ehubadmin

O nouă instalație pusă în funcțiune de Rompetrol la rafinăria Vega. Investiție de 2,3 milioane

Rompetrol Rafinare, companie membră a Grupului KMG International, a pus în funcțiune o nouă instalație complet automatizată de recuperare a vaporilor, la punctele de încărcare auto și feroviar din rafinăria Vega, o investiție de 2,3 milioane de dolari menită să reducă impactul activitățiilor operaționale asupra mediul înconjurător și a comunităților din zonă.

Potrivit unui comunicat al companiei, investiția completează, astfel, planul general de acțiuni derulate de Rompetrol Rafinare pentru optimizarea, eficientizarea și conformarea proceselor operaționale. Instalația a fost pusă în funcțiune, respectând toate normele din domeniu.

„Investim în implementarea celor mai moderne și sigure tehnologii, menite să reducă, în mod continuu, impactul pe care Rafinăria Vega îl are asupra mediului înconjurător. Proiectele aflate în derulare, împreună cu investițiile destinate eficientizării proceselor de producție, vor reuși să asigure rafinăriei Vega un parcurs pozitiv, în trendul ultimilor ani, în care au fost obținute rezultate remarcabile”, a declarat Yedil Utekov, Director General al Rompetrol Rafinare.

Instalația de recuperare vapori respectă toate cerințele de mediu în domeniul emisiilor de compuși organici volatili, rezultați în urma operațiunilor de încărcare și descărcare a produselor petroliere în rampele auto și cele de cale ferată din Rafinăria Vega. Lucrările au fost realizate sub coordonarea Rominserv (contractorul general al Grupului KMG International), echipamentul central al instalației a fost furnizat de o importantă companie francez, iar în prezent funcționează în regim automat.

Echipamentul complet automatizat are în componență patru posturi de încărcare în rampa CF și trei posturi în rampa auto, acestea fiind dotate cu brațe moderne de încărcare și recuperare vapori, echipamente electrice și aparate de control, comandă și supraveghere. Instalația este proiectată pentru o capacitate de 300 mc/h, iar emisiile maxime în atmosferă a compușilor nu depășesc valorile impuse de autoritățile de profil.

Record după record

Conform sursei citate, rafinăria Vega Ploiești a obținut în 2018 opt recorduri operaționale, printre care materia primă procesată (406.000 tone), producție de hexan (peste 84.500 tone) sau producție de solvenți (43.500 tone).

Vega funcționează în sinergie perfectă cu rafinăria Petromidia Năvodari, cea mai mare din România și una dintre cele mai moderne din regiunea Mării Negre. Astfel, Petromidia îi asigură integral rafinăriei din Ploiești materiile prime/semifabricate necesare obținerii de produse speciale cu o valoare adăugată ridicată. Cele două rafinării sunt operate de Rompetrol Rafinare, unul dintre cei mai importanți contribuabili la bugetul de stat al României.

Principalii acționari ai Rompetrol Rafinare SA sunt KMG International (54,63% – direct și indirect) și Statul Român prin Ministerul Energiei (44,69%).

RADET în faliment. Cum se vor încălzi bucureștenii? Anunț făcut de ministrul Economiei

Curtea de Apel Bucureşti a hotărât luni ca Regia Autonomă de Distribuire a Energiei Termice Bucureşti (RADET) să intre în faliment, decizia fiind definitivă. Ministrul Economiei spune că „nu se va opri căldura, dar bucureştenii trebuie să ştie că Termoenergetica nu are licenţă pentru distribuţia de energie termică.

Virgil Popescu, ministrul Economiei și Energiei din Guvernul Orban, a anunțat la postul Digi24 că Primăria Capitalei ar trebui ca, în cursul zilei de marţi, să vină cu soluţii astfel încât Termoenergetica să dea comenzi pentru preluarea agentului termic, în condiţiile în care RADET nu mai există, însă această companie nu are licenţă pentru distribuţia de energie termică.

Îngropată în datorii

„ELCEN este îngrijorată de datoriile curente care se pot ridica la 3 milioane de lei pe zi dacă Primăria nu îşi plăteşte datoriile. De aceea, suntem foarte îngrijoraţi de posibilitatea ca ELCEN să furnizeze căldură, iar Primăria să nu plătească, dar mergem pe buna credinţă”, a declarat ministrul la Digi24. Potrivit acestuia, ELCEN nici nu se gândeşte să oprească furnizarea apei calde şi a căldurii bucureştenilor.

