Piaţa de gaze naturale va fi complet liberalizată la 1 aprilie 2021, iar cea de energie electrică la 1 iulie 2021 şi preţurile reglementate vor fi eliminate inclusiv la consumatorii casnici, pentru a exista concurenţă în piaţă, a anunţat Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE).
„Va fi o liberalizare completă la 1 aprilie 2021 la gaze şi la 1 iulie 2021 la energie electrică, atât pe piaţa angro, cât şi pe cea de retail, adică şi la consumatorii finali”, a afirmat oficialul ANRE, citat de Agerpres.ro
Potrivit acestuia, măsura a fost agreată de toţi participanţii la piaţă, precum şi de Comisia Europeană.
„Nu mai are niciun rost să păstrezi piaţa reglementată pe segmentul de retail, dacă piaţa angro este liberalizată. Am discutat cu toţi actorii din piaţă şi cu Comisia Europeană şi toată lumea a fost de acord că nu este o abordare sănătoasă să menţii preţurile reglementate la consumatorii finali casnici, dacă ai o piaţă liberă pe angro. Tot timpul vei avea de-a face cu diferenţe în plus şi minus, care trebuie reglate şi care influenţează concurenţa. Scopul este să avem concurenţă, iar furnizorii mari şi cei mici să se concureze în piaţă, ceea ce se poate realiza doar în condiţiile unei pieţe liberalizate complet”, a explicat Bege.
ANRE va continua să avizeze doar tarifele de furnizare în regim de ultimă instanţă, pentru o perioadă limitată, în caz de urgenţe, precum falimentul sau incapacitatea furnizorului de a livra energie sau gaze.
Toate aceste măsuri vor fi legiferate fie prin lege, fie printr-o ordonanţă de urgenţă pregătită de ANRE şi de Ministerul Energiei, a mai spus Bege.
El a amintit că există o procedură de infringement în sectorul gazelor, declanşată de Comisia Europeană, care se află în stadiul de aviz motivat şi care poate fi închisă doar în cazul în care aceste măsuri de liberalizare sunt legiferate.
„Am primit o amânare de trei luni de la Comisia Europeană, astfel că trebuie să rezolvăm problema până la 26 decembrie. În cazul în care lucrurile se blochează în Parlament, avem pregătit un proiect de ordonanţă de urgenţă, identic cu ce se discută în Parlament. Sper ca tulburările la nivel politic să nu pericliteze acest plan, pentru că nu cred că Comisia Europeană va fi dispusă să ne dea alte termene”, a arătat reprezentantul ANRE.
Dacă România nu rezolvă aceste probleme în termenul acordat de Comisia Europeană, adică 26 decembrie, dosarul de infringement va ajunge la Curtea Europeană de Justiţie.
Consiliul Concurenţei a declanşat investigaţii pe piaţa gazelor şi pe cea de echilibrare a energiei electrice, a declarat, sâmbătă, preşedintele instituţiei, Bogdan Chiriţoiu.
„Noi avem investigaţii în curs. Avem o investigaţie şi pe piaţa de gaze. Se referă la perioada actuală. Avem o investigaţie pe piaţa de gaze în care ne uităm la modul cum se tranzacţionează gazele în piaţă. Şi avem investigaţie iarăşi în lucru privind piaţa de echilibrare de electricitate”, a spus Chiriţoiu, citat de Agerpres.ro.
Referitor la investigaţia pe gaze, el a menţionat că este vorba despre modul în care ele se tranzacţionează pe BRM şi pe OPCOM.
De asemenea, oficialul Consiliului Concurenţei a precizat că instituţia va finaliza în 2019 investigaţia pe leasing financiar şi operaţional, iar anul acesta sau la începutul anului viitor va trebui terminată investigaţia privind licitaţiile trucate la Romsilva.
Totodată, Bogdan Chiriţoiu a arătat că autoritatea de concurenţă va finaliza în curând o investigaţie pe piaţa de colectare selectivă a deşeurilor. El a menţionat că este vorba despre o plângere împotriva primăriei din Ploieşti, dar „cum se va judeca la Ploieşti se va judeca şi în alte locuri din ţară”. Mai precis, există plângeri împotriva a 29 de primării din ţară care ar restricţiona accesul pe piaţă al firmelor care colectează deşeuri.
