Energie electrică

Preţul energiei, o ameninţare pentru viitorul industriei româneşti

Marii consumatori de energie din România atrag atenţia că preţul mare al energiei afectează competitivitatea industriei româneşti, iar unele companii ar putea fi nevoite să-şi mute capacităţile de producţie în afara ţării.

Asociaţia Marilor Consumatori de Energie (ABIEC) din care fac parte companii precum Alro Slatina, ArcelorMittal România, Liberty Galati, TenarisSilcotub, CRH şi Saint-Gobain România, a transmis astăzi un comunicat prin care îşi manifestă îngrijorarea profundă privitor la demersurile Guvernului/autorităţilor în legătură cu mecanismul de sprijin pentru Complexul Energetic Oltenia (CEO) prin care, timp de 10 ani, toţi consumatorii finali de energie electrică ar urma să plătească până la 10,5 miliarde de lei pentru a susţine costurile cu certificatele de emisii pe care CEO trebuie să le cumpere pentru a produce energie electrică.

„Industria se află în mari dificultăţi din cauza preţului energiei electrice şi al gazelor, a tuturor taxelor şi schemelor de sprijin pe care este obligată să le susţină”, a declarat Marian Năstase, preşedintele ABIEC, citat în comunicat.

„Asistăm neputincioşi la distrugerea competitivităţii companiilor din România chiar de propriii aleşi, într-o realitate în care industria este ignorată atunci când se elaborează nenumărate strategii, programe, politici şi scheme de susţinere. Reprezentăm industrii care realizează produse cu valoare adăugată mare, angajăm sute de mii de oameni direct şi indirect şi, în ciuda rolului important pe care îl jucăm în economia României, constatăm că măsurile Guvernului duc la pierderea avantajelor competitive pe pieţele internaţionale”, a continuat el.

Energia este o componentă esenţială pentru industria românească şi de aceea membrii ABIEC au investit peste un miliard de euro în cele mai performante instalaţii existente la nivel global. În consecinţă, companiile din cadrul Asociaţiei nu mai au mecanisme suplimentare de a eficientiza consumul de energie în procesele lor de producţie. De aceea, noile taxe anunţate de Guvern vor scoate din piaţă companiile industriale, infomează Agerpres.

Pentru că este materie primă, ţările vestice consideră energia ca fiind o componentă de sprijin pentru dezvoltarea industriilor generatoare de produse cu valoare adăugată şi, implicit, de bunăstare pentru angajaţi, pentru comunităţile din care fac parte şi pentru ţările respective. În România, energia este decuplată de la dezvoltarea economică şi socială, fiind tratată independent, cu efecte dezastruoase în industria prelucrătoare.

Schema gândită de Guvern pentru susţinerea CE Oltenia este făcută fără consultarea marilor consumatori de energie care sunt obligaţi să plătească şi certificatele de CO2 ale producătorului de energie, care oricum sunt incluse în preţul uriaş al MWh.

Marii consumatorii industriali arată că România este o ţară cu resurse energetice naturale semnificative, având un mix echilibrat al producţiei pe bază de cărbune, hidro, nuclear, hidrocarburi, energie din surse regenerabile, însă aceste atuuri aparente reprezintă de fapt un handicap.

„România îşi propune să devină hub de securitate energetică regională, însă eşuează în a asigura energie propriilor consumatori şi importă cantităţi importante, iar preţurile sunt printre cele mai mari din Europa „, se mai arată în comunicat.

Potrivit raportului realizat de DG Energy, în primul trimestru din 2019, România figurează pe locul nouă în ceea ce priveşte preţul energiei, fiind devansată doar de ţări care sunt net importatoare – Portugalia, Grecia, Irlanda, Italia etc. Ţări cu structuri industriale similare cu cea a României, precum Germania, Franţa, Austria, Marea Britanie, Polonia, Cehia sunt mult sub preţul României, Germania având un preţ cu 25% mai mic decât cel al ţării noastre, ajungând la 40,9 eur/MWh, pe când România atinge 54 eur/MWh, preţ la care se adaugă şi tarifele asociate, ce reprezintă peste 39% din preţul total al energiei.

Industria este deja afectată de preţul actual al energiei electrice, momentul declanşator fiind măsurile adoptate prin OUG 114/2018 şi transpuse în legislaţia secundară de către ANRE, măsuri care, declarativ, vin în ajutorul consumatorului casnic, însă în realitate afectează grav consumatorii industriali, se menționează în comunicat.

Aceste presiuni de pe piaţa românească se suprapun unor condiţii extrem de dificile pe plan internaţional, unde se înregistrează supraproducţie, recunoscută la nivel global. De altfel, Uniunea Europeană a luat decizia politică de a susţine marile sectoare industriale, care angajează milioane de oameni şi care au o contribuţie majoră în Produsul Intern Brut al UE.

În consecinţă, ABIEC solicită autorităţilor competente consultarea cu marii consumatori industriali şi cu toate părţile afectate de noi scheme suport, pentru găsirea de soluţii care, pe de o parte, să securizeze producţia de energie a României, iar pe de altă parte să vină în sprijinul menţinerii competitivităţii industriei româneşti.

Competitivitatea industriei energo-intensive este fundamental condiţionată de accesul la resurse energetice (energie electrică/gaze naturale) la preţuri competitive în raport cu concurenţii din Uniunea Europeană şi de pe alte continente. ABIEC face apel pe această cale la decidenţii din aparatul de stat de a se apleca cu rigoare şi celeritate asupra problematicilor expuse.

Aşa cum ABIEC atrăgea atenţia încă de la începutul acestui an, suprataxarea energiei diminuează drastic posibilităţile investiţionale şi de dezvoltare ale marilor consumatori de energie.

„În prezent, unii dintre membrii asociaţiei înregistrează pierderi, astfel că există posibilitatea că aceştia să nu mai aibă acces la finanţare prin fonduri europene, făcând implicit nesustenabilă continuarea activităţii industriale în România şi relocarea, în afara ţării, a companiilor producătoare, cu impact negativ asupra bugetului de stat şi a ratei şomajului”, potrivit reprezentanţilor asociaţiei.