„Aşteptăm mâine (marţi, n.r.) cel mai devreme, dar şi cel mai târziu, ca Primăria Municipiului Bucureşti să vină cu soluţia, cu acea entitate juridică, Termoenergetica, care să dea comenzi pentru preluarea agentului termic, pentru că RADET intrând în faliment nu mai are capacitate juridică, practic nu mai există”, a spus Popescu.

El a explicat însă că Termoenergetica nu are licenţă pentru distribuţia de energie termică, iar Consiliul General al Capitalei trebuie să îi delege acestei entităţi serviciu de utilitate publică.

„Nu se va opri energia termică a bucureştenilor, dar bucureştenii trebuie să ştie că Termoenergetica nu are licenţă pentru distribuţia de energie termică”, a declarat ministrul.

„Astăzi am avut o discuţie la ANRE şi mi s-a confirmat acest lucru. Pentru a avea această licenţă trebuie să îi fie în primul rând delegat serviciu de utilitate publică. Acest lucru se face de Consiliul General Bucureşti. Trebuie să se întrunească Consiliul General, să delege acest serviciu, ulterior să se licenţieze. Se poate livra pe comenzi ale Primăriei Bucureşti direct către ELCEN”, a mai spus ministrul Economiei şi Energiei.

Acesta a explicat, de asemenea, că reţeaua de termoficare este în proprietatea Primăriei iar investiţiile sunt făcute în prezent de către Primăria Municipiului Bucureşti printr-un program de reabilitare şi de modernizare.

„De aceea vedeţi pe anumite locuri, bulevarde, reparaţii, probabil şi schimbări de ţevi. Astea trebuiau evident făcute în perioada de vară”, a subliniat Virgil Popescu.

Descoperire uriașă în Iran. Se schimba ierarhia mondială

Iranul a descoperit un nou zăcământ, cu rezerve de 53 de miliarde de barili de ţiţei, în sud-vestul ţării, a anunţat duminică preşedintele Hassan Rouhani, scrie presa internațională.

Președintele Iranului, Hassan Rouhani, a anunțat că un nou zăcământ petrolier descoperit va spori rezervele de țiței dovedite ale țării, cu aproape o treime.

Câmpul petrolier, descoperit în provincia Khuzestan din sud-vestul țării, de aproximativ 2.400 km patrați, conține aproximativ 53 de miliarde de barili de țiței, a anunțat președintele Rouhani.

Iranul este pe locul patru în lume în privinţa rezervelor de ţiţei, şi pe locul doi în privinţa rezervelor de gaze naturale, conform datelor Administraţiei pentru Informaţii Energetice din SUA (EIA).

Descoperirea ar putea majora cu o treime rezervele dovedite ale ţării cu o treime, estimate la 157 de miliarde de barili de ţiţei, şi ar putea deveni al doilea mare zăcământ al Iranului după Ahvaz, care conţine 65 de miliarde de barili de ţiţei.

Iranul se confruntă cu dificultăți foarte mari în privința vânzării petrolului din cauza sancțiunilor aspre impuse de SUA după ce s-au retras anul trecut dintr-un acord nuclear convenit cu puterile lumii.

„Veniturile Iranului din petrol vor crește cu 32 de miliarde de dolari dacă rata extracției din câmpul petrrolier crește cu doar un procent”, a mai subliniat Rouhani.

La bursa ICE Futures, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului se tranzacţiona vineri la aproximativ 62,51 de dolari, în scădere faţă de nivelul de vârf din 2019, de 75 de dolari. 

Președintele SUA, Donald Trump, a reimpus anul trecut sancțiuni împotriva Iranului după ce a abandonat un acord nuclear istoric convenit în 2015 între Iran și șase puteri ale lumii.

Potrivit acordului semnat în 2015, Iranul a fost de acord să-și limiteze activitățile nucleare și să permită accesul în țară inspectorilor internaționali în schimbul relaxării sancțiunilor.

Sancțiunile au afectat grav economia Iranului, cursul valutar atingând recorduri negative. Aceste sancțiuni au provocat o mărire de patru ori a inflației, alungarea investitorilor și izbucnirea unor proteste.

