ehubadmin

Bogdan Badea, desemnat președinte al directoratului Hidroelectrica pentru un mandat de 4 ani

Bogdan Badea a fost ales în fruntea companiei Hidroelectrica pentru un mandat de 4 ani, în urma unui proces de recrutare și selecție derulat în ultimele două luni de firma Pluri Consultants.

Fost secretar de stat în Ministerul Energiei, Bogdan Badea a ocupat în ultimii doi ani funcția de președintele al directoratului în baza unor mandate provizorii de 4 luni. Începând de astăzi, 10 iunie 2019, conform informațiilor publicate pe site-ul companiei, Bogdan Badea și-a început mandatul de 4 ani.

Directoratul Hidroelectrica este compus din 5 membri, fiind condus de Bogdan Badea. Ceilalți membri sunt: Marian Bratu, Răzvan Ionuţ Pataliu, Radu Cristian Pop și Cristian Vlădoianu.

Hidroelectrica cea mai mare producător de energie electrică de pe piața locală, acționarul majoritar fiind statul, prin Ministerul Energiei. Compania exploatează un număr de 208 centrale, cu o putere instalată totală de 6.116 MW.

Scenariu: Dacă acordul cu chinezii pică, Nuclearelectrica va construi o unitate la Cernavodă

Nuclearelectrica are în calcul un scenariu de dezvoltare a unei unităţi nucleare la Cernavodă, în cazul în care acordul cu compania chineză CGN pentru dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 nu va fi finalizat, a declarat, joi, secretarul de stat în Ministerul Energiei Doru Vişan.

„Marile investiţii în sistemul energetic – bătaia este foarte lungă, vorbim de 10 ani sau peste, dar abordarea este necesară şi obligatorie. În acest context extrem de instabil generat de această tranziţie (de la combustibili fosili la energia regenerabilă – n. r.), din punctul meu de vedere, nuclearul capătă o importanţă tot mai mare. (…) Trebuie să mai dezvoltăm cel puţin una sau două capacităţi nucleare în România. Materializarea negocierii (cu China General Nuclear Power Corporation – n. r.), dacă se face, este un lucru extraordinar, deci vom promova două capacităţi. Dacă nu se materializează, compania are şi acest scenariu de analiză financiară şi pentru dezvoltarea unei capacităţi. Dar eu sper să se materializeze acest scenariu (acordul cu CGN – n. r.) şi cred că se va materializa”, a declarat Doru Vişan, în cadrul conferinței „De ce, unde si cum se blocheaza investitiile in sistemul energetic din Romania?”, organizată de Energy-Center.ro

Totuşi, secretarul de stat a recunoscut că există posibilitatea ca acordul cu CGN să nu fie finalizat, din cauza condiţiilor cerute de compania chineză.

„Există (scenariul lipsei unui acord final cu CGN – n. r.) datorită faptului că ai un partener care impune nişte capacităţi care pot fi suportate sau nu pot fi suportate. După părerea mea, dacă noi creăm cadrul investiţional, adică CFD-ul, consider că partenerul ar trebui (să semneze acordul final – n. r.). Mai mult de atât nu se poate face”, a adăugat reprezentantul Ministerului Energiei, citat de Agerpres.

Acesta a estimat că presiunile actuale care există pe cărbune se vor muta în viitor pe energia produsă de gazele naturale, motiv pentru România să îşi dezvolte unităţile nucleare.

„Eu am vrut să subliniez necesitatea de a promova în continuare energie nucleară în România, ca energie de bază de care avem nevoie. Presiunea actuală a cărbunelui se va muta peste 10 ani pe gaz. Vorbim de un certificat pe megawat şi acolo”, a subliniat Doru Vişan.

Luna trecută, Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power au semnat forma finală a acordului pentru societatea care va construi, în parteneriat public-privat, reactoarele 3 şi 4 ale centralei nucelare de la Cernavodă. Acordul consfinţeşte înfiinţarea societăţii româno-chineze care va derula proiectul finalizării reactoarelor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, o investiţie de peste 6 miliarde de euro.

România are un acord de principiu pentru construirea reactoarelor cu compania chineză China General Nuclear Power. La această valoare însă, partenerul chinez trebuie să se asigure că îşi va recupera banii investiţi, cu profitul aferent, din vânzarea pe piaţă a energiei electrice. De aceea, Guvernul intenţionează să introducă sistemul contractelor de diferenţă (CfD), prin care investitorului să i se garanteze recuperarea investiţiei cu profitul aferent.