OMV Petrom, cel mai mare producător de petrol şi gaze din Sud-Estul Europei, anunţă descoperirea unei noi resurse de gaze în regiunea Olteniei, în apropierea zăcământului Totea, din judeţul Gorj.
Forajul sondei Totea 4461 a început în ianuarie 2018 şi a atins adâncimea finală în septembrie acelaşi an. Sonda a fost testată cu succes în aprilie 2019, pentru volume de până la 500.000 de metri cubi/zi, iar conectarea la infrastructura din zona Totea a fost realizată în mai puţin de un an şi a fost demarată producţia experimentală, pentru a testa potenţialul şi dimensiunea noii descoperiri, se arată într-un comunicat al companiei.
„De-a lungul anilor, zăcământul Totea a fost unul dintre cele mai productive din portofoliul nostru. Însă, aşa cum se întâmplă cu orice zăcământ de ţiţei şi gaze, Totea a intrat în declin după ce şi-a atins platoul de producţie în 2017. Descoperirea unor resurse suplimentare în apropierea zăcământului Totea este o veste extraordinară pentru potenţialul zonei şi va compensa parţial acest declin”, a declarat Peter Zeilinger, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil de Upstream.
Investiții de 50 milioane de euro
Investiţiile în noua sondă şi infrastructura conexă se ridică la aproximativ 50 de milioane de euro, care se adaugă celor 200 de milioane de euro deja investite începând din anul 2011 pentru dezvoltarea infrastructurii de gaze din zona Totea.
Conform datelor OMV Petrom, lucrările de dezvoltare au inclus forajul a cinci sonde de mare adâncime şi construcţia parcului de producţie gaze Totea 4540. Gazul natural de la Totea este transportat prin 25 de km de conducte către hub-ul Hurezani pentru a fi tratat şi apoi livrat în sistemul naţional de transport.
Cu noua sondă, producţia de gaze din zăcământul Totea, dacă ar fi folosită exclusiv pentru încălzire, ar putea asigura necesarul de energie pentru peste 500.000 de locuinţe, arată estimările companiei.
OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze la nivel de grup de 58,3 milioane bep, în 2018. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual şi operează o centrală electrică de înaltă eficientă de 860 MW. Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România şi ţările învecinate prin intermediul a 789 de benzinării, sub două branduri: OMV şi Petrom.
Valoarea contribuţiilor plătite de OMV Petrom către bugetul de stat se ridică la 27,8 miliarde de euro sub formă de taxe, impozite şi dividende, în perioada 2005 – 2018, fiind astfel cel mai mare contributor către bugetul naţional.
Grupul suedez Ingka, care deţine majoritatea magazinelor Ikea, a anunţat că a achiziţionat de la Vestas o participaţie de 80% în şapte parcuri eoliene din România, pentru 136 milioane euro.
Achiziţia cu o valoare de 136 de milioane de euro, realizată prin divizia de investiţii a Ingka Group, include 64 de turbine cu o putere totală instalată 171 MW, şi vine după ce anul acesta grupul suedez cumpărase o participaţie în al doilea mare parc eolian offshore din Germania.
„Achiziţia din România sprijină obiectivul nostru de a genera din surse regenerabile întreaga cantitate de energie pe care o consumăm iar investiţia ne aduce cu un pas mai aproape de îndeplinirea ţintelor noastre climatice din 2020”, a afirmat şeful investiţiilor de la Ingka, Krister Mattsson.
Conform oficialilor IKEA, Ingka Group (Ingka Holding B.V. și entitățile controlate) partener strategic al sistemului de franciză IKEA, a ajuns la un acord cu Vestas Wind Systems A/S pentru achiziționarea unei participații de 80% în șapte entități eoliene din sud-estul României.
Finalizarea tranzacției este așteptată pentru luna viitoare. Cele 64 de turbine, care alcătuiesc cele 7 parcuri, pot asigura echivalentul consumului a 150.000 gospodării din România, echivalentul consumului a 65 de magazine IKEA.
„Suntem încântați să intrăm pe piața energiei regenerabile din România prin această achiziție. Pachetul de 80% susține ținta noastră de a genera la fel de multă energie regenerabilă pe cât consumăm, iar investiția ne aduce cu un pas mai aproape de atingerea obiectivului nostru pentru anul 2020”, a spus Krister Mattsson, Managing Director Ingka Investments, Ingka Group.
