ehubadmin

Poluarea aerului, inamicul nevăzut al sănătăţii românilor. Cum ne afectează și cum putem lupta împotriva acesteia?

Anual, din cauza poluării, îşi pierd viaţa peste 20.000 de români. Cel puţin asta arată statisticile Uniunii Europene, care plaseză România printre statele cu grave probleme de mediu. De altfel, din cauza calităţii aerului şi a lipsei unor măsuri concrete luate de autorităţi, a fost demarată o procedură de infrigement.

Astfel, statul român riscă sancţiuni importante, de la amenzi considerabile până la limitarea unor drepturi în cadrul UE. Că lucrurile sunt îngrijorătoare o confirmă şi Organizația Mondială a Sănătății.

Acad. Prof. Dr. Florin Dumitru Mihălțan, medic primar pneumolog: “Efectele se realizează pe mai multe organe: în primul rând pe aparatul respirator, unde pot realiza obstrucții la nivelul căilor aeriene, pot încuraja apariția unor boli precum bronhopneumopatia cronică obstructivă, astmul bronșic, bronșita cronică. Sunt mulți din factorii aceștia poluanți generatori și de cancer pulmonar, apoi este vorba despre bolile cardio-vasculare, unde și aceste expuneri aduc agravări ale bolilor coronariene, a unor boli cardiovasculare de tip afecțiuni cerebrale și, nu în ultimul rând, acești factori generează agravări ale altor organe care suferă și pot intra în deficiență respiratorie generată de suferința principală la nivel de plămân.”

Cert este că de poluare nu te poţi ascunde dacă trăieşti într-un oraş aglomerat şi poluat, cum, de exemplu, este Bucureştiul. Aici există mai multe staţii, amplasate în puncte considerate de specialiști drept relevante, care măsoară calitatea aerului. Până acum, rezultatele sunt de speriat, fiind înregistrate depăşiri mari ale nivelului considerat sigur pentru sănătate. De vină este traficul, activitatea unor agenţi economici care au fabrici în apropierea Capitale şi gropile de gunoi care nu respectă normele de mediu.

„Factorii poluanți sunt de mai multe categorii: sunt factorii poluanți externi, care sunt pulberi și gaze generate de marile concentrări industriale, dar la acestea se adaugă și particulele diesel, care sunt emanațiile produse de momentul de combustie a diferitelor automobile. Ele se sumează și mai există o poluare indoor – o poluare casnică”, mai explică profesorul Dumitru Mihălțan.

Astfel, chiar dacă stăm peste 90% din timp în spaţii închise, poluarea ne afectează şi aici. Majoritatea poluanţilor din exterior, praful, polenul pătrund în case sau în birouri, mai ales atunci când facem tradiționala aerisire prin deschiderea largă a geamurilor. Mai mult, calitatea aerului din interior este afectată de alţi factori, cum ar fi gătitul, lumânările sau beţișoarele parfumate, utilizarea de produse de curăţenie sau materialele de construcţie. Totuşi, pentru interior au apărut pe piață mai multe soluţii care ajută la reducerea efectelor poluării şi la obţinerea unui aer mai curat.

Pneumologul Dumitru Mihălțan mai precizează: “există o serie de filtre HEPA, care sunt aplicate la purificatoarele de aer, există umidificatoare care sunt recomandate, dar cu atenția de a menține în anumiți parametri, există, de asemenea, ca după ploaie să se facă aerisirea, că atunci zona este mai puțin poluată și, bineînțeles, de multe ori chiar se recomandă să nu ieși din casă în momente în care există poluare mare.”

Mai trebuie ştiut că este nevoie de o documentare temeincă înaintea achiziționării unor purificatoare de aer sau a unor umidificatoare. Nu toate sunt eficiente, iar întreținerea aparatului și consumabilele pot ajunge să coste mai mult în timp decât decât dispozitivul în sine.

Iată ce spun și producătorii unor astfel de dispozitive de purificare a aerului: “Pentru a crește eficiența în purificare, japonezii au dezvoltat un sistem de purificare activă denumit Plasmacluster, iar cu ajutorul acestei tehologii, curățarea aerului este mult mai eficientă pentru că purificarea are loc nu doar în interiorul propriu-zis al aparatului, unde sunt filtrele, ci și în încăpere. Atunci când cumpărăm un astfel de produs ne interesează volumul de aer pe care îl poate purifica și e important să știm suprafața încăperii în care vom utiliza aparatul de purificare, pentru a face alegerea potrivită. O altă caracteristică importantă sunt consumabilele, pentru că majoritatea purificatoarelor disponibile pe piața locală necesită schimbarea filtrelor foarte des, iar această soluție nu este foarte potrivită financiar. În cazul sistemelor de purificare cu Plasmacluster, cu o îngrijire adecvată, filtrele durează până la zece ani. Dincolo de aspectul financiar, trebuie reținut că aceste aparate nu mai sunt un lux, ele au devenit o necesitate”, explică Bogdan Pasat, Country Manager al unui producător japonez de purificatoare de aer cu Plasmacluster.