Acesta presupune, în final, plata suplimentară de către consumatori a unei contribuţii care să susţină aceste investiţii, dar fiind că investitorul nu îşi poate recupera prin preţul de vânzare a energiei investiţia plus profitul aferent, potrivit e-nergia.ro

Instalația de cocsare a rafinăriei Petrobrazi a fost modernizată. Investiția OMV Petrom se ridică la 46 mil. euro

OMV Petrom a investit aproximativ 46 de milioane de euro, începând din 2017, pentru modernizarea instalaţiei de cocsare, la care a fost implementat un sistem închis de golire rapidă care elimină în totalitate eventualele emisii de compuşi organici volatili, contribuind astfel la reducerea impactului asupra mediului, a anunțat compania.

Instalația de cocsare este un punct important în procesul de rafinare. Aici sunt redirecționați compușii petrolieri grei din celelalte instalații și se realizează ultimele procese de transformare a țițeiului. Cocsul obținut aici este folosit în principal în industria metalurgică.

OMV Petrom a implementat în rafinăria Petrobrazi cele mai bune tehnologii disponibile pentru recuperarea vaporilor de hidrocarburi din instalația de cocsare. Astfel, vechiul sistem de golire, pus în funcțiune în urmă cu 20 de ani, a fost înlocuit cu un sistem modern care elimină în totalitate emisiile de compuși organici volatili. Proiectul a presupus lucrări complexe de construcții civile, instalarea a aproximativ 400 de tone de conducte și implementarea unor sisteme automatizate de control și monitorizare. Proiectul a implicat peste 450.000 de ore lucrate fără incidente, se arată într-un comunicat remis de OMV Petrom.

”Petrobrazi este una din cele mai importante rafinării din România, care poate asigura consumul anual de carburanți pentru aproximativ 3 milioane de mașini. Am investit circa 1,6 miliarde euro în perioada 2005-2018 pentru modernizarea Petrobrazi, pentru implementarea celor mai bune tehnologii disponibile la nivel internațional, ceea ce a condus la condiții de operare mult mai prietenoase cu mediul”, a declarat Radu Căprău, membru al Directoratului OMV Petrom responsabil de activitățile Downstream Oil.

OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze la nivel de grup de 58,3 milioane bep (barili echivalent petrol) în 2018. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual şi operează o centrală electrică de înaltă eficienţă de 860 MW. Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România şi ţările învecinate prin intermediul a 792 benzinării, la sfârşitul lui martie 2019, sub două branduri, OMV şi Petrom. 

Peste 671.000 de clienți ai companiilor E-Distribuție vor beneficia de contoare inteligente până la finele anului. Vezi lista localităților

E-Distribuție Muntenia, E-Distribuție Dobrogea și E-Distribuție Banat, companiile de distribuție a energiei electrice din România din cadrul grupului Enel vor instala în acest an peste 171.000 de contoare inteligente pentru clienții din zonele lor de activitate, în cadrul unor proiecte de investiții în valoare de peste 53 de milioane de lei. Astfel, până la finalul anului 2019, peste 671.000 de clienți ai E-Distribuție vor beneficia de sisteme de contorizare inteligentă.

Contoarele inteligente vor pune bazele viitoarelor rețele inteligente, care sunt definitorii pentru a face față provocărilor aduse de tranziția energetică, promovând dezvoltarea unor sisteme energetice curate, sustenabile și eficiente, a declarat Gino Celentano, Director General E-Distribuție Muntenia, E-Distribuție Dobrogea și E-Distribuție Banat.

Programul de instalare de contoare inteligentă de către companiile E-Distribuție va fi implementat, conform planului aprobat de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Continuăm să profităm de vasta experiență internațională a Grupului Enel în tehnologii digitale pentru a instala contoare inteligente în toate regiunile deservite de companiile E-Distribuție, cu scopul de a continua să ne îmbunătățim calitatea serviciului și pentru a aduce mai multe beneficii clienților noștri.”, a mai spus Gino Celentano.

Peste 500.000 de contoare au fost deja instalate

Planul de implementare, precum și cele 4 proiecte anterioare, în baza cărora au fost deja instalate peste 500.000 de contoare inteligente, sunt parte a strategiei Grupului Enel pe termen mediu de a instala contoare inteligente pentru întreaga bază de 2,9 milioane de clienți de distribuție de electricitate din România.