Grupul Ingka deține acum și operează 900.000 de panouri solare și 534 de turbine eoliene în 14 țări. România este a 14-a țară în care Grupul Ingka investește în energia eoliană.
Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei de la Cernavodă, a înregistrat în primele șasele luni ale acestui an un profit net de 290,66 milioane lei, cu aproape 60% mai mare față de rezultatul net raportat în primul semestru al anului anterior, se menționează în datele financiare raportate de companie.
„Rezultatul din exploatare (EBIT) a înregistrat o creştere cu 69,2%, iar EBITDA o creştere cu 31,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, în principal ca urmare a creşterii veniturilor din exploatare cu 20,1%, influenţate de creşterea cu 22% a veniturilor din vânzarea energiei electrice”, menţionează compania.
Potrivit directorul general al SNN, Cosmin Ghiţă, aceste creşteri sunt rezultatul unei strategii foarte bune de vânzări, axată pe produse pe termen lung.
„Rezultatul vine dintr-o strategie foarte bună de vânzări, cu gestionarea corectă a riscurilor. Strategia noastră a vizat vânzarea pe piaţa centralizată a produselor pe termen lung, a fost un pariu care ne-a ajutat foarte mult. Noi nu intrăm pe produse de vârf, nu am vrut să avem o politică agresivă, care să ne ducă la risc din punctul de vedere al echilibrului comercial, întrucât suntem producători în bandă. Totodată, am luat în calcul abordarea prudenţială în managementul opririlor planificate şi o atenţie sporită cu privire la posibile defecţiuni, cu pregătirea stocurilor de echipamente necesare, ceea ce ne-a ajutat să trecem peste iarnă”, a declarat Cosmin Ghiţă, în cadrul unei conferințe de presă în cadrul căruia a prezentat rezultatele financiare și stadiul proiectelor majore în care este implicată compania.
„Energia nucleară este a doua cea mai ieftină sursă de energie din sistem, singura care este disponibilă 100%, astfel că cred că majorarea producţiei de energie din surse nucleare va duce la creştere competitivităţii în economie”, a explicat directorul general al Nuclearelectrica. Compania livrează energie şi pe piaţa reglementată, la un preţ aprobat de ANRE la 188,33 de lei.
Investiții de 137 mil. lei în primele șase luni
Veniturile realizate de SNN pe piaţa de energie electrică aferente livrărilor de energie electrică din semestrul I al anului 2019 au fost de 1,183 miliarde lei, mai mari cu 0,16% faţă de veniturile bugetate pentru primele şase luni şi respectiv mai mari cu 21,8% faţă de realizările din aceeaşi perioadă a anului anterior.
Valoarea totală a programului de investiţii al SNN pentru anul 2019 este de 256,548 milioane lei (fără componenta alocată plăţii serviciului datoriei aferent împrumuturilor pe termen lung), program aprobat prin Hotararea din mai a Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor societăţii. Potrivit directorului general al SNN, la încheierea primului semestru al anului, gradul de realizare al investițiilor se ridica la 53,4%, mult peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, când s-a ridicat la doar 30,5%.
„Ca şi în anii anteriori, Nuclearelectrica SA şi-a structurat programul de dezvoltare investiţii pe obiective definite în raport cu nevoile sucursalelor de producţie (CNE Cernavodă şi FCN Piteşti), astfel încât să obţină un nivel cât mai ridicat de utilizare al capacităţii de producţie (EAF Energy Availability Factor) în condiţiile respectării normelor de securitate nucleară şi ale menţinerii pe termen lung a nivelului de excelenţă în exploatarea centralei. Totodată, programul de dezvoltare urmăreşte să răspundă necesităţii de modernizare/retehnologizare a unor sisteme, din considerente atât de natură economică (reduceri de consumuri specifice, îmbunătăţirea unor parametri caracteristici proceselor deservite, cu impact pozitiv asupra eficienţei) cât şi de natură juridică, fiind necesară implementarea unor îmbunătăţiri asociate securităţii nucleare, protecţiei mediului şi securităţii muncii, acestea reprezentând cerinţe imperative, venite din partea autorităţilor de reglementare din domeniu”, se mai arată în documentul SNN transmis Bursei de la Bucureşti.