Reuters: OPEC ar putea reduce producția de țiței

Temerile privind cererea slabă de anul viitor ar putea determina OPEC să ia  în considerare o reducere mai accentuată a producţiei de ţiţei la următoarea lor întâlnire din decembrie, informează Reuters.

Arabia Saudită, liderul Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol, vrea să se concentreze în primul rând pe respectarea strictă a acordului privind reducerea producţiei, încheiat de OPEC cu alte state din afara cartelului (Alianţa OPEC+), înainte de a se angaja la o scădere suplimentară, susțin surse citate de Reuters.

Printre statele membre OPEC care nu şi-au îndeplinit angajamentele privind reducerea producţiei se află Irak şi Nigeria.

Arabia Saudită şi alţi producători din Golf au furnizat mai puţin petrol faţă de nivelul la care s-au angajat după semnarea acordului privind reducerea producţiei, în încercarea de a stabiliza piaţa şi a preveni declinul preţului ţiţeiului. Riadul a pompat cu aproximativ 300.000 bpd sub ţinta sa de producţie.

„Saudiţii vor să prevină scăderea preţului la ţiţei, dar vor şi să se asigure că ţări ca Irak şi Nigeria îşi îndeplinesc integral promisiunile. În decembrie, vom lua în considerare dacă vor fi necesare noi reduceri în 2020. Dar este prea devreme acum, lucrurile vor fi mai clare în noiembrie”, susţine o sursă din OPEC.

O altă sursă a afirmat: „Desigur că este o opţiune o reducere mai accentuată a producţiei de ţiţei, dar unele lucruri s-ar putea întâmpla înainte de asta. Restul statelor nu vor fi de acord cu noi reduceri dacă Irak şi Nigeria nu îşi îndeplinesc integral promisiunile”.

Arabia Saudită este îngrijorată de perspectivele cererii de ţiţei în 2020 din cauza tensiunilor comerciale dintre SUA şi China, care afectează preţul petrolului, apreciază sursele.

Din ianuarie, Alianţa OPEC+ implementează acordul privind reducerea producţiei cu 1,2 milioane bpd, valabil până în martie 2020.

La bursa ICE Futures, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului se tranzacţiona marţi la aproximativ 59 de dolari, în scădere faţă de nivelul de vârf din 2019, de 75 de dolari.

Preţul energiei, o ameninţare pentru viitorul industriei româneşti

Marii consumatori de energie din România atrag atenţia că preţul mare al energiei afectează competitivitatea industriei româneşti, iar unele companii ar putea fi nevoite să-şi mute capacităţile de producţie în afara ţării.

Asociaţia Marilor Consumatori de Energie (ABIEC) din care fac parte companii precum Alro Slatina, ArcelorMittal România, Liberty Galati, TenarisSilcotub, CRH şi Saint-Gobain România, a transmis astăzi un comunicat prin care îşi manifestă îngrijorarea profundă privitor la demersurile Guvernului/autorităţilor în legătură cu mecanismul de sprijin pentru Complexul Energetic Oltenia (CEO) prin care, timp de 10 ani, toţi consumatorii finali de energie electrică ar urma să plătească până la 10,5 miliarde de lei pentru a susţine costurile cu certificatele de emisii pe care CEO trebuie să le cumpere pentru a produce energie electrică.

„Industria se află în mari dificultăţi din cauza preţului energiei electrice şi al gazelor, a tuturor taxelor şi schemelor de sprijin pe care este obligată să le susţină”, a declarat Marian Năstase, preşedintele ABIEC, citat în comunicat.

„Asistăm neputincioşi la distrugerea competitivităţii companiilor din România chiar de propriii aleşi, într-o realitate în care industria este ignorată atunci când se elaborează nenumărate strategii, programe, politici şi scheme de susţinere. Reprezentăm industrii care realizează produse cu valoare adăugată mare, angajăm sute de mii de oameni direct şi indirect şi, în ciuda rolului important pe care îl jucăm în economia României, constatăm că măsurile Guvernului duc la pierderea avantajelor competitive pe pieţele internaţionale”, a continuat el.