Astfel, încă 171.000 de clienți vor dispune de avantajele contorizării inteligente a consumului de energie electrică, cum ar fi citiri ale indexului contorului de la distanță, care înlocuiesc citirile de pe teren și estimările de consum, oferind clienților mai multe informații despre profilul lor de consum. De asemenea, contoarele inteligente pot comunica cu distribuitorul în timp real, permițând o identificare mai ușoară a defecțiunilor de reţea, astfel încât compania să poată interveni în caz de avarii mai rapid și mai eficient, îmbunătățind astfel calitatea rețelelor și a serviciilor. În cazul utilizării de surse de energie regenerabilă, contorul va putea înregistra atât energia consumată cât și cea injectată în retea.

E-Distribuție Muntenia a programat pentru 2019 instalarea a aproximativ 80.000 de noi contoare inteligente în judeţele Giurgiu și Ilfov. E-Distribuție Muntenia a desfășurat în județul Giurgiu cea mai amplă campanie de instalare de contoare inteligente din zona sa de gestiune a rețelelor de distribuție de electricitate, astfel că peste 90% dintre clienții din județ vor beneficia până la finalul acestui an de un dispozitiv de măsurare inteligentă a consumului de electricitate. E-Distribuție Dobrogea va instala peste 42.000 de contoare inteligente în judeţele Călăraşi, Constanţa, Ialomiţa şi Tulcea, în timp E-Distribuție Banat va instala contoare cu noua tehnologie pentru aproape 50.000 de clienți din județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș.

Până la finalul anului 2028 rata de penetrare a contoarelor inteligente în baza de clienți E-Distribuție va depăși 60%. Astfel, în cazul E-Distribuție Muntenia, compania va instala contoare inteligente pentru 65% din totalul utilizatorilor. E-Distribuție Dobrogea va instala contoare inteligente pentru 70% din totalul clienților, în timp ce procentul pentru E-Distributie Banat va fi de 60% din totalul consumatorilor.

De asemenea, ca urmare a programelor ample de investiții în modernizarea rețelelor, s-a îmbunătățit semnificativ calitatea serviciilor, companiile E-Distribuție ale grupului fiind în topul celor mai performanți operatori de distribuție energie electrică din România. Conform rapoartelor oficiale ale ANRE pentru anul 2017, indicele SAIDI pentru E-Distribuție Muntenia a fost de 145 minute, cel mai performant din țară, media națională înregistrată fiind de 283,9 minute. E-Distribuție Dobrogea și Banat au avut, de asemenea, performanțe sub media națională, cu indicele SAIDI de 185 minute, respectiv 259 minute.

Lista județelor și a localităților incluse în proiectul de implementare contoare inteligente în 2019

Muntenia Sud:

  • Judetul Ilfov: Otopeni, Chiajna, Mogosoaia, Chitila, Stefanestii de sus, Stefanestii de jos, Bragadiru, Buftea, Ciorogarla, Gradistea, Sitaru, Vladiceasca, Tancabesti, Tamasi, Snagov, Ghermanesti, Ciofliceni, Balta Neagra, Merii Petchii, Micsunesti, Nuci, Sintesti, Vidra, Cretesti, Copaceni, Balteni, Burias, Peris, Peris-Bratulesti, Peris Cocioc, Moara Vlasiei, Caciulati, Darasti Ilfov, Petrachioaia, Vanatori, Surlari, Maineasa, Dascalu, Varasti, Runcu, Petresti, Gagu, Creata, Lipia, Silistea Snagovului, Santu-Floresti, Lipia, Gruiu
  • Judeţul Giurgiu: Giurgiu, Stoenesti, Isvoarele, Bulbucata, Facau, Teisori, Tomulesti, Toporu, Bila, Schitu, Letca Noua, Letca Veche, Milcovatu, Chirculesti, Gostinari, Hotarele, Mihai Bravu, Prundu, Puieni, Calugareni, Crucea de Piatra, Uzunu, Herasti, Milosesti, Crevedia Mare, Crevedia Mica, Dealu, Gaiseanca, Sfantu Gheorghe, Copaciu, Ghimpati, Naipu, Valea Plopilor, Corbeanca, Cupele, Izvoru (Vanatorii Mici), Poiana lui Stanga, Valcelele, Vanatorii Mari, Zadariciu, Balasoieni, Hobaia, Ogrezeni, Gorneni, Iepuresti, Stalpu, Valter Maracineanu, Campurelu, Colibasi, Padureni, Podu Ilfovatului, Valea Dragului, Floresti, Floresti-Stoenesti, Palanca, Anghelesti, Bucsani,Goleasca, Obedeni, Podisor, Uiesti, Vadu Lat, Budeni, Comana, Falastoaca, Gradistea, Clejani, Neajlovu, Podu Doamnei, Sterea, Cartojani, Roata de jos, Roata Mica, Sadina, Gogosari, Izvoru (Gogosari), Hodivoaia, Putineiu, Gradinari, Tantava, Zorile, Cranguri, Singureni, Stejaru, Gostinu, Gaiseni, Cascioarele, Carpenisu, Sabareni, Bolintin Deal,  Mihai Voda, Daia, Daita, Plopsoru, Draganescu, Mihailesti, Novaci, Ulmi, Popesti, Trestieni, Poenari, Mosteni-Ulmi, Icoana, Ghionea, Draganeasca, Adunatii-Copaceni, Cascioarele (Ulmi), Stanesti, Balanu, Darasti-Vlasca, Mogosesti, Varlaam, Blanoaia, Fratesti, Remus, Baneasa, Meletie, Pietrele, Sfantu Gheorghe, Oinacu, Comasca, Branistea, Varasti, Bolintin-Vale, Crivina, Malu Spart, Suseni, Dobreni