Producţia brută de energie electrică a celor două unităţi operaţionale ale CNE Cernavodă a fost de 5,368 milioane MWh în semestrul I al anului 2019, din care 4,919 milioane MWh au fost livraţi în Sistemul Energetic Naţional.
Faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, cantitatea de energie electrică vândută pe piaţa concurenţială a contractelor bilaterale a crescut cu 9%, beneficiind de o creştere a preţului mediu de vânzare pe această piaţă cu 18% (preţ fără Tg), în timp ce cantitatea de energie electrică vândută pe piaţa spot (PZU) a scăzut cu 35%, în condiţiile înregistrării unui preţ mediu de vânzare pe această piaţă mai mare cu 38% (preţ fara Tg).
Societatea a vândut aproximativ 0,1% din energie pe piaţa reglementată la preţ reglementat. Pentru anul 2019, pentru respectarea prevederilor Ordonanţei 114/2018, ANRE a stabilit o cantitate de energie electrică de vândut de către SNN pe contracte reglementate de 1.377 GWh (din care 6,1 GWh pentru perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019), urmând ca pentru anii următori obligaţiile de vânzare pe bază de contracte reglementate atribuite SNN să se stabilească la un nivel maxim de 65% din cantitatea de energie electrică livrată. ANRE a stabilit pentru SNN un preţ reglementat de 188,33 lei/MWh (fara Tg).
Cantităţile de energie electrică vândute pe piaţa concurenţială a contractelor bilaterale au reprezentat o cotă procentuală de 86% din volumul total al energiei electrice vândute. Preţul mediu de vânzare pe contractele bilaterale a fost de 233,66 lei/MWh (cu Tg inclus), înregistrând o creştere de 18,2% faţă de preţul mediu înregistrat în semestrul I al anului 2018.
Cantitatea de energie electrică vândută pe bază de contracte, pe piaţa spot (PZU) precum şi pe PE este de 5,112 milioane MWh, cu 2,9% peste programul de vânzări şi cu 0,26% mai mică faţă de cantitatea de energie electrică vândută în aceeaşi perioadă a anului 2018. Pe piaţa spot (PZU), s-a vândut o cantitate de energie electrică reprezentând 13,5% din volumul total de vânzări, faţă de o cotă procentuală de 20,6% înregistrată în aceeaşi perioadă a anului 2018. Preţul mediu de vânzare a energiei pe PZU realizat de SNN în semestrul I al anului 2019 a fost de 218,64 lei/MWh (cu Tg inclus), faţă de 158,73 lei/MWh (cu Tg inclus) în aceeaşi perioadă a anului 2018.
Centrala hidroelectrică Bretea, realizată în zona Hațeg, pe râul Strei, sectorul Subcetate, a obținut licențierea și a intrat în producție din această vară.
Investiţia în valoare de peste 197 milioane lei, făcută din surse proprii ale companiei Hidroelectrica, aduce în sistemul energetic naţional un plus de aproximativ 33 GWh/an. Electricitatea este produsă de două turbine Kaplan, având o putere instalată de 6, 282 MW fiecare.
Obiectivul strategic asumat și prin programul de guvernare, de a securiza producția de energie pe termen lung, astfel încât să reînnoim capacităţile de producţie şi să adaugăm altele noi acolo unde este posibil, a fost atins și prin această investiție nouă, centrala hidroelectrică Bretea.
Compania Hidroelectrica va continua investițiile în această zonă, prin procesul de deschidere a documentației inițiale a licitației pentru retehnologizarea de importanță majoră de la Vidraru.
CHE Bretea este un demers 100% românesc: proiectantul general este ISPH Bucureşti, lucrările la centrala hidroelectrică au fost realizate de Hidroconstrucţia SA Bucureşti prin Sucursala Râul Mare Haţeg, iar montajul echipamentelor furnizate UCM Reşiţa a fost asigurat de Energomontaj SA Bucureşti.
Obiectivul de investiţii AHE Strei, din care face parte CHE Bretea, a fost gândit pentru valorificarea potenţialului hidroenergetic al cursului inferior al râului Strei, prin realizarea de hidrocentrale cu o putere instalată totală de 84.25 MW şi o producţie de energie electrică, de 164.52 Mwh. Amenajarea hidroenergetică a râului Strei constă în realizarea a trei baraje şi şapte hidrocentrale care asigură regularizarea debitului râului Strei pe o lungime de 32,5 km.
Directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, a făcut un apel la toți factorii de decizie la nivel guvernamental să identifice și să faciliteze o mai bună cooperare între sistemul de învățământ și domeniul industrial, care se confruntă cu o lipsă acută de forță de muncă.
Cosmin Ghiță a declarat, în cadrul conferinței TOP HR Challenges, că domeniul industrial înregistrează cel mai mare număr de posturi vacante.
“Vreau să fac apel la toți factorii de decizie la nivel guvernamental să revizuiască și să vadă cum se poate facilita o cooperare cât mai strânsă între sistemul de învătâmânt și industrie pentru a putea preda acele materii, pentru a putea ajusta numărul de studenți și de absolvenți în corelare cu necesitățile industriale de astăzi”, a declarat directorul general al SN Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavodă.
Tinerii absolvenți trebuie motivați să rămână în țară
Potrivit acestuia, la nivel local situația forței de muncă înregistrează un declin, care are la bază două cauze majore: sporul demografic negativ și migrația forței de muncă, în special a celei calificate.
“La acest trend se adaugă din păcate și situația tinerilor inactivi. În 2018, în România, erau aproape 5 milioane de tineri cu vârste cuprinsă între 15 și 34 de ani, din care doar jumătate activau în piața forței de muncă. Paradoxal, România a ajuns să fie o piață ofertantă în ceea ce privește locurile de muncă deși în urmă cu 10 ani situația era cu totul diferită, însă nu are cine să le ocupe, indiferent că vorbim de servicii, industrie, sănătate, agricultură, chiar și turism sau alte joburi care au diferite grade de calificare”, a spus Cosmin Ghiță, în cadrul evenimentului.
În ceea ce privește migrația, directorul general al SNN a menționat că e nevoie de o abordare integrată și strategică, prin care să fie identificate cauzele migrării și implicit luate măsuri în așa fel încât acestea să fie transformate în cauze care să-i determine pe oameni să rămână în România.
În acest sens, compania a început să se implice strategic în procesul de identificare și recrutare de personal. “Suntem prezenți în mod constant în mediul universitar, am demarat un program de burse de studiu, internship și practică, derulam campanii de CSR de dotare a laboratoarelor de fizică din licee și universități, în așa fel încât să atragem cât mai mulți tineri, dar și să le oferim posibilitatea de a studia aplicat”, a spus Cosmin Ghiță.
Vă prezentăm mai jos discursul integral susținut de directorul general al SNN, Cosmin Ghiță, în cadrul conferinței Top HR Challenges.
Domeniul industrial per total, implicit și cel de nișă în care activăm noi, înregistrează, conform studiilor interne, cel mai mare număr de posturi vacante, adică cea mai importantă oportunitate de angajare și de plasare a forței de muncă.
La nivel local situația forței de muncă înregistrează un declin. Acest declin are două cauze majore. În primul rând sporul demografic negativ și migrația forței de muncă, în special a celei calificate. La acest trend se adaugă din păcate și situația tinerilor inactivi. În 2018, în România, erau aproape 5 milioane de tineri cu vârste cuprinsă între 15 și 34 de ani, din care doar jumătate activau în piața forței de muncă. Paradoxal, România a ajuns să fie o piață ofertantă în ceea ce privește locurile de muncă, deși în urmă cu 10 ani situația era cu totul diferită, însă nu are cine să le ocupe, indiferent că vorbim de servicii, industrie, sănătate, agricultură, chiar și turism sau alte joburi care au diferite grade de calificare.
Este evident că angajatorii găsesc din ce în ce mai greu forță de muncă calificată sau necalificată., ambele la fel de importante mai ales că vorbim din perspectiva industriei. În esențe aceste probleme cu forța de muncă sunt structurale. România are în prezent cu mai puțin de 4 milioane de locuitori din cauza migrării. Cauzele acestei migrări sunt integral rezolvabile, însă e nevoie de o abordare integrată și strategică. Trebuie să ne gândim la cauzele care îi determină pe oameni să să plece din țară și de ce să nu facem din acestea cauze care să-i determine să rămână în România.