Energia este o componentă esenţială pentru industria românească şi de aceea membrii ABIEC au investit peste un miliard de euro în cele mai performante instalaţii existente la nivel global. În consecinţă, companiile din cadrul Asociaţiei nu mai au mecanisme suplimentare de a eficientiza consumul de energie în procesele lor de producţie. De aceea, noile taxe anunţate de Guvern vor scoate din piaţă companiile industriale, infomează Agerpres.

Pentru că este materie primă, ţările vestice consideră energia ca fiind o componentă de sprijin pentru dezvoltarea industriilor generatoare de produse cu valoare adăugată şi, implicit, de bunăstare pentru angajaţi, pentru comunităţile din care fac parte şi pentru ţările respective. În România, energia este decuplată de la dezvoltarea economică şi socială, fiind tratată independent, cu efecte dezastruoase în industria prelucrătoare.

Schema gândită de Guvern pentru susţinerea CE Oltenia este făcută fără consultarea marilor consumatori de energie care sunt obligaţi să plătească şi certificatele de CO2 ale producătorului de energie, care oricum sunt incluse în preţul uriaş al MWh.

Marii consumatorii industriali arată că România este o ţară cu resurse energetice naturale semnificative, având un mix echilibrat al producţiei pe bază de cărbune, hidro, nuclear, hidrocarburi, energie din surse regenerabile, însă aceste atuuri aparente reprezintă de fapt un handicap.

„România îşi propune să devină hub de securitate energetică regională, însă eşuează în a asigura energie propriilor consumatori şi importă cantităţi importante, iar preţurile sunt printre cele mai mari din Europa „, se mai arată în comunicat.

Potrivit raportului realizat de DG Energy, în primul trimestru din 2019, România figurează pe locul nouă în ceea ce priveşte preţul energiei, fiind devansată doar de ţări care sunt net importatoare – Portugalia, Grecia, Irlanda, Italia etc. Ţări cu structuri industriale similare cu cea a României, precum Germania, Franţa, Austria, Marea Britanie, Polonia, Cehia sunt mult sub preţul României, Germania având un preţ cu 25% mai mic decât cel al ţării noastre, ajungând la 40,9 eur/MWh, pe când România atinge 54 eur/MWh, preţ la care se adaugă şi tarifele asociate, ce reprezintă peste 39% din preţul total al energiei.

Industria este deja afectată de preţul actual al energiei electrice, momentul declanşator fiind măsurile adoptate prin OUG 114/2018 şi transpuse în legislaţia secundară de către ANRE, măsuri care, declarativ, vin în ajutorul consumatorului casnic, însă în realitate afectează grav consumatorii industriali, se menționează în comunicat.

Aceste presiuni de pe piaţa românească se suprapun unor condiţii extrem de dificile pe plan internaţional, unde se înregistrează supraproducţie, recunoscută la nivel global. De altfel, Uniunea Europeană a luat decizia politică de a susţine marile sectoare industriale, care angajează milioane de oameni şi care au o contribuţie majoră în Produsul Intern Brut al UE.

În consecinţă, ABIEC solicită autorităţilor competente consultarea cu marii consumatori industriali şi cu toate părţile afectate de noi scheme suport, pentru găsirea de soluţii care, pe de o parte, să securizeze producţia de energie a României, iar pe de altă parte să vină în sprijinul menţinerii competitivităţii industriei româneşti.

Competitivitatea industriei energo-intensive este fundamental condiţionată de accesul la resurse energetice (energie electrică/gaze naturale) la preţuri competitive în raport cu concurenţii din Uniunea Europeană şi de pe alte continente. ABIEC face apel pe această cale la decidenţii din aparatul de stat de a se apleca cu rigoare şi celeritate asupra problematicilor expuse.

Aşa cum ABIEC atrăgea atenţia încă de la începutul acestui an, suprataxarea energiei diminuează drastic posibilităţile investiţionale şi de dezvoltare ale marilor consumatori de energie.

„În prezent, unii dintre membrii asociaţiei înregistrează pierderi, astfel că există posibilitatea că aceştia să nu mai aibă acces la finanţare prin fonduri europene, făcând implicit nesustenabilă continuarea activităţii industriale în România şi relocarea, în afara ţării, a companiilor producătoare, cu impact negativ asupra bugetului de stat şi a ratei şomajului”, potrivit reprezentanţilor asociaţiei.