În concluzie, poluarea ne afectează sănătatea fiecăruia dintre noi. Putem face şi noi câte ceva pentru a-i limita efectele, dar răspunderea mare este în sarcina autorităţilor.  Printre soluţiile care sunt la îndemâna acestora  ar fi promovarea transportului public în comun şi alegerea unor variante ecologice, asigurarea respectării normelor de mediu de către administratorii gropilor de gunoi şi creşterea spaţiilor verzi din interiorul şi din preajma oraşelor.

Ajutor de stat pentru marii consumatori de energie. Producătorii de îngrășăminte solicită sprijinul Guvernului

Guvernul a aprobat, vineri, un proiect de ordonanţă de urgenţă privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea consumatorilor industriali din 15 domenii prin intermediul certificatelor de emisii de CO2.

Ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a explicat că, prin actul normativ, Guvernul ajută şi industria din cele 15 sectoare şi se creează premisele unor colaborări viitoare de reducere a emisiilor de CO2.

„Eu cred că este un lucru bun, riscam relocarea industriilor din aceste sectoare, cred că reuşim să venim în sprijinul industriilor respective şi reuşim să menţinem locurile de muncă în România, ceea ce este foarte important, şi să creştem competitivitatea industriei româneşti”, a spus Popescu.

Producătorii de îngrășăminte chimice salută decizia Guvernului

Nitrofosfor, membră a Confederației Patronale din Industrie “CONPIROM”, din care fac parte toate combinatele producătoare de îngrășăminte chimice, apreciază, printr-o scrisoare adresată premierului Ludovic Orban, aprobarea operativă a OUG privind instituirea schemei de ajutor de stat pentru sprijinul marilor consumatori industriali de energie electrică.

Reprezentanții Nitrofosfor consideră că măsura va contribui în mod eficient la recucerea costurilor de producție la un număr însemnat de mari companii din industria prelucrătoare, având efecte pozitive în întreaga piață de energie.

“În acest context trebuie să vă semnalăm că marii consumatori industriali de gaze naturale din industria prelucrătoare (industria producătoare de îngrășăminte chimice, alte industrii cu consum ridicat de gaze naturale) ar avea o stringenta nevoie de instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea costurilor de producție cu materia primă – gazele naturale. Precizăm că 75% din totalul cheltuielilor de producție o reprezintă costul gazelor naturale. Credem că o asemenea schemă de ajutor de stat pentru marii consumatori de gaze din industria prelucrătoare este legată și de definirea noțiunii de consumator vulnerabil”, se arată în sursa citată.

Totodată, organizația patronală Nitrofosfor ține că menționeze faptul că reprezintă o industrie care realizează produse cu valoare adăugată mare, oferă zeci de mii de locuri de muncă direct și indirect.

“În ciuda rolului important pe care-l jucăm în agricultură și economia noastră, nu suntem înțeleși și sprijiniți, astfel că pierdem din avantajul competitiv atât pe piața internî cât și pe cea externă. Patronatul nostru își exprimă întreaga disponibilitate în a concura la rezolvarea problemelor mai sus menționate”, se arată în scrisoarea adresată premierului.

Romgaz vrea să preia 20% din proiectul Neptun Deep. Compania de stat face consorțiu cu OMV și cu un partener străin

Romgaz își dorește un pachet minoritar de 20% din proiectul Neptun Deep și acționează în consorțiu cu OMV și încă un partener străin pentru a prelua de la ExxonMobil participația la care vor să renunțe americanii.

Adrian Volintiru, directorul general al Romgaz, a anunțat că reprezentanții companiei au avut acces la camera de date și că se așteaptă ca în toamna anului viitor, septembrie-octombrie, să se încheie procesul de vânzare anunțat de compania americană.

ExxonMobil explorează blocul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră împreună cu OMV Petrom în cote egale. Americanii au anunțat în urmă cu o lună că vor să se retragă din acest proiect și au invitat mai multe companii să-și manifeste interesul pentru preluarea participației sale.