Adițional schimbărilor structurale, industria chiar poate avea un rol adjuvant. Acest rol înseamnă o implicare semnificativă în repertorizarea necesităților interne corelat cu cartografierea forței de muncă și dezvoltarea acesteia.
Industria nucleară face acest lucru pentru a-și asigura pe cât posibil forța de muncă atât pentru proiectele curente, cât și pentru cele viitoare: două reactoare în operare, ambele cu extinderea duratei viață și vă spun sincer că în momentul la care am proiectul retehnologizării Unității 1 am văzut o îmbunătățire a retenției forței de muncă. Sperăm în curând să demarăm Unitățile 3 și 4.
Industria nucleară are nevoie în primul rînd de personal calificat, care, ulterior, prin formare internă să devină forță de muncă înalt calificată gata de operare. Concret înseamnă o perioadă între 6-7 ani de pregătire a unui operator în industria nucleară.
Provocarea managementului societății constă pe de-o parte în afara de asigurarea unei remunerații competitive, și vă spun că, în comparație cu alte centrale din Europa sau din lume, salariile din România sunt de vreo 4 ori mai mici, și pe de altă parte în crearea unui cadru organizațional și motivațional asfel încât să creăm retenția de care este nevoie.
Din 2017, de când mi-am începutul mandatul, am început să ne implicăm strategic în procesul de identificare și de recrutare. Prezența noastră este constantă acum în mediul universitar, în funcție de necesități, oferim burse de studiu, avem și campanii de CSR calate pe liceele industriale de profil și universități, dar oferim și angajaților noștri sau altora interesați de domeniu oportunitatea de a studia aplicat.
Am lansat un proiect de MBA în 2018 pentru specializarea anuală a unui număr de angajați în Australia în diferite specializări. Am lansat un master de specializare în inginerie nucleară în Coreea, cu unul dintre cele mai prestigioase instituții de profil, și am început un program de burse, tot din 2018, prin care acordăm 25 de burse pentru studenții din ultimii doi ani ude studii la facultățile tehnice pe termen mediu și lung. Astfel, investim în acești studenți timp de doi ani cu ideea de a-i atrage către Nuclearelectrica. Iar anul acesta am lansat un program de internship cu stagiu plătit în cadrul centralei Cernavodă. Totodată, asigurăm transferul de hnow-how între vechea și noua generație prin mentorat.
Cel mai important demers pe care noi l-am lansat reprezintă diagnoza organizațională din cadrul SNN. Și anume, un demers de analiză a stadiului actual al sistemelor, modului de lucru și a culturii din companie, în vederea identificării posibilităților de ajutare.
Crearea unui mediu de lucru etic și în primul rînd echitabil este principala cauză care duce la retenția personalului. Făcând aceste acțiuni în mod evident că am simțit nevoia unei schimbări la nivel de curiculă prin creșterea conținutului educațional care să faciliteze reprezentarea necesităților pieței.
Vreau să fac apel la toți factorii de decizie la nivel guvernamental să revizuiască și să vadă cum se poate facilita o cooperare cât mai strânsă între sistemul de învătâmânt și industrie pentru a putea preda acele materii, pentru a putea ajusta numărul de studenți și de absolvenți în corelare cu necesitățile industriale de astăzi.
Din 2018, SNN a construit un sistem de top la nivel financiar în ceea ce privește pachetul salarial oferit salariaților proprii, dar și soluții inovatoare.
Pentru toate problemele sistemice este nevoie de un efort masiv concertat între industrii, autorități și sisteme de învățământ. Din 1989 și până acum forța de muncă a scăzut și studiile estimează că această scădere va continua cu 10% până la nivelul anului 2040.
Groupe Renault România, OMV Petrom, Continental, Grupul Bosch și Orange ocupă primele locuri în clasamentul celor mai buni angajatori din economie.
Prima ediție a anuarului “100 Cei mai buni Angajatori din economie”, realizat de Capital Media Production, aduce în prim plan companiile cu merite deosebite în dezvoltarea României.
“100 Cei mai buni Angajatori din economie” a fost lansat astăzi, în cadrul conferinței TOP HR Challenges, eveniment la care au participat numeroși CEO și directori de HR ai unora dintre cele mai importante companii de pe piața românească.