ABIEC solicită, din nou, implementarea schemei de compensare a emisiilor indirecte, aprobată încă din 2012 de Uniunea Europeană şi pusă deja în aplicare de 11 state membre (Franţa, Germania, Spania, Marea Britanie, Finlanda, Olanda, Belgia, Slovacia, Grecia, Lituania, Polonia) care au aplicat o politică de protejare a investiţiilor locale şi a locurilor de muncă.

De asemenea, ABIEC susţine, încă o dată, reglementarea şi funcţionarea bursei de energie din România pe baze concurenţiale reale, care să elimine distorsiunile înregistrate în ultimul an.

Asociaţia Marilor Consumatori de Energie include cei mai mari consumatori de energie din România. Printre aceste companii se numără Alro Slatina, ArcelorMittal România, Liberty Galati, TenarisSilcotub, CRH şi Saint-Gobain România, care au un consum de energie de aproximativ 10% din totalul produs în România.

Membrii fondatori plătesc anual peste 130 de milioane de euro la bugetul de stat şi la bugetele locale, au exporturi cumulate de peste un miliard de euro şi au realizat investiţii care depăşesc 1,5 miliarde de euro în România, având strategii de dezvoltare pe termen lung pentru operaţiunile locale.

Noul calendar de liberalizare a pieței gazelor naturale și a celei de electricitate, inclusiv pentru consumatorii casnici

Piaţa de gaze naturale va fi complet liberalizată la 1 aprilie 2021, iar cea de energie electrică la 1 iulie 2021 şi preţurile reglementate vor fi eliminate inclusiv la consumatorii casnici, pentru a exista concurenţă în piaţă, a anunţat Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE).

„Va fi o liberalizare completă la 1 aprilie 2021 la gaze şi la 1 iulie 2021 la energie electrică, atât pe piaţa angro, cât şi pe cea de retail, adică şi la consumatorii finali”, a afirmat oficialul ANRE, citat de Agerpres.ro

Potrivit acestuia, măsura a fost agreată de toţi participanţii la piaţă, precum şi de Comisia Europeană.

„Nu mai are niciun rost să păstrezi piaţa reglementată pe segmentul de retail, dacă piaţa angro este liberalizată. Am discutat cu toţi actorii din piaţă şi cu Comisia Europeană şi toată lumea a fost de acord că nu este o abordare sănătoasă să menţii preţurile reglementate la consumatorii finali casnici, dacă ai o piaţă liberă pe angro. Tot timpul vei avea de-a face cu diferenţe în plus şi minus, care trebuie reglate şi care influenţează concurenţa. Scopul este să avem concurenţă, iar furnizorii mari şi cei mici să se concureze în piaţă, ceea ce se poate realiza doar în condiţiile unei pieţe liberalizate complet”, a explicat Bege.

ANRE va continua să avizeze doar tarifele de furnizare în regim de ultimă instanţă, pentru o perioadă limitată, în caz de urgenţe, precum falimentul sau incapacitatea furnizorului de a livra energie sau gaze.

Toate aceste măsuri vor fi legiferate fie prin lege, fie printr-o ordonanţă de urgenţă pregătită de ANRE şi de Ministerul Energiei, a mai spus Bege.

El a amintit că există o procedură de infringement în sectorul gazelor, declanşată de Comisia Europeană, care se află în stadiul de aviz motivat şi care poate fi închisă doar în cazul în care aceste măsuri de liberalizare sunt legiferate.

„Am primit o amânare de trei luni de la Comisia Europeană, astfel că trebuie să rezolvăm problema până la 26 decembrie. În cazul în care lucrurile se blochează în Parlament, avem pregătit un proiect de ordonanţă de urgenţă, identic cu ce se discută în Parlament. Sper ca tulburările la nivel politic să nu pericliteze acest plan, pentru că nu cred că Comisia Europeană va fi dispusă să ne dea alte termene”, a arătat reprezentantul ANRE.

Dacă România nu rezolvă aceste probleme în termenul acordat de Comisia Europeană, adică 26 decembrie, dosarul de infringement va ajunge la Curtea Europeană de Justiţie. 

Consiliul Concurenţei a declanşat investigaţii pe piaţa gazelor şi pe cea de echilibrare a energiei electrice

Consiliul Concurenţei a declanşat investigaţii pe piaţa gazelor şi pe cea de echilibrare a energiei electrice, a declarat, sâmbătă, preşedintele instituţiei, Bogdan Chiriţoiu.

