Analize

Oltchim se pregătește să dea în judecată Comisia Europeană. Bogdan Stănescu, administrator special: “Suntem într-o situație fără precedent”

Oltchim se pregătește să dea în judecată Comisia Europeană, contestând astfel decizia de ajutor de stat pe care instituția internațională a emis-o în luna decembrie, a declarat pentru energyhub.ro Bogdan Stănescu, administratorul special al companiei. Documentul va fi depus la instanță imediat ce decizia va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Un consorțiu format din avocați străini și români reprezintă compania de stat în acest litigiu.

Potrivit lui Bogdan Stănescu, compania îi încurajează pe creditorii Oltchim să se alăture demersului. Asta în condițiile în care, dacă această sumă va fi înscrisă la masa credală, aceștia vor avea șanse minime să își mai recupereze datoria. Mai mult, potrivit administratorului special, această situație a creat un paradox fără precedent. Ca suma să poată fi înscrisă la masa credală, întreaga lege a insolvenței ar trebui modificată.

Cu toate acestea, spune administratorul special al Oltchim, rangul acestei creanțe trebuie stabilit de către instanță printr-o decizie definitivă, chiar dacă legea națională nu prevede o astfel de situație. Mai mult, suma s-ar putea dubla după ce vor fi aplicate penalități și dobânzi de penalizare.

„La suma de 335 milioane de euro, vor fi calculate dobânzi de penalizare după o formulă de calcul practicată de instutuțiile europene. Apoi, judecătorul sindic trebuie, conform legii, să se pronunțe asupra rangului creanței de ajutor de stat, însă acest lucru poate fi contestat de ceilalți creditori. Legislația insolvenței, însă, nu prevede aceast tip de creanță. Mai mult, ea ar trebui să primeze la masa credală. Motiv pentru care ar trebui modificată legea. Vom vedea cum și dacă va soluționa judecătorul sindic această provocare juridică”, a declarat Bogdan Stănescu, într-un interviu pentru economica.net.

Potrivit acestuia, tabelul creditorilor, care a fost stabilit în 2015, ar trebui actualizat, urmând să fie trecuți pe listă și furnizorii ajutorului de stat, respectiv AAAS, Electrica, Salrom și Apele Române. Însă, un nou tabel al creditorilor va fi admisibil doar dacă și când Oltchim va intra în procedura de faliment. „În cazul în care decizia de stabilire a tipului de creanță ar fi stabilit în mod definitiv de către instanțele de judecată, ca fiind de recuperat cu prioritate, atunci toți ceilalți creditori vor avea o mare problemă în recuperarea datoriilor istorice”, a explicat Bogdan Stănescu.

Citiți și: PIAȚAPRESEI.RO – Bogdan Stănescu, Oltchim: Dacă nu reziliam contractele căpușă, compania nu mai exista

În prezent, creditorii Oltchim mai au de recuperat 60% din sume, respectiv circa 200 de milioane de euro. „În aceste condiții,  Oltchim va solicita creditorilor să conteste la Curtea Europeană de Justiție împreună cu oficialii companiei decizia Comisiei Europene. O astfel de decizie poate avea efecte asupra tuturor companiilor din România. Respectiv companiile cu probleme vor sări peste procedura de reorganizare și vor intra direct în faliment”, a declarat administratorul special al Oltchim.

Aproximativ 40% din activele Oltchim au fost vândute la sfârșitul anului trecut, către Chimcomplex, companie controlată de omul de afaceri Ștefan Vuza pentru suma de 127 de milioane de euro. Restul de 60% din active, toate nefuncționale, sunt în continuare la vânzare. „Suntem în discuții cu diverși potentiali parteneri cu care vom încerca implementarea unor proiecte fezabile pe platforma Diviziei Petrochimice Bradu. Indiferent de situația juridică a Oltchim, vom încerca să salvăm și aceste active ca să nu fie vândute la fier vechi, ci să redeveni funcționale”, a conchis administratorul special.

La sfârșitul anului trecut, Comisia Europeană (CE) a constatat că, de la privatizarea eşuată a societăţii Oltchim din România, în septembrie 2012, combinatul a beneficiat de ajutoare incompatibile în valoare aproximativă de 335 de milioane euro şi, în consecinţă, a decis că România trebuie să recupereze aceste ajutoare de la Oltchim. În aprilie 2016, Comisia a iniţiat o investigaţie aprofundată pentru a stabili dacă anumite măsuri luate de România în sprijinul societăţii Oltchim respectau normele UE privind ajutoarele de stat, în special:
– neexecutarea silită a datoriilor şi acumularea în continuare de sume datorate de Oltchim Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) din România după privatizarea eşuată a societăţii Oltchim din septembrie 2012;
– anularea de datorii în valoare de peste 300 de milioane euro de către AAAS şi de către diferite întreprinderi de stat și continuarea furnizărilor, de către statul român şi de către întreprinderi de stat (CET Govora şi Salrom), către Oltchim fără plată, în ciuda deteriorării situaţiei financiare a societăţii.