ABIEC solicită, din nou, implementarea schemei de compensare a emisiilor indirecte, aprobată încă din 2012 de Uniunea Europeană şi pusă deja în aplicare de 11 state membre (Franţa, Germania, Spania, Marea Britanie, Finlanda, Olanda, Belgia, Slovacia, Grecia, Lituania, Polonia) care au aplicat o politică de protejare a investiţiilor locale şi a locurilor de muncă.

De asemenea, ABIEC susţine, încă o dată, reglementarea şi funcţionarea bursei de energie din România pe baze concurenţiale reale, care să elimine distorsiunile înregistrate în ultimul an.

Asociaţia Marilor Consumatori de Energie include cei mai mari consumatori de energie din România. Printre aceste companii se numără Alro Slatina, ArcelorMittal România, Liberty Galati, TenarisSilcotub, CRH şi Saint-Gobain România, care au un consum de energie de aproximativ 10% din totalul produs în România.

Membrii fondatori plătesc anual peste 130 de milioane de euro la bugetul de stat şi la bugetele locale, au exporturi cumulate de peste un miliard de euro şi au realizat investiţii care depăşesc 1,5 miliarde de euro în România, având strategii de dezvoltare pe termen lung pentru operaţiunile locale.

Noul calendar de liberalizare a pieței gazelor naturale și a celei de electricitate, inclusiv pentru consumatorii casnici

Piaţa de gaze naturale va fi complet liberalizată la 1 aprilie 2021, iar cea de energie electrică la 1 iulie 2021 şi preţurile reglementate vor fi eliminate inclusiv la consumatorii casnici, pentru a exista concurenţă în piaţă, a anunţat Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE).

„Va fi o liberalizare completă la 1 aprilie 2021 la gaze şi la 1 iulie 2021 la energie electrică, atât pe piaţa angro, cât şi pe cea de retail, adică şi la consumatorii finali”, a afirmat oficialul ANRE, citat de Agerpres.ro

Potrivit acestuia, măsura a fost agreată de toţi participanţii la piaţă, precum şi de Comisia Europeană.

„Nu mai are niciun rost să păstrezi piaţa reglementată pe segmentul de retail, dacă piaţa angro este liberalizată. Am discutat cu toţi actorii din piaţă şi cu Comisia Europeană şi toată lumea a fost de acord că nu este o abordare sănătoasă să menţii preţurile reglementate la consumatorii finali casnici, dacă ai o piaţă liberă pe angro. Tot timpul vei avea de-a face cu diferenţe în plus şi minus, care trebuie reglate şi care influenţează concurenţa. Scopul este să avem concurenţă, iar furnizorii mari şi cei mici să se concureze în piaţă, ceea ce se poate realiza doar în condiţiile unei pieţe liberalizate complet”, a explicat Bege.

ANRE va continua să avizeze doar tarifele de furnizare în regim de ultimă instanţă, pentru o perioadă limitată, în caz de urgenţe, precum falimentul sau incapacitatea furnizorului de a livra energie sau gaze.

Toate aceste măsuri vor fi legiferate fie prin lege, fie printr-o ordonanţă de urgenţă pregătită de ANRE şi de Ministerul Energiei, a mai spus Bege.

El a amintit că există o procedură de infringement în sectorul gazelor, declanşată de Comisia Europeană, care se află în stadiul de aviz motivat şi care poate fi închisă doar în cazul în care aceste măsuri de liberalizare sunt legiferate.

„Am primit o amânare de trei luni de la Comisia Europeană, astfel că trebuie să rezolvăm problema până la 26 decembrie. În cazul în care lucrurile se blochează în Parlament, avem pregătit un proiect de ordonanţă de urgenţă, identic cu ce se discută în Parlament. Sper ca tulburările la nivel politic să nu pericliteze acest plan, pentru că nu cred că Comisia Europeană va fi dispusă să ne dea alte termene”, a arătat reprezentantul ANRE.

Dacă România nu rezolvă aceste probleme în termenul acordat de Comisia Europeană, adică 26 decembrie, dosarul de infringement va ajunge la Curtea Europeană de Justiţie. 

Consiliul Concurenţei a declanşat investigaţii pe piaţa gazelor şi pe cea de echilibrare a energiei electrice

Consiliul Concurenţei a declanşat investigaţii pe piaţa gazelor şi pe cea de echilibrare a energiei electrice, a declarat, sâmbătă, preşedintele instituţiei, Bogdan Chiriţoiu.

„Noi avem investigaţii în curs. Avem o investigaţie şi pe piaţa de gaze. Se referă la perioada actuală. Avem o investigaţie pe piaţa de gaze în care ne uităm la modul cum se tranzacţionează gazele în piaţă. Şi avem investigaţie iarăşi în lucru privind piaţa de echilibrare de electricitate”, a spus Chiriţoiu, citat de Agerpres.ro.

Referitor la investigaţia pe gaze, el a menţionat că este vorba despre modul în care ele se tranzacţionează pe BRM şi pe OPCOM.

De asemenea, oficialul Consiliului Concurenţei a precizat că instituţia va finaliza în 2019 investigaţia pe leasing financiar şi operaţional, iar anul acesta sau la începutul anului viitor va trebui terminată investigaţia privind licitaţiile trucate la Romsilva.

Totodată, Bogdan Chiriţoiu a arătat că autoritatea de concurenţă va finaliza în curând o investigaţie pe piaţa de colectare selectivă a deşeurilor. El a menţionat că este vorba despre o plângere împotriva primăriei din Ploieşti, dar „cum se va judeca la Ploieşti se va judeca şi în alte locuri din ţară”. Mai precis, există plângeri împotriva a 29 de primării din ţară care ar restricţiona accesul pe piaţă al firmelor care colectează deşeuri.