Potrivit estimărilor realizate în urma lucrărilor de foraj, în proiectul Neptun Deep s-a descoperit o rezervă de gaze naturale între 42 și 84 de miliarde de metri cubi, ceea ce înseamnă consumul României între 3,5 și 7 ani. O decizie finală de investiție a fost amânată, pe fondul schimbărilor legislative din România.

Investiții de încă 3 miliarde

Din 2010 și până în prezent, OMV Petrom și Exxon au realizat investiții de aproape un miliard de dolari. Potrivit directorul general al Romgaz, proiectul Neptun Deep necesită investiții de încă 3 miliarde de euro pentru a putea fi exploatat, ceea ce ar însemna o contribuție a Romgaz de aproape 600 milioane de euro în următorii patru ani.

Totodată, Volintiru se declară optimist în ceea ce privește derularea proiectului, arătând că legislația va fi modificată și va fi favorabilă operatorilor. “Vor fi făcute modificări atât la Legea offshore, cât și la Legea 123”, a menționat directorul general al Romgaz.

La începutul acestei luni, directorul general al OMV Petrom, Christina Verchere, a anunțat că OMV Petrom este pregătită să accelereze o injecţie de miliarde de dolari în proiectul din Marea Neagră, odată ce noul Guvern ridică barierele pentru a face aceste investiţii.

„Suntem pregătiţi să începem o investiţie de miliarde de euro la zăcământul Neptun, odată ce toate barierele sunt înlăturate”, a afirmat Christina Verchere.

Noul Guvern s-a angajat să modifice legislaţia din domeniul energiei şi să ajute la deblocarea proiectelor de gaze din Marea Neagră, pentru a face ca România să fie deplin independentă energetic şi să devină un exportator cheie de gaze în regiune.

Sondaj: Unul din patru români face economie maximă la energie

Un sfert din populație declară că face economie maximă la consumul de energie, în contextul în care aproape 90% dintre români cred că risipa de resurse energetice contribuie la accelerarea schimbărilor climatice, relevă un sondaj de opinie privind percepția și comportamentul populației cu privire la consumul responsabil de energie și eficiență energetică în clădiri, realizat la nivel național de INSCOP Research la comanda Energy Policy Group (EPG), în cadrul Proiectului România Eficientă.

Pentru majoritatea, costul energiei este motivul principal de reducere a consumului, însă un procent important invocă și poluarea.

Respondenții și-au autoevaluat comportamentul în privința consumului de energie pe o scală de la 1 la 10, în care nota 1 înseamnă „Fac risipă maximă de energie”, iar nota 10 înseamnă „Fac economie maximă la consumul de energie”.

Astfel, 23% dintre respondenți și-au acordat nota 10 în privința consumului de carburanți, iar 24%, în privința consumului de electricitate. Ceva mai mulți, respectiv 28%, au spus că fac economii maxime la consumul de gaze naturale și tot atâția, la consumul de lemne. Per ansamblu, aceasta înseamnă că, în medie, doar 25,7% dintre români fac tot ce pot pentru a consuma energia cât mai eficient și responsabil.  

Totuși, există loc de îmbunătățire a atitudinii față de risipa de resurse, întrucât ceilalți consideră că, deși fac economie, nu sunt întotdeauna suficient de atenți în privința eficientizării consumului. De pildă, 78,3% dintre români știu că, dacă sunt ținute în priză, aparatele electronice (televizorul, calculatorul, încărcătoarele etc.) consumă energie electrică chiar și atunci când nu funcționează sau nu alimentează un dispozitiv, însă doar 36,2% dintre respondenți obișnuiesc să scoată din priză aceste aparate când nu le utilizează, iar 7,1% fac acest lucru uneori.

De asemenea, cei mai mulți dintre români nu dețin în locuință dispozitive inteligente pentru controlul consumului de energie (termostat, întrerupător inteligent, priză inteligentă etc.).

Trei din patru români votează pentru reducerea poluării

Cu toate că puțini sunt cei care depun eforturi maxime pentru a eficientiza consumul de energie, două treimi dintre români consideră că prețul electricității este foarte important. Astfel, mai bine de jumătate dintre respondenți (52,6%) ar avea ca motiv principal pentru reducerea consumului costul energiei. Pentru alți 25,7%, principalul motiv care i-ar determina să aibă un comportament mai responsabil este poluarea generată de producția de energie, iar pentru 11,3% motivația de bază ar fi creșterea independenței energetice a României, prin reducerea importurilor. Sub 5% dintre români nu consideră importantă economisirea de energie.