„Sistemul Energetic Naţional este mai sigur în faţa atacurilor cibernetice, pentru că este mai vechi şi nu poate fi controlat de la distanţă”

Sistemul Energetic Naţional este mai sigur în faţa atacurilor cibernetice, pentru că este mai vechi şi nu poate fi controlat de la distanţă, iar mie personal digitalizarea, în relaţia cu zona industrială, îmi dă fiori, a declarat, marţi, într-un forum de specialitate, Yugo Neumorni, preşedintele CIO Council România, citat de Agerpres.

Cio Council este Asociatia Directorilor de Tehnologia Informatiilor si Comunicatii din Romania

„N-aş putea spune cât de pregătită este întreaga umanitate pentru a face faţă unui atac cibernetic masiv, nu doar România. Singur, un departament de IT nu mai poate face faţă unui atac de tipul celui din Ucraina. Să fim foarte realişti: dacă băncile care au fost primele targetate de atacuri pentru că acolo sunt banii, zona SCADA (Monitorizare, Control şi Achiziţii de Date – Supervisory Control And Data Acquisition, n.r.) şi de Industrial Control este una extrem de vulnerabilă. De ce? Lucrurile sunt foarte simple: sistemele au fost dezvoltate acum 30-40 de ani, că vorbim despre controlul unui laminor, unui cuptor sau unui hidro-agregat. La ora actuală, în întreaga lume, că vorbim de hidrocentrale sau de metalurgie, toate sistemele industriale sunt foarte nesigure, din acest punct de vedere. În cazul atacului cibernetic din Ucraina, pe lângă faptul că a vizat intrarea prin sistemul IT, din IT s-a mers în zona operaţională. Mie, digitalizarea în relaţia cu zona industrială, îmi dă fiori. Asta pentru că acum 15-20 de ani, tot ce însemna zona SCADA era izolată, nu exista Internet. Acum toată lumea promovează ideea de Internet of Things şi e normal pe undeva, însă asta înseamnă intrarea în Internet. Sistemul energetic românesc este mai sigur, pentru că este mai vechi şi pentru că nu poate fi coordonat de la distanţă”, a subliniat Neumorni.

Acesta a adăugat că o cădere pentru mai multe zile a Sistemul Energetic Naţional, din cauza unui atac cibernetic, ar putea întoarce România în Evul Mediu.

„În Ucraina s-a atacat zona de distribuţie şi selectiv ai dat afară 28 de sub-staţii. Toată lumea zice să a fost vorba de un exerciţiu şi am arătat de ceea ce suntem capabili, dar atacând zona de transport ai pus la pământ tot sistemul energetic naţional. Dacă reuşeşti să ataci zona de producţie şi reuşeşti să decuplezi simultan o cantitate de energie, 1.200 – 2.000 MW, cum s-a întâmplat în 1977, singura avarie sistemul energetic naţional. Atunci, patru ore a stat sistemul energetic naţional căzut complet şi a produs pagube de trei ori mai mari decât cele produse la cutremurul din 1977. Ştiţi ce ar însemnat 3, 4 sau 10 zile de cădere a sistemului energetic naţional? Economie la pământ şi întoarcere în Evul Mediu”, a menţionat reprezentantul CIO Council România.

Cybersecurity în tranzacţiile cu monede virtuale, exemple de atacuri cibernetice şi modul în care ne protejăm de atacurile cibernetice sunt câteva dintre subiectele ce au fost dezbătute, marţi, în cadrul Cybersecurity Forum, eveniment organizat la Bucureşti.