„Noi avem investigaţii în curs. Avem o investigaţie şi pe piaţa de gaze. Se referă la perioada actuală. Avem o investigaţie pe piaţa de gaze în care ne uităm la modul cum se tranzacţionează gazele în piaţă. Şi avem investigaţie iarăşi în lucru privind piaţa de echilibrare de electricitate”, a spus Chiriţoiu, citat de Agerpres.ro.

Referitor la investigaţia pe gaze, el a menţionat că este vorba despre modul în care ele se tranzacţionează pe BRM şi pe OPCOM.

De asemenea, oficialul Consiliului Concurenţei a precizat că instituţia va finaliza în 2019 investigaţia pe leasing financiar şi operaţional, iar anul acesta sau la începutul anului viitor va trebui terminată investigaţia privind licitaţiile trucate la Romsilva.

Totodată, Bogdan Chiriţoiu a arătat că autoritatea de concurenţă va finaliza în curând o investigaţie pe piaţa de colectare selectivă a deşeurilor. El a menţionat că este vorba despre o plângere împotriva primăriei din Ploieşti, dar „cum se va judeca la Ploieşti se va judeca şi în alte locuri din ţară”. Mai precis, există plângeri împotriva a 29 de primării din ţară care ar restricţiona accesul pe piaţă al firmelor care colectează deşeuri.

OMV Petrom a descoperit un nou zăcământ de gaze în regiunea Oltenia

OMV Petrom, cel mai mare producător de petrol şi gaze din Sud-Estul Europei, anunţă descoperirea unei noi resurse de gaze în regiunea Olteniei, în apropierea zăcământului Totea, din judeţul Gorj.

Forajul sondei Totea 4461 a început în ianuarie 2018 şi a atins adâncimea finală în septembrie acelaşi an. Sonda a fost testată cu succes în aprilie 2019, pentru volume de până la 500.000 de metri cubi/zi, iar conectarea la infrastructura din zona Totea a fost realizată în mai puţin de un an şi a fost demarată producţia experimentală, pentru a testa potenţialul şi dimensiunea noii descoperiri, se arată într-un comunicat al companiei.

„De-a lungul anilor, zăcământul Totea a fost unul dintre cele mai productive din portofoliul nostru. Însă, aşa cum se întâmplă cu orice zăcământ de ţiţei şi gaze, Totea a intrat în declin după ce şi-a atins platoul de producţie în 2017. Descoperirea unor resurse suplimentare în apropierea zăcământului Totea este o veste extraordinară pentru potenţialul zonei şi va compensa parţial acest declin”, a declarat Peter Zeilinger, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil de Upstream.

Investiții de 50 milioane de euro

Investiţiile în noua sondă şi infrastructura conexă se ridică la aproximativ 50 de milioane de euro, care se adaugă celor 200 de milioane de euro deja investite începând din anul 2011 pentru dezvoltarea infrastructurii de gaze din zona Totea.

Conform datelor OMV Petrom, lucrările de dezvoltare au inclus forajul a cinci sonde de mare adâncime şi construcţia parcului de producţie gaze Totea 4540. Gazul natural de la Totea este transportat prin 25 de km de conducte către hub-ul Hurezani pentru a fi tratat şi apoi livrat în sistemul naţional de transport.

Cu noua sondă, producţia de gaze din zăcământul Totea, dacă ar fi folosită exclusiv pentru încălzire, ar putea asigura necesarul de energie pentru peste 500.000 de locuinţe, arată estimările companiei.

OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze la nivel de grup de 58,3 milioane bep, în 2018. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual şi operează o centrală electrică de înaltă eficientă de 860 MW. Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România şi ţările învecinate prin intermediul a 789 de benzinării, sub două branduri: OMV şi Petrom.

Valoarea contribuţiilor plătite de OMV Petrom către bugetul de stat se ridică la 27,8 miliarde de euro sub formă de taxe, impozite şi dividende, în perioada 2005 – 2018, fiind astfel cel mai mare contributor către bugetul naţional.

Tranzacție de 136 milioane de euro pe piața de energie

Grupul suedez Ingka, care deţine majoritatea magazinelor Ikea, a anunţat că a achiziţionat de la Vestas o participaţie de 80% în şapte parcuri eoliene din România, pentru 136 milioane euro.