Profitul Nuclearelectrica în creștere cu 60%, în prima jumătate a anului. Gradul de realizare al investițiilor a depășit 53%

Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei de la Cernavodă, a înregistrat în primele șasele luni ale acestui an un profit net de 290,66 milioane lei, cu aproape 60% mai mare față de rezultatul net raportat în primul semestru al anului anterior, se menționează în datele financiare raportate de companie.


„Rezultatul din exploatare (EBIT) a înregistrat o creştere cu 69,2%, iar EBITDA o creştere cu 31,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, în principal ca urmare a creşterii veniturilor din exploatare cu 20,1%, influenţate de creşterea cu 22% a veniturilor din vânzarea energiei electrice”, menţionează compania.

Potrivit directorul general al SNN, Cosmin Ghiţă, aceste creşteri sunt rezultatul unei strategii foarte bune de vânzări, axată pe produse pe termen lung.

„Rezultatul vine dintr-o strategie foarte bună de vânzări, cu gestionarea corectă a riscurilor. Strategia noastră a vizat vânzarea pe piaţa centralizată a produselor pe termen lung, a fost un pariu care ne-a ajutat foarte mult. Noi nu intrăm pe produse de vârf, nu am vrut să avem o politică agresivă, care să ne ducă la risc din punctul de vedere al echilibrului comercial, întrucât suntem producători în bandă. Totodată, am luat în calcul abordarea prudenţială în managementul opririlor planificate şi o atenţie sporită cu privire la posibile defecţiuni, cu pregătirea stocurilor de echipamente necesare, ceea ce ne-a ajutat să trecem peste iarnă”, a declarat Cosmin Ghiţă, în cadrul unei conferințe de presă în cadrul căruia a prezentat rezultatele financiare și stadiul proiectelor majore în care este implicată compania.

„Energia nucleară este a doua cea mai ieftină sursă de energie din sistem, singura care este disponibilă 100%, astfel că cred că majorarea producţiei de energie din surse nucleare va duce la creştere competitivităţii în economie”, a explicat directorul general al Nuclearelectrica. Compania livrează energie şi pe piaţa reglementată, la un preţ aprobat de ANRE la 188,33 de lei.

Investiții de 137 mil. lei în primele șase luni

Veniturile realizate de SNN pe piaţa de energie electrică aferente livrărilor de energie electrică din semestrul I al anului 2019 au fost de 1,183 miliarde lei, mai mari cu 0,16% faţă de veniturile bugetate pentru primele şase luni şi respectiv mai mari cu 21,8% faţă de realizările din aceeaşi perioadă a anului anterior.

Valoarea totală a programului de investiţii al SNN pentru anul 2019 este de 256,548 milioane lei (fără componenta alocată plăţii serviciului datoriei aferent împrumuturilor pe termen lung), program aprobat prin Hotararea din mai a Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor societăţii. Potrivit directorului general al SNN, la încheierea primului semestru al anului, gradul de realizare al investițiilor se ridica la 53,4%, mult peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, când s-a ridicat la doar 30,5%.

„Ca şi în anii anteriori, Nuclearelectrica SA şi-a structurat programul de dezvoltare investiţii pe obiective definite în raport cu nevoile sucursalelor de producţie (CNE Cernavodă şi FCN Piteşti), astfel încât să obţină un nivel cât mai ridicat de utilizare al capacităţii de producţie (EAF Energy Availability Factor) în condiţiile respectării normelor de securitate nucleară şi ale menţinerii pe termen lung a nivelului de excelenţă în exploatarea centralei. Totodată, programul de dezvoltare urmăreşte să răspundă necesităţii de modernizare/retehnologizare a unor sisteme, din considerente atât de natură economică (reduceri de consumuri specifice, îmbunătăţirea unor parametri caracteristici proceselor deservite, cu impact pozitiv asupra eficienţei) cât şi de natură juridică, fiind necesară implementarea unor îmbunătăţiri asociate securităţii nucleare, protecţiei mediului şi securităţii muncii, acestea reprezentând cerinţe imperative, venite din partea autorităţilor de reglementare din domeniu”, se mai arată în documentul SNN transmis Bursei de la Bucureşti.

Producţia brută de energie electrică a celor două unităţi operaţionale ale CNE Cernavodă a fost de 5,368 milioane MWh în semestrul I al anului 2019, din care 4,919 milioane MWh au fost livraţi în Sistemul Energetic Naţional.

Faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, cantitatea de energie electrică vândută pe piaţa concurenţială a contractelor bilaterale a crescut cu 9%, beneficiind de o creştere a preţului mediu de vânzare pe această piaţă cu 18% (preţ fără Tg), în timp ce cantitatea de energie electrică vândută pe piaţa spot (PZU) a scăzut cu 35%, în condiţiile înregistrării unui preţ mediu de vânzare pe această piaţă mai mare cu 38% (preţ fara Tg).

Societatea a vândut aproximativ 0,1% din energie pe piaţa reglementată la preţ reglementat. Pentru anul 2019, pentru respectarea prevederilor Ordonanţei 114/2018, ANRE a stabilit o cantitate de energie electrică de vândut de către SNN pe contracte reglementate de 1.377 GWh (din care 6,1 GWh pentru perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019), urmând ca pentru anii următori obligaţiile de vânzare pe bază de contracte reglementate atribuite SNN să se stabilească la un nivel maxim de 65% din cantitatea de energie electrică livrată. ANRE a stabilit pentru SNN un preţ reglementat de 188,33 lei/MWh (fara Tg).

Cantităţile de energie electrică vândute pe piaţa concurenţială a contractelor bilaterale au reprezentat o cotă procentuală de 86% din volumul total al energiei electrice vândute. Preţul mediu de vânzare pe contractele bilaterale a fost de 233,66 lei/MWh (cu Tg inclus), înregistrând o creştere de 18,2% faţă de preţul mediu înregistrat în semestrul I al anului 2018.