Pentru companiile prezente în clasament lucrează un număr de 332.394 de angajați, care plătesc impozite și taxe statului român. De departe, atât în ceea ce privește numărul de angajați, cât și numărul de reprezentanți în “100 Cei mai buni Angajatori din economie”, pe primul loc se află industria. De aici, sectorul automotive este cel mai important angajator.
Foarte bine reprezentate în clasament sunt și sectoare precum IT&C, energia, retailul și cel financiar-bancar.
“Companiile prezente în clasament sunt principalii contributori la bugetul României. În plus, au construit o cultură care promovează responsabilitatea, respectul față de muncă și angajat, dar și dezvoltarea individuală. Astfel, ele creează, fără prea mare ajutor din partea statului, profesioniștii de care are nevoie economia românească, în prezent și în viitor”, declară Ciprian Mailat, managing director Capital Media Production.
Din culisele topului
În alcătuirea clasamentului au fost punctate: numărul de angajați, nivelul salariului mediu net și beneficiile oferite angajaților. La acestea s-a mai adăugat un criteriu – studiul Cei mai doriți angajatori, realizat de Catalyst, care are rolul de a arăta o radiografie a brandului de angajator.
Fiecare din cele patru criterii au contat în proporții egale. În situația în care mai multe companii sau grupuri de firme au obținut același punctaj, departajarea a fost realizată în funcție de numărul de angajați.
“Principala provocare a acestui demers o constituie metodologia folosită în ierarhizare. De altfel, acesta este și motivul pentru care diversele topuri care au apărut de-a lungul timpului nu au avut relevanță. Prin urmare, am ales criterii obiective, singurele care pot fi greu contestate într-un asemenea demers. Iar, ca informațiile să fie sigure, le-am solicitat direct de la companii”, explică Ovidiu Anton, managing partner Capital Media Production.
Deși clasamentele atrag atenția, nu realizarea unei ierarhii a celor mai buni dintre cei buni este obiectivul anuarului. “În paginile catalogului veţi găsi ceva mult mai important decât o ierarhie. Veţi cunoaște o serie de directori generali și directori de resurse umane cu o viziune amplă, care știu ce valori sunt importante și, prin urmare, trebuie promovate. Mai mult, veţi vedea cum este privită cultura organizaţională în companiile din România și veţi afla ce strategii inedite de retenţie și ce instrumente inovatoare de recrutare sunt astăzi în trend”, adaugă Ovidiu Anton.
Astăzi, mai mult ca oricând, succesul unei companii este strâns legat de modul în care știe să cultive și să promoveze resurse umană. Oamenii motivați și dedicați garantează dezvoltarea afacerii, fiind de multe ori principalul capital al companiei. Prezența între cei mai buni 100 de angajatori ai economiei este cea mai bună dovadă că avem de a face cu o companie de succes.
Consiliul Concurenţei a lansat, luni, „Monitorul preţurilor carburanţilor”, platforma online care permite consumatorilor să afle preţurile practicate de către marile reţele de distribuţie a carburanţilor auto, principalul scop fiind ieftinirea produselor, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele instituției.
Monitorul Prețurilor Carburanților este valabil atât sub formă de aplicație web, cât şi ca aplicație mobilă (IOS și Android) ce poate fi descărcată din App Store şi Google Play şi afişează preţurile pentru carburanţii standard și premium (benzină şi motorină) practicate în staţiile companiilor OMV Petrom, Mol, Rompetrol, Lukoil, Socar și Gazprom din întreaga ţară, oferind multiple facilități de căutare, sortare și filtrare a datelor.
„Accesând gratuit acest comparator de prețuri, consumatorii pot afla care sunt cele mai apropiate benzinării, localizarea geografică și serviciile oferite de acestea, precum și prețurile practicate. Astfel, aceștia au posibilitatea de a alege, având la îndemână informații importante cu privire la oferta existentă pe piață în zona geografică de interes. În acest fel, se va stimula concurența, atât prin preț, cât și prin serviciile oferite, de companiile implicate în comercializarea cu amănuntul a carburanților auto”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
Potrivit acestuia, scopul principal este uniformizarea preţurilor la un nivel mic.