Energy-Center: Consecintele unor politici falimentare: cum a ajuns Romania sa fie cea mai izolata tara din Balcani

Am visat si chiar am crezut la un moment dat in capacitatea Romaniei de a deveni nu hub de gaze si energie electrica in sud estul Europei. Aveam toate argumentele necesare pentru a ne atinge acest obiectiv, fiind printre primele tari din Europa care au introdus regulile concurentiale in piata de energie electrica si ulterior in cea de gaze. Visurile s-au spulberat insa, ca orice vis, caci autoritatile de la Bucuresti nu au facut absolut nici un pas concret in sensul de a atinge acest obiectiv de hub energetic. La nivel declarative insa eram campioni. Paradoxal, tarile vecine, care nu au nici potentialul energetic al Romaniei, nici rezervele de gaze si titei ne-au luat-o mult inainte. Bulgaria si Grecia la sud, Ungaria la vest si mai noi Serbia la est sunt in prim planul interconexiunilor de gaze, in sensul in care resursele din zona Marii Caspice si din Rusia ar urma sa tranziteze aceste tari in drumul lor spre Europa Centrala si de Vest.

mai multe, pe energy-center.ro

NewsEnergy: Se caută proiecte inovatoare pentru combaterea sărăciei energetice din România

Organizația Ashoka și Fundația Schneider Electric, cu sprijinul Enel România, au lansat un program care să identifice și să sprijine dezvoltarea unor proiecte inovatoare, ce oferă soluții cu potențial de schimbare sistemică pentru combaterea sărăciei energetice și promovarea sustenabilității energetice. „Social Innovation to Tackle Energy Poverty” este un „accelerator de soluții” care vizează cinci țări din Europa Centrală și de Est: Polonia, Cehia, Ungaria, România și Bulgaria.

mai multe, pe NewsEnergy

ANRE pare că bagă bani în buzunarele furnizorilor, nu la buget

Agitaţia stârnită de OUG 114/2018 pe piaţa energetică pare fără sfârşit. Cel puţin, până ce Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) va emite normele de aplicare ale Ordonanţei. Opinia noastră este că nici atunci nu se va sfârşi, pentru că, cel mai probabil, unele companii vor merge în instanţă pentru a stopa efectele noilor acte normative. Până în prezent, propunerile de reglementare ale ANRE par că sunt elaborate pentru a băga bani în buzunarele marilor furnizori de energie.

Potrivit OUG 114/2018, în perioada 1 martie 2019 – 28 februarie 2022, furnizarea de energie electrică pentru clienţii casnici se realizează în condiții reglementate de către ANRE. În aceeaşi perioadă, Autoritatea stabileşte şi cantităţile şi preţurile la care producătorii livrează energia necesară acoperirii consumului populaţiei.

mai multe, pe focus-energetic.ro

ANALIZĂ. Statul a „înghețat” prețul gazelor, iar România va îngheța la iarnă, așteptând gazul de la ruși

Ceasul ticăie și finele lui 2019, când un nou „război” al gazelor între Rusia și Ucraina ar putea erupe, este extrem de aproape. Europa și mai ales regiunea de sud-est, implicit România, riscă din nou să stea în frig în plină iarnă. Este un scenariu foarte probabil care apare în toate analizele specialiștilor de pe plan intern sau extern.

  • În timp ce guvernele din regiune își fac planuri pentru asigurarea unor alternative, ce face guvernul de la București? Îngheață prețul gazelor din producția internă timp de trei ani, anulând practic orice șansă să mai înceapă prea curând producția din Marea Neagră, ce ne-ar fi asigurat independența totală față de ruși. Efectul s-a răsfrânt direct și asupra BRUA, cel mai complex proiect de infrastructură în domeniul transportului de gaze al României, considerat strategic și de Comisia Europeană, dar care acum riscă să rămână nefinalizat.

citește mai multe, pe newsenergy.ro

Românii produc cele mai puţine deşeuri municipale din Uniunea Europeană

O persoană din Uniunea Europeană a produs, în medie, o cantitate de 487 kilograme de deşeuri municipale în anul 2017, cele mai bune performanţe la acest capitol fiind înregistrate de România, cu 272 kilograme de deşeuri municipale/locuitor, arată datele publicate miercuri de Eurostat.

În schimb, în 5 state membre ale UE au fost produse peste 600 de kilograme de deşeuri municipale per persoană, respectiv Danemarca (781 kilograme/persoană), Cipru (637 kg/persoană), Germania (633 kg/persoană), Luxemburg (607 kg/persoană) şi Malta (604 kg/persoană), conform Agerpres.

De asemenea, datele Eurostat arată că, în anul 2017, în Uniunea Europeană, 30% din deşeuri au fost reciclate, 17% au fost tratate prin compostare, 28% au fost incinerate şi 24% au fost depozitate în gropi de gunoi.

România se află pe ultimul loc în UE când vine vorba de reciclarea deşeurilor, cu doar 20 de kilograme pe cap de locuitor, faţă de o medie de 144 kilograme per capita în UE.

Totuşi, România se situează peste media din UE când vine vorba despre depozitarea deşeurilor în gropi de gunoi, cu 192 de kilograme per capita, faţă de o medie de 114 kilograme per capita în UE.