Cantitatea de energie electrică vândută pe bază de contracte, pe piaţa spot (PZU) precum şi pe PE este de 5,112 milioane MWh, cu 2,9% peste programul de vânzări şi cu 0,26% mai mică faţă de cantitatea de energie electrică vândută în aceeaşi perioadă a anului 2018. Pe piaţa spot (PZU), s-a vândut o cantitate de energie electrică reprezentând 13,5% din volumul total de vânzări, faţă de o cotă procentuală de 20,6% înregistrată în aceeaşi perioadă a anului 2018. Preţul mediu de vânzare a energiei pe PZU realizat de SNN în semestrul I al anului 2019 a fost de 218,64 lei/MWh (cu Tg inclus), faţă de 158,73 lei/MWh (cu Tg inclus) în aceeaşi perioadă a anului 2018.

Hidrocentrala Bretea a intrat în operare comercială

Centrala hidroelectrică Bretea, realizată în zona Hațeg, pe râul Strei, sectorul Subcetate, a obținut licențierea și a intrat în producție din această vară.

Investiţia în valoare de peste 197 milioane lei, făcută din surse proprii ale companiei Hidroelectrica, aduce în sistemul energetic naţional un plus de aproximativ 33 GWh/an. Electricitatea este produsă de două turbine Kaplan, având o putere instalată de 6, 282 MW fiecare. 

Obiectivul strategic asumat și prin programul de guvernare, de a securiza producția de energie pe termen lung, astfel încât să reînnoim capacităţile de producţie şi să adaugăm altele noi acolo unde este posibil, a fost atins și prin această investiție nouă, centrala hidroelectrică Bretea. 

Compania Hidroelectrica va continua investițiile în această zonă, prin procesul de deschidere a documentației inițiale a licitației pentru retehnologizarea de importanță majoră de la Vidraru.

CHE Bretea este un demers 100% românesc: proiectantul general este ISPH Bucureşti, lucrările la centrala hidroelectrică au fost realizate de Hidroconstrucţia SA Bucureşti prin Sucursala Râul Mare Haţeg, iar montajul echipamentelor furnizate UCM Reşiţa a fost asigurat de Energomontaj SA Bucureşti. 

Obiectivul de investiţii AHE Strei, din care face parte CHE Bretea, a fost gândit pentru valorificarea potenţialului hidroenergetic al cursului inferior al râului Strei, prin realizarea de hidrocentrale cu o putere instalată totală de 84.25 MW şi o producţie de energie electrică, de 164.52 Mwh. Amenajarea hidroenergetică a râului Strei constă în realizarea a trei baraje şi şapte hidrocentrale care asigură regularizarea debitului râului Strei pe o lungime de 32,5 km.

Cosmin Ghiță, Nuclearelectrica: E nevoie de o corelare între sistemul de învățământ și nevoile industriei

Directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, a făcut un apel la toți factorii de decizie la nivel guvernamental să identifice și să faciliteze o mai bună cooperare între sistemul de învățământ și domeniul industrial, care se confruntă cu o lipsă acută de forță de muncă.

Cosmin Ghiță a declarat, în cadrul conferinței TOP HR Challenges, că domeniul industrial înregistrează cel mai mare număr de posturi vacante.  

“Vreau să fac apel la toți factorii de decizie la nivel guvernamental să revizuiască și să vadă cum se poate facilita o cooperare cât mai strânsă între sistemul de învătâmânt și industrie pentru a putea preda acele materii, pentru a putea ajusta numărul de studenți și de absolvenți în corelare cu necesitățile industriale de astăzi”, a declarat directorul general al SN Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavodă.

Tinerii absolvenți trebuie motivați să rămână în țară

Potrivit acestuia, la nivel local situația forței de muncă înregistrează un declin, care are la bază două cauze majore: sporul demografic negativ și migrația forței de muncă, în special a celei calificate.

“La acest trend se adaugă din păcate și situația tinerilor inactivi. În 2018, în România, erau aproape 5 milioane de tineri cu vârste cuprinsă între 15 și 34 de ani, din care doar jumătate activau în piața forței de muncă. Paradoxal, România a ajuns să fie o piață ofertantă în ceea ce privește locurile de muncă deși în urmă cu 10 ani situația era cu totul diferită, însă nu are cine să le ocupe, indiferent că vorbim de servicii, industrie, sănătate, agricultură, chiar și turism sau alte joburi care au diferite grade de calificare”, a spus Cosmin Ghiță, în cadrul evenimentului.

În ceea ce privește migrația, directorul general al SNN a menționat că e nevoie de o abordare integrată și strategică, prin care să fie identificate cauzele migrării și implicit luate măsuri în așa fel încât acestea să fie transformate în cauze care să-i determine pe oameni să rămână în România. 

În acest sens, compania a început să se implice strategic în procesul de identificare și recrutare de personal. “Suntem prezenți în mod constant în mediul universitar, am demarat un program de burse de studiu, internship și practică, derulam campanii de CSR de dotare a laboratoarelor de fizică din licee și universități, în așa fel încât să atragem cât mai mulți tineri, dar și să le oferim posibilitatea de a studia aplicat”, a spus Cosmin Ghiță.

Vă prezentăm mai jos discursul integral susținut de directorul general al SNN, Cosmin Ghiță, în cadrul conferinței Top HR Challenges.

Domeniul industrial per total, implicit și cel de nișă în care activăm noi, înregistrează, conform studiilor interne, cel mai mare număr de posturi vacante, adică cea mai importantă oportunitate de angajare și de plasare a forței de muncă.

La nivel local situația forței de muncă înregistrează un declin. Acest declin are două cauze majore. În primul rând sporul demografic negativ și migrația forței de muncă, în special a celei calificate. La acest trend se adaugă din păcate și situația tinerilor inactivi. În 2018, în România, erau aproape 5 milioane de tineri cu vârste cuprinsă între 15 și 34 de ani, din care doar jumătate activau în piața forței de muncă. Paradoxal, România a ajuns să fie o piață ofertantă în ceea ce privește locurile de muncă, deși în urmă cu 10 ani situația era cu totul diferită, însă nu are cine să le ocupe, indiferent că vorbim de servicii, industrie, sănătate, agricultură, chiar și turism sau alte joburi care au diferite grade de calificare. 