„Am avut o cooperare foarte bună din partea companiilor implicate, ceea ce ne-a uşurat activitatea. Vrem să facem mai uşor pentru conducătorii auto să identifice staţiile din proximitate lor sau de pe traseul lor, care le oferă combustibilul la preţul cel mai mic. Variaţiile de preţ nu sunt mari nici între lanţuri, dar ele există şi există şi între staţiile aceluiaşi lanţ. În timp, acest lucru va duce la o convergenţă a preţurilor în jos, adică cei care practică preţuri mai mari să le reducă cu câteva procente. Vrem să punem o presiune asupra preţului vânzărilor cu amănuntul”, a precizat Chiriţoiu, la evenimentul de lansare.
Platforma este gestionată de Consiliul Concurenţei, iar datele/informaţiile sunt încărcate în
aplicaţie, la nivel național, de către companiile partenere.
Monitorul Preţurilor Carburanţilor este una dintre componentele proiectului Monitorul preţurilor
pentru alimente şi carburanţi, urmând ca în perioada următoare să devină funcțională și cea de a
doua componentă a proiectului, respectiv cea referitoare la prețurile alimentelor.
OMV Petrom va sprijini, până în anul 2022, cu patru milioane de euro programul „România eficientă” lansat de Energy Policy Group (EPG) pentru promovarea eficienţei energetice.
Programul îşi propune să promoveze eficienţa energetică la nivel naţional, prin campanii de informare publică, programe de educaţie şi finanţarea unor proiecte pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor publice. Anunțul a fost făcut astăzi, în cadrul unei conferințe de presă.
„Zi de zi, OMV Petrom furnizează energie pentru România. Rolul nostru nu se oprește aici, fiind parte din România, dorim să ne implicăm în inițiative care sunt relevante pentru țară. Credem că eficiența energetică este una dintre aceste inițiative și că ”România eficientă” poate încuraja consumul mai responsabil de energie, conducând la reducerea costurilor și a impactului asupra mediului. Măsurile de eficiență energetică pot duce la o reducere cu 40% a consumului. Este important ca acest program să avanseze”, a declarat Christina Verchere, CEO al OMV Petrom.
Potrivit lui Radu Dudău, directorul EPG, peste 80% din clădirile din România sunt construite înainte de 1989 și au o performanță energetică scăzută, cu consumuri anuale între 180 și 400 kWh/m2. „Prin renovare extinsă, consumul de energie poate scădea sub 100 de kW/m2, ceea ce ar însemna economii semnificative. Este important ca publicul să conștientizeze risipa de energie și să aibă acces la informații despre creșterea eficienței energetice a clădirilor.”, a spus Dudău.
Prin izolarea termică adecvată şi prin implementarea unor soluţii eficiente de încălzire, consumul de energie al clădirilor poate fi redus semnificativ.
Înlocuirea becurilor incandescente cu sisteme LED poate reduce consumul de electricitate pentru iluminat şi de patru ori.
În cadrul programului „România eficientă” vor fi organizate campanii de educare şi informare. Astfel, atât publicul larg cât şi autorităţile locale, care administrează un număr mare de imobile de interes public, vor avea acces la informaţii privind soluţii concrete de reducere a consumului energetic, care conduc la scăderea costurilor cu utilităţile şi a impactului asupra mediului.
De asemenea, vor fi dezvoltate un ghid practic de eficienţă energetică şi programe de training pentru reprezentanţi ai autorităţilor publice.
Într-o fază avansată a proiectului, vor fi finanţate proiecte de renovare extinsă a unor clădiri publice.
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Universitatea Politehnică Bucureşti (UPB) şi Asociaţia de Standardizare din România (ASRO) s-au alăturat acestui program.
UPB va contribui prin furnizarea de cunoştinţe tehnico-inginereşti fundamentale, prin studii realizate în cadrul proiectului „România Eficientă”, precum şi prin programe educaţionale şi de formare.
La rândul său, ASRO va dezvolta standarde de performanţă energetică a clădirilor publice.
Totodată, ANRE, prin Departamentul pentru Eficienţă Energetică, va sprijini activ iniţiativa prin participarea la evenimentele relevante, prin diseminarea şi promovarea informaţiilor şi a rezultatelor acestei iniţiative în cadrul reuniunilor organizate ANRE, dar şi în materialele informative realizate de specialiştii Departamentului pentru Eficienţă Energetică.
