transelectrica, o are în regiune”,  transmite Directoratul* Companiei Naționale de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA.

Proiectul este cel de-al doilea obiectiv de investiții care primește finanțare europeană nerambursabilă dintre cele șase proiecte de interes comun european (PCIs) derulate de CNTEE Transelectrica SA incluse pe lista a treia a PCIs privind infrastructura energetică europeană, aprobată de Comisia Europeană. Proiectul LEA 400 kV Gutinaș-Smârdan face parte din clusterul ”Creșterea capacității România-Bulgaria (Black Sea Corridor)”.

Linia Electrică Aeriană 400 kV Gutinaș-Smârdan va avea o lungime de 140 de kilometri și va străbate 25 de localități din 3 județe (Bacău, Vrancea și Galați). Conform graficului de implementare a proiectului, investiția va fi demarată în acest an, cu termen de punere în funcțiune decembrie 2022.  

În ceea ce privește importanța și beneficiile proiectului, în plan național, LEA 400 kV Gutinaș-Smârdan asigură:

  • întărirea Rețelei Electrice de Transport și creşterea capacităţii de transport a energiei produse în zona Dobrogea către centrele de consum din restul țării;
  • evitarea limitării evacuării energiei electrice produse în centralele eoliene din zona Dobrogea;  
  • creșterea gradului de siguranță în alimentarea consumatorilor din zona Moldovei și eliminarea congestiilor în Rețeaua Electrică de Transport.

În plan regional, realizarea acestei noi linii de înaltă tensiune va contribui la consolidarea integrării pieței regionale și europene de energie prin asigurarea de interconexiuni și linii interne în direcțiile nord-sud și est-vest pentru finalizarea pieței interne și pentru integrarea producției provenite din surse regenerabile, contribuind la dezvoltarea infrastructurii europene de transport al energiei electrice.  

Proiectul Liniei Electrice Aeriene 400 kV Gutinaș-Smârdan este inclus în Planul de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport pentru perioada 2018-2027, aprobat de ANRE și avizat de Ministerul Economiei.

Vor exista furnizori care vor renunţa la clienţii casnici şi care vor dispărea din această piaţă!

Măsura corectă pe care ar fi trebuit să o ia Guvernul era definirea consumatorilor vulnerabili de electricitate şi gaze şi asigurarea de măsuri de protecţie doar pentru persoanele care au nevoie, în locul revenirii la piaţa reglementată pentru toţi consumatorii casnici de electricitate, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), remis, marţi, AGERPRES.

‘De când a apărut OUG 114 în decembrie 2018, ne aflam într-un context dăunător tuturor afacerilor din energie. Este nevoie acută de predictibilitate şi stabilitate în legislaţia primară, precum şi în reglementările secundare, pentru ca participanţii la piaţă să îsi poată continua activitatea în condiţii normale. Noua variantă, cu modificări, a OUG 114/ 2018 trebuie să treacă rapid prin Parlament’, a afirmat Ion Lungu, preşedintele AFEER, citat în comunicat.

El a arătat că, la nivel european, există multe schimbări legislative, care trebuie preluate în legislaţia naţională.

‘Pentru sectorul energetic românesc schimbările legislative au fost multe, importante şi încă nu s-au terminat. Nu avem încă forma finală a OUG 114. Probabil vor urma noi reglementări emise de ANRE. Este adevărat că, faţă de prima variantă a ordonanţei, s-au făcut ajustări importante”, a mai spus Lungu.

Referitor la contribuţia de 2% din cifra de afaceri pentru companiile din sector, el a arătat că inclusiv oficialii ANRE au recunoscut că suma este prea mare şi că nu are nevoie de aceşti bani. Pe de altă parte, AFEER apreciază modul în care ANRE a înţeles prevederile OUG 114/ 2018 privind aplicabilitatea contribuţiei băneşti de 2% raportata la cifra de afaceri aferentă activităţii de furnizare, pentru a se evita aplicarea în cascadă a acesteia în factura clientului final.

Al doilea aspect subliniat de AFEER face referire la reglementarea preţului pentru consumatorii casnici pentru o perioadă de trei ani.

„ANRE a avut abordarea corectă, prin acreditarea unui număr mare de Furnizori de Ultimă Instanţă opţionali, ce le permite acestora să păstreze portofoliul de clienţi. Totuşi, este surprinzătoare pentru noi această decizie de reintroducere a pieţei reglementate, în condiţiile în care nu au existat semnale că erau nereguli în piaţă. Niciun raport al ANRE sau al Consiliului Concurenţei nu a arătat distorsiuni ori alte motive de îngrijorare. Piaţa liberă funcţiona corect. Pe de altă parte, de la jumătatea anului trecut, au existat creşteri ale preţului pe piata angro, ceea ce, probabil, a îngrijorat autorităţile determinându-i să revină la preţurile reglementate. Dar, în opinia noastră, măsura corectă era definirea consumatorilor vulnerabili şi asigurarea de măsuri de protecţie doar pentru persoanele care au nevoie de aceasta protecţie’, a mai arătat preşedintele AFEER.

Reprezentanţii asociaţiei susţin că, în noul context legislativ, vor exista furnizori care vor renunţa la clienţii casnici şi care, probabil, vor dispărea din această piaţă. În mod cert, însă, furnizorii de energie vor fi şi mai interesaţi să ofere pachete complexe şi servicii suplimentare clienţilor. De remarcat că se înregistrează, în continuare, multe acţiuni de promovare a pieţei libere pentru consumatorii casnici, fapt ce arată viabilitatea pieţei.

Este posibil ca piaţa să evolueze, să se ofere preţuri mai bune pe piaţa liberă decât pe piaţa reglementată. Într-adevăr, furnizorii de energie sunt obligaţi să ofere preţuri reglementate timp de trei ani, dar consumatorii casnici pot alege fie să rămână în piaţa liberă, fie să treacă în piaţa reglementată.

„Este dreptul consumatorilor să aleagă. Recomandarea noastră este ca, înainte de a alege, consumatorii să se informeze si să fie atenţi la ce li se oferă”, se mai arată în comunicat.

Potrivit AFEER, în contextul pachetului de reglementări europene numit „Energie curată pentru toţi europenii”, autorităţile române trebuie să respecte drepturile consumatorilor, precum uşurinţa de a schimba furnizorul.

„Se doreşte ca, nu mai târziu de 2026, aceasta să se realizeze într-un interval scurt de 24 de ore. În acest moment, în Romania, acest proces nu este chiar atât de simplu, dar trebuie să ne pregătim”, au mai arătat furnizorii.

Ei au amintit de contoarele inteligente, care vor permite reducerea pierderilor şi consumul în anumite intervale orare, cu scăderea facturii. Alte măsuri care trebuie implementate pe piaţa din România sunt simplificarea facturii de energie, dispecerizarea, stocarea sau acces la platforme electronice de comparare a preţurilor.