„Românii au început să fie tot mai conștienți de impactul pe care utilizarea resurselor de energie îl are asupra mediului înconjurător. Nu doar reducerea facturii este motivația principală pentru un comportament de consum mai responsabil, ci, iată că pentru o parte importantă din populație, aceasta a devenit calitatea mediului înconjurător și, implicit, a sănătății. Indiferent de vârstă, orientare politică sau religioasă, toți avem în comun un lucru: aerul pe care îl respirăm”, spune Radu Dudău, director al Energy Policy Group, think-tank specializat în domeniul energiei, și coordonator al proiectului România Eficientă.

De altfel, trei sferturi dintre români ar fi de acord cu adoptarea unor măsuri mai stricte pentru reducerea poluării, chiar dacă acest lucru ar însemna creșterea costurilor producției de energie, și doar 16,3% nu ar fi de acord, conform datelor sondajului menționat.

De asemenea, nouă din zece români ar vrea să instaleze panouri fotovoltaice pentru producția de electricitate din sursă solară la casa/blocul în care locuiesc, din care 63% doresc acest lucru în mare sau foarte mare măsură.

Sondajul a fost realizat de INSCOP la comanda EPG, în cadrul proiectului România Eficientă, în perioada 15-30 octombrie 2019, pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1.628 de respondenți, cu vârsta peste 18 ani. Dintre aceștia, două treimi obțin venituri lunare de până la 2.000 lei, alți 12,5% au între 2.000 și 3.000 de lei, iar 16,2% realizează peste 3.000 lei. De asemenea, circa 44% dintre respondenți locuiesc în mediul rural. Cei mai mulți dintre respondenți – 71,2% – au educație medie, 15,8% au educație superioară, iar ceilalți 12,9% au studii primare.

O nouă instalație pusă în funcțiune de Rompetrol la rafinăria Vega. Investiție de 2,3 milioane

Rompetrol Rafinare, companie membră a Grupului KMG International, a pus în funcțiune o nouă instalație complet automatizată de recuperare a vaporilor, la punctele de încărcare auto și feroviar din rafinăria Vega, o investiție de 2,3 milioane de dolari menită să reducă impactul activitățiilor operaționale asupra mediul înconjurător și a comunităților din zonă.

Potrivit unui comunicat al companiei, investiția completează, astfel, planul general de acțiuni derulate de Rompetrol Rafinare pentru optimizarea, eficientizarea și conformarea proceselor operaționale. Instalația a fost pusă în funcțiune, respectând toate normele din domeniu.

„Investim în implementarea celor mai moderne și sigure tehnologii, menite să reducă, în mod continuu, impactul pe care Rafinăria Vega îl are asupra mediului înconjurător. Proiectele aflate în derulare, împreună cu investițiile destinate eficientizării proceselor de producție, vor reuși să asigure rafinăriei Vega un parcurs pozitiv, în trendul ultimilor ani, în care au fost obținute rezultate remarcabile”, a declarat Yedil Utekov, Director General al Rompetrol Rafinare.

Instalația de recuperare vapori respectă toate cerințele de mediu în domeniul emisiilor de compuși organici volatili, rezultați în urma operațiunilor de încărcare și descărcare a produselor petroliere în rampele auto și cele de cale ferată din Rafinăria Vega. Lucrările au fost realizate sub coordonarea Rominserv (contractorul general al Grupului KMG International), echipamentul central al instalației a fost furnizat de o importantă companie francez, iar în prezent funcționează în regim automat.

Echipamentul complet automatizat are în componență patru posturi de încărcare în rampa CF și trei posturi în rampa auto, acestea fiind dotate cu brațe moderne de încărcare și recuperare vapori, echipamente electrice și aparate de control, comandă și supraveghere. Instalația este proiectată pentru o capacitate de 300 mc/h, iar emisiile maxime în atmosferă a compușilor nu depășesc valorile impuse de autoritățile de profil.

Record după record

Conform sursei citate, rafinăria Vega Ploiești a obținut în 2018 opt recorduri operaționale, printre care materia primă procesată (406.000 tone), producție de hexan (peste 84.500 tone) sau producție de solvenți (43.500 tone).

Vega funcționează în sinergie perfectă cu rafinăria Petromidia Năvodari, cea mai mare din România și una dintre cele mai moderne din regiunea Mării Negre. Astfel, Petromidia îi asigură integral rafinăriei din Ploiești materiile prime/semifabricate necesare obținerii de produse speciale cu o valoare adăugată ridicată. Cele două rafinării sunt operate de Rompetrol Rafinare, unul dintre cei mai importanți contribuabili la bugetul de stat al României.