Este evident că angajatorii găsesc din ce în ce mai greu forță de muncă calificată sau necalificată., ambele la fel de importante mai ales că vorbim din perspectiva industriei. 
În esențe aceste probleme cu forța de muncă sunt structurale. România are în prezent cu mai puțin de 4 milioane de locuitori din cauza migrării. Cauzele acestei migrări sunt integral rezolvabile, însă e nevoie de o abordare integrată și strategică. Trebuie să ne gândim la cauzele care îi determină pe oameni să să plece din țară și de ce să nu facem din acestea cauze care să-i determine să rămână în România. 

Adițional schimbărilor structurale, industria chiar poate avea un rol adjuvant. Acest rol înseamnă o implicare semnificativă în repertorizarea necesităților interne corelat cu cartografierea forței de muncă și dezvoltarea acesteia.

Industria nucleară face acest lucru pentru a-și asigura pe cât posibil forța de muncă atât pentru proiectele curente, cât și pentru cele viitoare: două reactoare în operare, ambele cu extinderea duratei viață și vă spun sincer că în momentul la care am proiectul retehnologizării Unității 1 am văzut o îmbunătățire a retenției forței de muncă. Sperăm în curând să demarăm Unitățile 3 și 4.

Industria nucleară are nevoie în primul rînd de personal calificat, care, ulterior, prin formare internă să devină forță de muncă înalt calificată gata de operare. Concret înseamnă o perioadă între 6-7 ani de pregătire a unui operator în industria nucleară.

Provocarea managementului societății constă pe de-o parte în afara de asigurarea unei remunerații competitive, și vă spun că, în comparație cu alte centrale din Europa sau din lume, salariile din România sunt de vreo 4 ori mai mici, și pe de altă parte în crearea unui cadru organizațional și motivațional asfel încât să creăm retenția de care este nevoie.

Din 2017, de când mi-am începutul mandatul, am început să ne implicăm strategic în procesul de identificare și de recrutare. Prezența noastră este constantă acum în mediul universitar, în funcție de necesități, oferim burse de studiu, avem și campanii de CSR calate pe liceele industriale de profil și universități, dar oferim și angajaților noștri sau altora interesați de domeniu oportunitatea de a studia aplicat. 

Am lansat un proiect de MBA în 2018 pentru specializarea anuală a unui număr de angajați în Australia în diferite specializări. Am lansat un master de specializare în inginerie nucleară în Coreea, cu unul dintre cele mai prestigioase instituții de profil, și am început un program de burse, tot din 2018, prin care acordăm 25 de burse pentru studenții din ultimii doi ani ude studii la facultățile tehnice pe termen mediu și lung. Astfel, investim în acești studenți timp de doi ani cu ideea de a-i atrage către Nuclearelectrica. Iar anul acesta am lansat un program de internship cu stagiu plătit în cadrul centralei Cernavodă. Totodată, asigurăm transferul de hnow-how între vechea și noua generație prin mentorat.

Cel mai important demers pe care noi l-am lansat reprezintă diagnoza organizațională din cadrul SNN. Și anume, un demers de analiză a stadiului actual al sistemelor, modului de lucru și a culturii din companie, în vederea identificării posibilităților de ajutare.

Crearea unui mediu de lucru etic și în primul rînd echitabil este principala cauză care duce la retenția personalului. Făcând aceste acțiuni în mod evident că am simțit nevoia unei schimbări la nivel de curiculă prin creșterea conținutului educațional care să faciliteze reprezentarea necesităților pieței.

Vreau să fac apel la toți factorii de decizie la nivel guvernamental să revizuiască și să vadă cum se poate facilita o cooperare cât mai strânsă între sistemul de învătâmânt și industrie pentru a putea preda acele materii, pentru a putea ajusta numărul de studenți și de absolvenți în corelare cu necesitățile industriale de astăzi.

Din 2018, SNN a construit un sistem de top la nivel financiar în ceea ce privește pachetul salarial oferit salariaților proprii, dar și soluții inovatoare.

Pentru toate problemele sistemice este nevoie de un efort masiv concertat între industrii, autorități și sisteme de învățământ. Din 1989 și până acum forța de muncă a scăzut și studiile estimează că această scădere va continua cu 10% până la nivelul anului 2040.   

OMV Petrom susține cu 4 milioane de euro un program de eficiență energetică în România

OMV Petrom va sprijini, până în anul 2022, cu patru milioane de euro programul „România eficientă” lansat de Energy Policy Group (EPG) pentru promovarea eficienţei energetice.

Programul îşi propune să promoveze eficienţa energetică la nivel naţional, prin campanii de informare publică, programe de educaţie şi finanţarea unor proiecte pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor publice. Anunțul a fost făcut astăzi, în cadrul unei conferințe de presă.

„Zi de zi, OMV Petrom furnizează energie pentru România. Rolul nostru nu se oprește aici, fiind parte din România, dorim să ne implicăm în inițiative care sunt relevante pentru țară. Credem că eficiența energetică este una dintre aceste inițiative și că ”România eficientă” poate încuraja consumul mai responsabil de energie, conducând la reducerea costurilor și a impactului asupra mediului. Măsurile de eficiență energetică pot duce la o reducere cu 40% a consumului. Este important ca acest program să avanseze”, a declarat Christina Verchere, CEO al OMV Petrom.

Potrivit lui Radu Dudău, directorul EPG, peste 80% din clădirile din România sunt construite înainte de 1989 și au o performanță energetică scăzută, cu consumuri anuale între 180 și 400 kWh/m2. „Prin renovare extinsă, consumul de energie poate scădea sub 100 de kW/m2, ceea ce ar însemna economii semnificative. Este important ca publicul să conștientizeze risipa de energie și să aibă acces la informații despre creșterea eficienței energetice a clădirilor.”, a spus Dudău.