Achiziţia cu o valoare de 136 de milioane de euro, realizată prin divizia de investiţii a Ingka Group, include 64 de turbine cu o putere totală instalată 171 MW, şi vine după ce anul acesta grupul suedez cumpărase o participaţie în al doilea mare parc eolian offshore din Germania.

„Achiziţia din România sprijină obiectivul nostru de a genera din surse regenerabile întreaga cantitate de energie pe care o consumăm iar investiţia ne aduce cu un pas mai aproape de îndeplinirea ţintelor noastre climatice din 2020”, a afirmat şeful investiţiilor de la Ingka, Krister Mattsson.

Conform oficialilor IKEA, Ingka Group (Ingka Holding B.V. și entitățile controlate) partener strategic al sistemului de franciză IKEA, a ajuns la un acord cu Vestas Wind Systems A/S pentru achiziționarea unei participații de 80% în șapte entități eoliene din sud-estul României.

Finalizarea tranzacției este așteptată pentru luna viitoare. Cele 64 de turbine, care alcătuiesc cele 7 parcuri, pot asigura echivalentul consumului a 150.000 gospodării din România, echivalentul consumului a 65 de magazine IKEA.

„Suntem încântați să intrăm pe piața energiei regenerabile din România prin această achiziție. Pachetul de 80% susține ținta noastră de a genera la fel de multă energie regenerabilă pe cât consumăm, iar investiția ne aduce cu un pas mai aproape de atingerea obiectivului nostru pentru anul 2020”, a spus Krister Mattsson, Managing Director Ingka Investments, Ingka Group.

Grupul Ingka deține acum și operează 900.000 de panouri solare și 534 de turbine eoliene în 14 țări. România este a 14-a țară în care Grupul Ingka investește în energia eoliană.


Profitul Nuclearelectrica în creștere cu 60%, în prima jumătate a anului. Gradul de realizare al investițiilor a depășit 53%

Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei de la Cernavodă, a înregistrat în primele șasele luni ale acestui an un profit net de 290,66 milioane lei, cu aproape 60% mai mare față de rezultatul net raportat în primul semestru al anului anterior, se menționează în datele financiare raportate de companie.


„Rezultatul din exploatare (EBIT) a înregistrat o creştere cu 69,2%, iar EBITDA o creştere cu 31,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, în principal ca urmare a creşterii veniturilor din exploatare cu 20,1%, influenţate de creşterea cu 22% a veniturilor din vânzarea energiei electrice”, menţionează compania.

Potrivit directorul general al SNN, Cosmin Ghiţă, aceste creşteri sunt rezultatul unei strategii foarte bune de vânzări, axată pe produse pe termen lung.

„Rezultatul vine dintr-o strategie foarte bună de vânzări, cu gestionarea corectă a riscurilor. Strategia noastră a vizat vânzarea pe piaţa centralizată a produselor pe termen lung, a fost un pariu care ne-a ajutat foarte mult. Noi nu intrăm pe produse de vârf, nu am vrut să avem o politică agresivă, care să ne ducă la risc din punctul de vedere al echilibrului comercial, întrucât suntem producători în bandă. Totodată, am luat în calcul abordarea prudenţială în managementul opririlor planificate şi o atenţie sporită cu privire la posibile defecţiuni, cu pregătirea stocurilor de echipamente necesare, ceea ce ne-a ajutat să trecem peste iarnă”, a declarat Cosmin Ghiţă, în cadrul unei conferințe de presă în cadrul căruia a prezentat rezultatele financiare și stadiul proiectelor majore în care este implicată compania.

„Energia nucleară este a doua cea mai ieftină sursă de energie din sistem, singura care este disponibilă 100%, astfel că cred că majorarea producţiei de energie din surse nucleare va duce la creştere competitivităţii în economie”, a explicat directorul general al Nuclearelectrica. Compania livrează energie şi pe piaţa reglementată, la un preţ aprobat de ANRE la 188,33 de lei.

Investiții de 137 mil. lei în primele șase luni

Veniturile realizate de SNN pe piaţa de energie electrică aferente livrărilor de energie electrică din semestrul I al anului 2019 au fost de 1,183 miliarde lei, mai mari cu 0,16% faţă de veniturile bugetate pentru primele şase luni şi respectiv mai mari cu 21,8% faţă de realizările din aceeaşi perioadă a anului anterior.