Principalii acționari ai Rompetrol Rafinare SA sunt KMG International (54,63% – direct și indirect) și Statul Român prin Ministerul Energiei (44,69%).

RADET în faliment. Cum se vor încălzi bucureștenii? Anunț făcut de ministrul Economiei

Curtea de Apel Bucureşti a hotărât luni ca Regia Autonomă de Distribuire a Energiei Termice Bucureşti (RADET) să intre în faliment, decizia fiind definitivă. Ministrul Economiei spune că „nu se va opri căldura, dar bucureştenii trebuie să ştie că Termoenergetica nu are licenţă pentru distribuţia de energie termică.

Virgil Popescu, ministrul Economiei și Energiei din Guvernul Orban, a anunțat la postul Digi24 că Primăria Capitalei ar trebui ca, în cursul zilei de marţi, să vină cu soluţii astfel încât Termoenergetica să dea comenzi pentru preluarea agentului termic, în condiţiile în care RADET nu mai există, însă această companie nu are licenţă pentru distribuţia de energie termică.

Îngropată în datorii

„ELCEN este îngrijorată de datoriile curente care se pot ridica la 3 milioane de lei pe zi dacă Primăria nu îşi plăteşte datoriile. De aceea, suntem foarte îngrijoraţi de posibilitatea ca ELCEN să furnizeze căldură, iar Primăria să nu plătească, dar mergem pe buna credinţă”, a declarat ministrul la Digi24. Potrivit acestuia, ELCEN nici nu se gândeşte să oprească furnizarea apei calde şi a căldurii bucureştenilor.

„Aşteptăm mâine (marţi, n.r.) cel mai devreme, dar şi cel mai târziu, ca Primăria Municipiului Bucureşti să vină cu soluţia, cu acea entitate juridică, Termoenergetica, care să dea comenzi pentru preluarea agentului termic, pentru că RADET intrând în faliment nu mai are capacitate juridică, practic nu mai există”, a spus Popescu.

El a explicat însă că Termoenergetica nu are licenţă pentru distribuţia de energie termică, iar Consiliul General al Capitalei trebuie să îi delege acestei entităţi serviciu de utilitate publică.

„Nu se va opri energia termică a bucureştenilor, dar bucureştenii trebuie să ştie că Termoenergetica nu are licenţă pentru distribuţia de energie termică”, a declarat ministrul.

„Astăzi am avut o discuţie la ANRE şi mi s-a confirmat acest lucru. Pentru a avea această licenţă trebuie să îi fie în primul rând delegat serviciu de utilitate publică. Acest lucru se face de Consiliul General Bucureşti. Trebuie să se întrunească Consiliul General, să delege acest serviciu, ulterior să se licenţieze. Se poate livra pe comenzi ale Primăriei Bucureşti direct către ELCEN”, a mai spus ministrul Economiei şi Energiei.

Acesta a explicat, de asemenea, că reţeaua de termoficare este în proprietatea Primăriei iar investiţiile sunt făcute în prezent de către Primăria Municipiului Bucureşti printr-un program de reabilitare şi de modernizare.

„De aceea vedeţi pe anumite locuri, bulevarde, reparaţii, probabil şi schimbări de ţevi. Astea trebuiau evident făcute în perioada de vară”, a subliniat Virgil Popescu.

Descoperire uriașă în Iran. Se schimba ierarhia mondială

Iranul a descoperit un nou zăcământ, cu rezerve de 53 de miliarde de barili de ţiţei, în sud-vestul ţării, a anunţat duminică preşedintele Hassan Rouhani, scrie presa internațională.

Președintele Iranului, Hassan Rouhani, a anunțat că un nou zăcământ petrolier descoperit va spori rezervele de țiței dovedite ale țării, cu aproape o treime.

Câmpul petrolier, descoperit în provincia Khuzestan din sud-vestul țării, de aproximativ 2.400 km patrați, conține aproximativ 53 de miliarde de barili de țiței, a anunțat președintele Rouhani.

Iranul este pe locul patru în lume în privinţa rezervelor de ţiţei, şi pe locul doi în privinţa rezervelor de gaze naturale, conform datelor Administraţiei pentru Informaţii Energetice din SUA (EIA).

Descoperirea ar putea majora cu o treime rezervele dovedite ale ţării cu o treime, estimate la 157 de miliarde de barili de ţiţei, şi ar putea deveni al doilea mare zăcământ al Iranului după Ahvaz, care conţine 65 de miliarde de barili de ţiţei.