Prin izolarea termică adecvată şi prin implementarea unor soluţii eficiente de încălzire, consumul de energie al clădirilor poate fi redus semnificativ. 

Înlocuirea becurilor incandescente cu sisteme LED poate reduce consumul de electricitate pentru iluminat şi de patru ori.

În cadrul programului „România eficientă” vor fi organizate campanii de educare şi informare. Astfel, atât publicul larg cât şi autorităţile locale, care administrează un număr mare de imobile de interes public, vor avea acces la informaţii privind soluţii concrete de reducere a consumului energetic, care conduc la scăderea costurilor cu utilităţile şi a impactului asupra mediului. 

De asemenea, vor fi dezvoltate un ghid practic de eficienţă energetică şi programe de training pentru reprezentanţi ai autorităţilor publice.

Într-o fază avansată a proiectului, vor fi finanţate proiecte de renovare extinsă a unor clădiri publice.

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Universitatea Politehnică Bucureşti (UPB) şi Asociaţia de Standardizare din România (ASRO) s-au alăturat acestui program.

UPB va contribui prin furnizarea de cunoştinţe tehnico-inginereşti fundamentale, prin studii realizate în cadrul proiectului „România Eficientă”, precum şi prin programe educaţionale şi de formare.

La rândul său, ASRO va dezvolta standarde de performanţă energetică a clădirilor publice.

Totodată, ANRE, prin Departamentul pentru Eficienţă Energetică, va sprijini activ iniţiativa prin participarea la evenimentele relevante, prin diseminarea şi promovarea informaţiilor şi a rezultatelor acestei iniţiative în cadrul reuniunilor organizate ANRE, dar şi în materialele informative realizate de specialiştii Departamentului pentru Eficienţă Energetică.

Bogdan Badea, desemnat președinte al directoratului Hidroelectrica pentru un mandat de 4 ani

Bogdan Badea a fost ales în fruntea companiei Hidroelectrica pentru un mandat de 4 ani, în urma unui proces de recrutare și selecție derulat în ultimele două luni de firma Pluri Consultants.

Fost secretar de stat în Ministerul Energiei, Bogdan Badea a ocupat în ultimii doi ani funcția de președintele al directoratului în baza unor mandate provizorii de 4 luni. Începând de astăzi, 10 iunie 2019, conform informațiilor publicate pe site-ul companiei, Bogdan Badea și-a început mandatul de 4 ani.

Directoratul Hidroelectrica este compus din 5 membri, fiind condus de Bogdan Badea. Ceilalți membri sunt: Marian Bratu, Răzvan Ionuţ Pataliu, Radu Cristian Pop și Cristian Vlădoianu.

Hidroelectrica cea mai mare producător de energie electrică de pe piața locală, acționarul majoritar fiind statul, prin Ministerul Energiei. Compania exploatează un număr de 208 centrale, cu o putere instalată totală de 6.116 MW.

Scenariu: Dacă acordul cu chinezii pică, Nuclearelectrica va construi o unitate la Cernavodă

Nuclearelectrica are în calcul un scenariu de dezvoltare a unei unităţi nucleare la Cernavodă, în cazul în care acordul cu compania chineză CGN pentru dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 nu va fi finalizat, a declarat, joi, secretarul de stat în Ministerul Energiei Doru Vişan.

„Marile investiţii în sistemul energetic – bătaia este foarte lungă, vorbim de 10 ani sau peste, dar abordarea este necesară şi obligatorie. În acest context extrem de instabil generat de această tranziţie (de la combustibili fosili la energia regenerabilă – n. r.), din punctul meu de vedere, nuclearul capătă o importanţă tot mai mare. (…) Trebuie să mai dezvoltăm cel puţin una sau două capacităţi nucleare în România. Materializarea negocierii (cu China General Nuclear Power Corporation – n. r.), dacă se face, este un lucru extraordinar, deci vom promova două capacităţi. Dacă nu se materializează, compania are şi acest scenariu de analiză financiară şi pentru dezvoltarea unei capacităţi. Dar eu sper să se materializeze acest scenariu (acordul cu CGN – n. r.) şi cred că se va materializa”, a declarat Doru Vişan, în cadrul conferinței „De ce, unde si cum se blocheaza investitiile in sistemul energetic din Romania?”, organizată de Energy-Center.ro

Totuşi, secretarul de stat a recunoscut că există posibilitatea ca acordul cu CGN să nu fie finalizat, din cauza condiţiilor cerute de compania chineză.

„Există (scenariul lipsei unui acord final cu CGN – n. r.) datorită faptului că ai un partener care impune nişte capacităţi care pot fi suportate sau nu pot fi suportate. După părerea mea, dacă noi creăm cadrul investiţional, adică CFD-ul, consider că partenerul ar trebui (să semneze acordul final – n. r.). Mai mult de atât nu se poate face”, a adăugat reprezentantul Ministerului Energiei, citat de Agerpres.

Acesta a estimat că presiunile actuale care există pe cărbune se vor muta în viitor pe energia produsă de gazele naturale, motiv pentru România să îşi dezvolte unităţile nucleare.

„Eu am vrut să subliniez necesitatea de a promova în continuare energie nucleară în România, ca energie de bază de care avem nevoie. Presiunea actuală a cărbunelui se va muta peste 10 ani pe gaz. Vorbim de un certificat pe megawat şi acolo”, a subliniat Doru Vişan.

Luna trecută, Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power au semnat forma finală a acordului pentru societatea care va construi, în parteneriat public-privat, reactoarele 3 şi 4 ale centralei nucelare de la Cernavodă. Acordul consfinţeşte înfiinţarea societăţii româno-chineze care va derula proiectul finalizării reactoarelor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, o investiţie de peste 6 miliarde de euro.

România are un acord de principiu pentru construirea reactoarelor cu compania chineză China General Nuclear Power. La această valoare însă, partenerul chinez trebuie să se asigure că îşi va recupera banii investiţi, cu profitul aferent, din vânzarea pe piaţă a energiei electrice. De aceea, Guvernul intenţionează să introducă sistemul contractelor de diferenţă (CfD), prin care investitorului să i se garanteze recuperarea investiţiei cu profitul aferent.