Valoarea totală a programului de investiţii al SNN pentru anul 2019 este de 256,548 milioane lei (fără componenta alocată plăţii serviciului datoriei aferent împrumuturilor pe termen lung), program aprobat prin Hotararea din mai a Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor societăţii. Potrivit directorului general al SNN, la încheierea primului semestru al anului, gradul de realizare al investițiilor se ridica la 53,4%, mult peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, când s-a ridicat la doar 30,5%.

„Ca şi în anii anteriori, Nuclearelectrica SA şi-a structurat programul de dezvoltare investiţii pe obiective definite în raport cu nevoile sucursalelor de producţie (CNE Cernavodă şi FCN Piteşti), astfel încât să obţină un nivel cât mai ridicat de utilizare al capacităţii de producţie (EAF Energy Availability Factor) în condiţiile respectării normelor de securitate nucleară şi ale menţinerii pe termen lung a nivelului de excelenţă în exploatarea centralei. Totodată, programul de dezvoltare urmăreşte să răspundă necesităţii de modernizare/retehnologizare a unor sisteme, din considerente atât de natură economică (reduceri de consumuri specifice, îmbunătăţirea unor parametri caracteristici proceselor deservite, cu impact pozitiv asupra eficienţei) cât şi de natură juridică, fiind necesară implementarea unor îmbunătăţiri asociate securităţii nucleare, protecţiei mediului şi securităţii muncii, acestea reprezentând cerinţe imperative, venite din partea autorităţilor de reglementare din domeniu”, se mai arată în documentul SNN transmis Bursei de la Bucureşti.

Producţia brută de energie electrică a celor două unităţi operaţionale ale CNE Cernavodă a fost de 5,368 milioane MWh în semestrul I al anului 2019, din care 4,919 milioane MWh au fost livraţi în Sistemul Energetic Naţional.

Faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, cantitatea de energie electrică vândută pe piaţa concurenţială a contractelor bilaterale a crescut cu 9%, beneficiind de o creştere a preţului mediu de vânzare pe această piaţă cu 18% (preţ fără Tg), în timp ce cantitatea de energie electrică vândută pe piaţa spot (PZU) a scăzut cu 35%, în condiţiile înregistrării unui preţ mediu de vânzare pe această piaţă mai mare cu 38% (preţ fara Tg).

Societatea a vândut aproximativ 0,1% din energie pe piaţa reglementată la preţ reglementat. Pentru anul 2019, pentru respectarea prevederilor Ordonanţei 114/2018, ANRE a stabilit o cantitate de energie electrică de vândut de către SNN pe contracte reglementate de 1.377 GWh (din care 6,1 GWh pentru perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019), urmând ca pentru anii următori obligaţiile de vânzare pe bază de contracte reglementate atribuite SNN să se stabilească la un nivel maxim de 65% din cantitatea de energie electrică livrată. ANRE a stabilit pentru SNN un preţ reglementat de 188,33 lei/MWh (fara Tg).

Cantităţile de energie electrică vândute pe piaţa concurenţială a contractelor bilaterale au reprezentat o cotă procentuală de 86% din volumul total al energiei electrice vândute. Preţul mediu de vânzare pe contractele bilaterale a fost de 233,66 lei/MWh (cu Tg inclus), înregistrând o creştere de 18,2% faţă de preţul mediu înregistrat în semestrul I al anului 2018.

Cantitatea de energie electrică vândută pe bază de contracte, pe piaţa spot (PZU) precum şi pe PE este de 5,112 milioane MWh, cu 2,9% peste programul de vânzări şi cu 0,26% mai mică faţă de cantitatea de energie electrică vândută în aceeaşi perioadă a anului 2018. Pe piaţa spot (PZU), s-a vândut o cantitate de energie electrică reprezentând 13,5% din volumul total de vânzări, faţă de o cotă procentuală de 20,6% înregistrată în aceeaşi perioadă a anului 2018. Preţul mediu de vânzare a energiei pe PZU realizat de SNN în semestrul I al anului 2019 a fost de 218,64 lei/MWh (cu Tg inclus), faţă de 158,73 lei/MWh (cu Tg inclus) în aceeaşi perioadă a anului 2018.