Iranul se confruntă cu dificultăți foarte mari în privința vânzării petrolului din cauza sancțiunilor aspre impuse de SUA după ce s-au retras anul trecut dintr-un acord nuclear convenit cu puterile lumii.

„Veniturile Iranului din petrol vor crește cu 32 de miliarde de dolari dacă rata extracției din câmpul petrrolier crește cu doar un procent”, a mai subliniat Rouhani.

La bursa ICE Futures, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului se tranzacţiona vineri la aproximativ 62,51 de dolari, în scădere faţă de nivelul de vârf din 2019, de 75 de dolari. 

Președintele SUA, Donald Trump, a reimpus anul trecut sancțiuni împotriva Iranului după ce a abandonat un acord nuclear istoric convenit în 2015 între Iran și șase puteri ale lumii.

Potrivit acordului semnat în 2015, Iranul a fost de acord să-și limiteze activitățile nucleare și să permită accesul în țară inspectorilor internaționali în schimbul relaxării sancțiunilor.

Sancțiunile au afectat grav economia Iranului, cursul valutar atingând recorduri negative. Aceste sancțiuni au provocat o mărire de patru ori a inflației, alungarea investitorilor și izbucnirea unor proteste.

Reuters: OPEC ar putea reduce producția de țiței

Temerile privind cererea slabă de anul viitor ar putea determina OPEC să ia  în considerare o reducere mai accentuată a producţiei de ţiţei la următoarea lor întâlnire din decembrie, informează Reuters.

Arabia Saudită, liderul Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol, vrea să se concentreze în primul rând pe respectarea strictă a acordului privind reducerea producţiei, încheiat de OPEC cu alte state din afara cartelului (Alianţa OPEC+), înainte de a se angaja la o scădere suplimentară, susțin surse citate de Reuters.

Printre statele membre OPEC care nu şi-au îndeplinit angajamentele privind reducerea producţiei se află Irak şi Nigeria.

Arabia Saudită şi alţi producători din Golf au furnizat mai puţin petrol faţă de nivelul la care s-au angajat după semnarea acordului privind reducerea producţiei, în încercarea de a stabiliza piaţa şi a preveni declinul preţului ţiţeiului. Riadul a pompat cu aproximativ 300.000 bpd sub ţinta sa de producţie.

„Saudiţii vor să prevină scăderea preţului la ţiţei, dar vor şi să se asigure că ţări ca Irak şi Nigeria îşi îndeplinesc integral promisiunile. În decembrie, vom lua în considerare dacă vor fi necesare noi reduceri în 2020. Dar este prea devreme acum, lucrurile vor fi mai clare în noiembrie”, susţine o sursă din OPEC.

O altă sursă a afirmat: „Desigur că este o opţiune o reducere mai accentuată a producţiei de ţiţei, dar unele lucruri s-ar putea întâmpla înainte de asta. Restul statelor nu vor fi de acord cu noi reduceri dacă Irak şi Nigeria nu îşi îndeplinesc integral promisiunile”.

Arabia Saudită este îngrijorată de perspectivele cererii de ţiţei în 2020 din cauza tensiunilor comerciale dintre SUA şi China, care afectează preţul petrolului, apreciază sursele.

Din ianuarie, Alianţa OPEC+ implementează acordul privind reducerea producţiei cu 1,2 milioane bpd, valabil până în martie 2020.

La bursa ICE Futures, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului se tranzacţiona marţi la aproximativ 59 de dolari, în scădere faţă de nivelul de vârf din 2019, de 75 de dolari.

Preţul energiei, o ameninţare pentru viitorul industriei româneşti

Marii consumatori de energie din România atrag atenţia că preţul mare al energiei afectează competitivitatea industriei româneşti, iar unele companii ar putea fi nevoite să-şi mute capacităţile de producţie în afara ţării.

Asociaţia Marilor Consumatori de Energie (ABIEC) din care fac parte companii precum Alro Slatina, ArcelorMittal România, Liberty Galati, TenarisSilcotub, CRH şi Saint-Gobain România, a transmis astăzi un comunicat prin care îşi manifestă îngrijorarea profundă privitor la demersurile Guvernului/autorităţilor în legătură cu mecanismul de sprijin pentru Complexul Energetic Oltenia (CEO) prin care, timp de 10 ani, toţi consumatorii finali de energie electrică ar urma să plătească până la 10,5 miliarde de lei pentru a susţine costurile cu certificatele de emisii pe care CEO trebuie să le cumpere pentru a produce energie electrică.

„Industria se află în mari dificultăţi din cauza preţului energiei electrice şi al gazelor, a tuturor taxelor şi schemelor de sprijin pe care este obligată să le susţină”, a declarat Marian Năstase, preşedintele ABIEC, citat în comunicat.