Acesta presupune, în final, plata suplimentară de către consumatori a unei contribuţii care să susţină aceste investiţii, dar fiind că investitorul nu îşi poate recupera prin preţul de vânzare a energiei investiţia plus profitul aferent, potrivit e-nergia.ro

Peste 671.000 de clienți ai companiilor E-Distribuție vor beneficia de contoare inteligente până la finele anului. Vezi lista localităților

E-Distribuție Muntenia, E-Distribuție Dobrogea și E-Distribuție Banat, companiile de distribuție a energiei electrice din România din cadrul grupului Enel vor instala în acest an peste 171.000 de contoare inteligente pentru clienții din zonele lor de activitate, în cadrul unor proiecte de investiții în valoare de peste 53 de milioane de lei. Astfel, până la finalul anului 2019, peste 671.000 de clienți ai E-Distribuție vor beneficia de sisteme de contorizare inteligentă.

Contoarele inteligente vor pune bazele viitoarelor rețele inteligente, care sunt definitorii pentru a face față provocărilor aduse de tranziția energetică, promovând dezvoltarea unor sisteme energetice curate, sustenabile și eficiente, a declarat Gino Celentano, Director General E-Distribuție Muntenia, E-Distribuție Dobrogea și E-Distribuție Banat.

Programul de instalare de contoare inteligentă de către companiile E-Distribuție va fi implementat, conform planului aprobat de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Continuăm să profităm de vasta experiență internațională a Grupului Enel în tehnologii digitale pentru a instala contoare inteligente în toate regiunile deservite de companiile E-Distribuție, cu scopul de a continua să ne îmbunătățim calitatea serviciului și pentru a aduce mai multe beneficii clienților noștri.”, a mai spus Gino Celentano.

Peste 500.000 de contoare au fost deja instalate

Planul de implementare, precum și cele 4 proiecte anterioare, în baza cărora au fost deja instalate peste 500.000 de contoare inteligente, sunt parte a strategiei Grupului Enel pe termen mediu de a instala contoare inteligente pentru întreaga bază de 2,9 milioane de clienți de distribuție de electricitate din România.

Astfel, încă 171.000 de clienți vor dispune de avantajele contorizării inteligente a consumului de energie electrică, cum ar fi citiri ale indexului contorului de la distanță, care înlocuiesc citirile de pe teren și estimările de consum, oferind clienților mai multe informații despre profilul lor de consum. De asemenea, contoarele inteligente pot comunica cu distribuitorul în timp real, permițând o identificare mai ușoară a defecțiunilor de reţea, astfel încât compania să poată interveni în caz de avarii mai rapid și mai eficient, îmbunătățind astfel calitatea rețelelor și a serviciilor. În cazul utilizării de surse de energie regenerabilă, contorul va putea înregistra atât energia consumată cât și cea injectată în retea.

E-Distribuție Muntenia a programat pentru 2019 instalarea a aproximativ 80.000 de noi contoare inteligente în judeţele Giurgiu și Ilfov. E-Distribuție Muntenia a desfășurat în județul Giurgiu cea mai amplă campanie de instalare de contoare inteligente din zona sa de gestiune a rețelelor de distribuție de electricitate, astfel că peste 90% dintre clienții din județ vor beneficia până la finalul acestui an de un dispozitiv de măsurare inteligentă a consumului de electricitate. E-Distribuție Dobrogea va instala peste 42.000 de contoare inteligente în judeţele Călăraşi, Constanţa, Ialomiţa şi Tulcea, în timp E-Distribuție Banat va instala contoare cu noua tehnologie pentru aproape 50.000 de clienți din județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș.

Până la finalul anului 2028 rata de penetrare a contoarelor inteligente în baza de clienți E-Distribuție va depăși 60%. Astfel, în cazul E-Distribuție Muntenia, compania va instala contoare inteligente pentru 65% din totalul utilizatorilor. E-Distribuție Dobrogea va instala contoare inteligente pentru 70% din totalul clienților, în timp ce procentul pentru E-Distributie Banat va fi de 60% din totalul consumatorilor.

De asemenea, ca urmare a programelor ample de investiții în modernizarea rețelelor, s-a îmbunătățit semnificativ calitatea serviciilor, companiile E-Distribuție ale grupului fiind în topul celor mai performanți operatori de distribuție energie electrică din România. Conform rapoartelor oficiale ale ANRE pentru anul 2017, indicele SAIDI pentru E-Distribuție Muntenia a fost de 145 minute, cel mai performant din țară, media națională înregistrată fiind de 283,9 minute. E-Distribuție Dobrogea și Banat au avut, de asemenea, performanțe sub media națională, cu indicele SAIDI de 185 minute, respectiv 259 minute.

Lista județelor și a localităților incluse în proiectul de implementare contoare inteligente în 2019

Muntenia Sud:

  • Judetul Ilfov: Otopeni, Chiajna, Mogosoaia, Chitila, Stefanestii de sus, Stefanestii de jos, Bragadiru, Buftea, Ciorogarla, Gradistea, Sitaru, Vladiceasca, Tancabesti, Tamasi, Snagov, Ghermanesti, Ciofliceni, Balta Neagra, Merii Petchii, Micsunesti, Nuci, Sintesti, Vidra, Cretesti, Copaceni, Balteni, Burias, Peris, Peris-Bratulesti, Peris Cocioc, Moara Vlasiei, Caciulati, Darasti Ilfov, Petrachioaia, Vanatori, Surlari, Maineasa, Dascalu, Varasti, Runcu, Petresti, Gagu, Creata, Lipia, Silistea Snagovului, Santu-Floresti, Lipia, Gruiu
  • Judeţul Giurgiu: Giurgiu, Stoenesti, Isvoarele, Bulbucata, Facau, Teisori, Tomulesti, Toporu, Bila, Schitu, Letca Noua, Letca Veche, Milcovatu, Chirculesti, Gostinari, Hotarele, Mihai Bravu, Prundu, Puieni, Calugareni, Crucea de Piatra, Uzunu, Herasti, Milosesti, Crevedia Mare, Crevedia Mica, Dealu, Gaiseanca, Sfantu Gheorghe, Copaciu, Ghimpati, Naipu, Valea Plopilor, Corbeanca, Cupele, Izvoru (Vanatorii Mici), Poiana lui Stanga, Valcelele, Vanatorii Mari, Zadariciu, Balasoieni, Hobaia, Ogrezeni, Gorneni, Iepuresti, Stalpu, Valter Maracineanu, Campurelu, Colibasi, Padureni, Podu Ilfovatului, Valea Dragului, Floresti, Floresti-Stoenesti, Palanca, Anghelesti, Bucsani,Goleasca, Obedeni, Podisor, Uiesti, Vadu Lat, Budeni, Comana, Falastoaca, Gradistea, Clejani, Neajlovu, Podu Doamnei, Sterea, Cartojani, Roata de jos, Roata Mica, Sadina, Gogosari, Izvoru (Gogosari), Hodivoaia, Putineiu, Gradinari, Tantava, Zorile, Cranguri, Singureni, Stejaru, Gostinu, Gaiseni, Cascioarele, Carpenisu, Sabareni, Bolintin Deal,  Mihai Voda, Daia, Daita, Plopsoru, Draganescu, Mihailesti, Novaci, Ulmi, Popesti, Trestieni, Poenari, Mosteni-Ulmi, Icoana, Ghionea, Draganeasca, Adunatii-Copaceni, Cascioarele (Ulmi), Stanesti, Balanu, Darasti-Vlasca, Mogosesti, Varlaam, Blanoaia, Fratesti, Remus, Baneasa, Meletie, Pietrele, Sfantu Gheorghe, Oinacu, Comasca, Branistea, Varasti, Bolintin-Vale, Crivina, Malu Spart, Suseni, Dobreni

Banat:

  • Judetul Arad – Arad, Varsand, Pilu, Nadlac, Zadareni, Halmagiu, Moneasa, Lipova, Santana, Ineu, Tisa Noua,
  • Judetul Caras-Severin – Goruia,     Soceni, Marga, Oravita, Otelu Rosu, Berzovia, Racasdia, Ciuchici, Obreja, Iaz, Ciuta, Glimboca, Binis, Poiana Marului, Comoraste, Toplet, Barza, Ersig, Dognecea, Gradinari
  • Judetul Hunedoara – Hunedoara, Petrosani, Deva, Hateg, Lelese, Runcu Mare, Burjuc, Glodghilesti, Petresti, Tatarasti, Orastie, Boita, Ciula Mica, Rachitova, Valioara, Aurel Vlaicu, Bacia, Gelmar, Cainelu de sus, Baita, Ormindea, Pestera (Baita), Prihodiste (Vata de Jos), Romos, Romosel, Vaidei, Nadastia de jos, Almasu Sec, Carjiti, Cozia, Cherghes, Boz, Branisca, Rovina, Tarnavita, Barastii Iliei, Bujoru, Dobra, Lapusnic, Mihaiesti, Radulesti, Roscani, Rapoltel, Rapoltu Mare, Bucuresci, Rovina, Fantana, Crisan, Dumbrava de jos, Ribicioara, Ribita, Birtin, Tatarastii de Cris, Vata de jos, Silvasu de jos, Silvasu de sus, Ghelari, Ruda, Vulcan, Santamaria – Orlea, Livadia, Brad, Orastie
  • Judetul Timis  – Timisoara, Dumbravita, Periam, Giroc, Chisoda, Urseni, Mosnita Veche, Mosnita Noua, Cosevita, Bucovat, Susani, Sudrias, Jupani, Parta, Utvin, Sanmihaiu Roman, Carani, Murani, Sag, Cheglevici, Ghiroda, Topolovatu Mic, Vucova, Deta, Uivar, Izvin, Hitias, Dinias, Sipet, Sanovita, Pesac, Maguri, Lunga, Comlosu mare, Beregsau Mic, Teremia Mare, Nerau, Sannicolau Mare, Foeni, Cruceni, Cenad, SanGeorge, Manastire, Birda, Berecuta, Crivina, Semlacu Mare, Percosova, Butin, Rovinita Mare,  Pordeanu

Dobrogea:

  • Judeţul Călăraşi Oltenita, Sarulesti Gara, Bogata, Fundulea, Ulmeni, Borcea, Nicolae Balcescu, Ciocanesti, Radovanu, Chiselet
  • Judeţul Constanţa – Constanta, Vama Veche, 2 Mai, Eforie Sud, Ghindaresti, Eforie Nord, Neptun, Mangalia, Mihail Kogalniceanu, Jupiter, Lazu, Agigea, Valu lui Traian, Techirghiol, Castelu, Arsa, Cernavoda, Tariverde, Nicolae Balcescu, Dorobantu, Topraisar, Murfatlar, Medgidia, Harsova, Mircea Voda, Vanatori, Pecineaga, Nuntasi, Cascioarele, Lanurile, Baraganu, Mosneni, Tuzla, Furnica, Amzacea, Dunareni, Chirnogeni, Lipnita, Carvan
  • Judetul Ialomița – Amara, Fetesti, Slobozia, Urziceni, Ion Ghica, Bordusani, Munteni-Buzau, Ciochina, Facaeni, Iazu, Rovine
  • Judetul Tulcea – Tulcea, Nicolae Balcescu, Sabangia, Macin, Lunca, Victoria, Ceamurlia de sus, Nufaru, Malcoci, Sambata Noua, Topolog, Magurele, Luminita, Fagarasu Nou, Bestepe, Baltenii de sus, Greci, Razboieni, Casimcea, Plopul, Murighiol, Dunavatu de sus, Satu Nou, Mineri, Caslita, Luncavita, Ciucurova, Carcaliu