„Asistăm neputincioşi la distrugerea competitivităţii companiilor din România chiar de propriii aleşi, într-o realitate în care industria este ignorată atunci când se elaborează nenumărate strategii, programe, politici şi scheme de susţinere. Reprezentăm industrii care realizează produse cu valoare adăugată mare, angajăm sute de mii de oameni direct şi indirect şi, în ciuda rolului important pe care îl jucăm în economia României, constatăm că măsurile Guvernului duc la pierderea avantajelor competitive pe pieţele internaţionale”, a continuat el.

Energia este o componentă esenţială pentru industria românească şi de aceea membrii ABIEC au investit peste un miliard de euro în cele mai performante instalaţii existente la nivel global. În consecinţă, companiile din cadrul Asociaţiei nu mai au mecanisme suplimentare de a eficientiza consumul de energie în procesele lor de producţie. De aceea, noile taxe anunţate de Guvern vor scoate din piaţă companiile industriale, infomează Agerpres.

Pentru că este materie primă, ţările vestice consideră energia ca fiind o componentă de sprijin pentru dezvoltarea industriilor generatoare de produse cu valoare adăugată şi, implicit, de bunăstare pentru angajaţi, pentru comunităţile din care fac parte şi pentru ţările respective. În România, energia este decuplată de la dezvoltarea economică şi socială, fiind tratată independent, cu efecte dezastruoase în industria prelucrătoare.

Schema gândită de Guvern pentru susţinerea CE Oltenia este făcută fără consultarea marilor consumatori de energie care sunt obligaţi să plătească şi certificatele de CO2 ale producătorului de energie, care oricum sunt incluse în preţul uriaş al MWh.

Marii consumatorii industriali arată că România este o ţară cu resurse energetice naturale semnificative, având un mix echilibrat al producţiei pe bază de cărbune, hidro, nuclear, hidrocarburi, energie din surse regenerabile, însă aceste atuuri aparente reprezintă de fapt un handicap.

„România îşi propune să devină hub de securitate energetică regională, însă eşuează în a asigura energie propriilor consumatori şi importă cantităţi importante, iar preţurile sunt printre cele mai mari din Europa „, se mai arată în comunicat.

Potrivit raportului realizat de DG Energy, în primul trimestru din 2019, România figurează pe locul nouă în ceea ce priveşte preţul energiei, fiind devansată doar de ţări care sunt net importatoare – Portugalia, Grecia, Irlanda, Italia etc. Ţări cu structuri industriale similare cu cea a României, precum Germania, Franţa, Austria, Marea Britanie, Polonia, Cehia sunt mult sub preţul României, Germania având un preţ cu 25% mai mic decât cel al ţării noastre, ajungând la 40,9 eur/MWh, pe când România atinge 54 eur/MWh, preţ la care se adaugă şi tarifele asociate, ce reprezintă peste 39% din preţul total al energiei.

Industria este deja afectată de preţul actual al energiei electrice, momentul declanşator fiind măsurile adoptate prin OUG 114/2018 şi transpuse în legislaţia secundară de către ANRE, măsuri care, declarativ, vin în ajutorul consumatorului casnic, însă în realitate afectează grav consumatorii industriali, se menționează în comunicat.

Aceste presiuni de pe piaţa românească se suprapun unor condiţii extrem de dificile pe plan internaţional, unde se înregistrează supraproducţie, recunoscută la nivel global. De altfel, Uniunea Europeană a luat decizia politică de a susţine marile sectoare industriale, care angajează milioane de oameni şi care au o contribuţie majoră în Produsul Intern Brut al UE.

În consecinţă, ABIEC solicită autorităţilor competente consultarea cu marii consumatori industriali şi cu toate părţile afectate de noi scheme suport, pentru găsirea de soluţii care, pe de o parte, să securizeze producţia de energie a României, iar pe de altă parte să vină în sprijinul menţinerii competitivităţii industriei româneşti.

Competitivitatea industriei energo-intensive este fundamental condiţionată de accesul la resurse energetice (energie electrică/gaze naturale) la preţuri competitive în raport cu concurenţii din Uniunea Europeană şi de pe alte continente. ABIEC face apel pe această cale la decidenţii din aparatul de stat de a se apleca cu rigoare şi celeritate asupra problematicilor expuse.

Aşa cum ABIEC atrăgea atenţia încă de la începutul acestui an, suprataxarea energiei diminuează drastic posibilităţile investiţionale şi de dezvoltare ale marilor consumatori de energie.

„În prezent, unii dintre membrii asociaţiei înregistrează pierderi, astfel că există posibilitatea că aceştia să nu mai aibă acces la finanţare prin fonduri europene, făcând implicit nesustenabilă continuarea activităţii industriale în România şi relocarea, în afara ţării, a companiilor producătoare, cu impact negativ asupra bugetului de stat şi a ratei şomajului”, potrivit reprezentanţilor asociaţiei.

ABIEC solicită, din nou, implementarea schemei de compensare a emisiilor indirecte, aprobată încă din 2012 de Uniunea Europeană şi pusă deja în aplicare de 11 state membre (Franţa, Germania, Spania, Marea Britanie, Finlanda, Olanda, Belgia, Slovacia, Grecia, Lituania, Polonia) care au aplicat o politică de protejare a investiţiilor locale şi a locurilor de muncă.

De asemenea, ABIEC susţine, încă o dată, reglementarea şi funcţionarea bursei de energie din România pe baze concurenţiale reale, care să elimine distorsiunile înregistrate în ultimul an.

Asociaţia Marilor Consumatori de Energie include cei mai mari consumatori de energie din România. Printre aceste companii se numără Alro Slatina, ArcelorMittal România, Liberty Galati, TenarisSilcotub, CRH şi Saint-Gobain România, care au un consum de energie de aproximativ 10% din totalul produs în România.

Membrii fondatori plătesc anual peste 130 de milioane de euro la bugetul de stat şi la bugetele locale, au exporturi cumulate de peste un miliard de euro şi au realizat investiţii care depăşesc 1,5 miliarde de euro în România, având strategii de dezvoltare pe termen lung pentru operaţiunile locale.

Noul calendar de liberalizare a pieței gazelor naturale și a celei de electricitate, inclusiv pentru consumatorii casnici

Piaţa de gaze naturale va fi complet liberalizată la 1 aprilie 2021, iar cea de energie electrică la 1 iulie 2021 şi preţurile reglementate vor fi eliminate inclusiv la consumatorii casnici, pentru a exista concurenţă în piaţă, a anunţat Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE).

„Va fi o liberalizare completă la 1 aprilie 2021 la gaze şi la 1 iulie 2021 la energie electrică, atât pe piaţa angro, cât şi pe cea de retail, adică şi la consumatorii finali”, a afirmat oficialul ANRE, citat de Agerpres.ro

Potrivit acestuia, măsura a fost agreată de toţi participanţii la piaţă, precum şi de Comisia Europeană.

„Nu mai are niciun rost să păstrezi piaţa reglementată pe segmentul de retail, dacă piaţa angro este liberalizată. Am discutat cu toţi actorii din piaţă şi cu Comisia Europeană şi toată lumea a fost de acord că nu este o abordare sănătoasă să menţii preţurile reglementate la consumatorii finali casnici, dacă ai o piaţă liberă pe angro. Tot timpul vei avea de-a face cu diferenţe în plus şi minus, care trebuie reglate şi care influenţează concurenţa. Scopul este să avem concurenţă, iar furnizorii mari şi cei mici să se concureze în piaţă, ceea ce se poate realiza doar în condiţiile unei pieţe liberalizate complet”, a explicat Bege.

ANRE va continua să avizeze doar tarifele de furnizare în regim de ultimă instanţă, pentru o perioadă limitată, în caz de urgenţe, precum falimentul sau incapacitatea furnizorului de a livra energie sau gaze.

Toate aceste măsuri vor fi legiferate fie prin lege, fie printr-o ordonanţă de urgenţă pregătită de ANRE şi de Ministerul Energiei, a mai spus Bege.

El a amintit că există o procedură de infringement în sectorul gazelor, declanşată de Comisia Europeană, care se află în stadiul de aviz motivat şi care poate fi închisă doar în cazul în care aceste măsuri de liberalizare sunt legiferate.

„Am primit o amânare de trei luni de la Comisia Europeană, astfel că trebuie să rezolvăm problema până la 26 decembrie. În cazul în care lucrurile se blochează în Parlament, avem pregătit un proiect de ordonanţă de urgenţă, identic cu ce se discută în Parlament. Sper ca tulburările la nivel politic să nu pericliteze acest plan, pentru că nu cred că Comisia Europeană va fi dispusă să ne dea alte termene”, a arătat reprezentantul ANRE.

Dacă România nu rezolvă aceste probleme în termenul acordat de Comisia Europeană, adică 26 decembrie, dosarul de infringement va ajunge la Curtea Europeană de Justiţie.