Banat:

  • Judetul Arad – Arad, Varsand, Pilu, Nadlac, Zadareni, Halmagiu, Moneasa, Lipova, Santana, Ineu, Tisa Noua,
  • Judetul Caras-Severin – Goruia,     Soceni, Marga, Oravita, Otelu Rosu, Berzovia, Racasdia, Ciuchici, Obreja, Iaz, Ciuta, Glimboca, Binis, Poiana Marului, Comoraste, Toplet, Barza, Ersig, Dognecea, Gradinari
  • Judetul Hunedoara – Hunedoara, Petrosani, Deva, Hateg, Lelese, Runcu Mare, Burjuc, Glodghilesti, Petresti, Tatarasti, Orastie, Boita, Ciula Mica, Rachitova, Valioara, Aurel Vlaicu, Bacia, Gelmar, Cainelu de sus, Baita, Ormindea, Pestera (Baita), Prihodiste (Vata de Jos), Romos, Romosel, Vaidei, Nadastia de jos, Almasu Sec, Carjiti, Cozia, Cherghes, Boz, Branisca, Rovina, Tarnavita, Barastii Iliei, Bujoru, Dobra, Lapusnic, Mihaiesti, Radulesti, Roscani, Rapoltel, Rapoltu Mare, Bucuresci, Rovina, Fantana, Crisan, Dumbrava de jos, Ribicioara, Ribita, Birtin, Tatarastii de Cris, Vata de jos, Silvasu de jos, Silvasu de sus, Ghelari, Ruda, Vulcan, Santamaria – Orlea, Livadia, Brad, Orastie
  • Judetul Timis  – Timisoara, Dumbravita, Periam, Giroc, Chisoda, Urseni, Mosnita Veche, Mosnita Noua, Cosevita, Bucovat, Susani, Sudrias, Jupani, Parta, Utvin, Sanmihaiu Roman, Carani, Murani, Sag, Cheglevici, Ghiroda, Topolovatu Mic, Vucova, Deta, Uivar, Izvin, Hitias, Dinias, Sipet, Sanovita, Pesac, Maguri, Lunga, Comlosu mare, Beregsau Mic, Teremia Mare, Nerau, Sannicolau Mare, Foeni, Cruceni, Cenad, SanGeorge, Manastire, Birda, Berecuta, Crivina, Semlacu Mare, Percosova, Butin, Rovinita Mare,  Pordeanu

Dobrogea:

  • Judeţul Călăraşi Oltenita, Sarulesti Gara, Bogata, Fundulea, Ulmeni, Borcea, Nicolae Balcescu, Ciocanesti, Radovanu, Chiselet
  • Judeţul Constanţa – Constanta, Vama Veche, 2 Mai, Eforie Sud, Ghindaresti, Eforie Nord, Neptun, Mangalia, Mihail Kogalniceanu, Jupiter, Lazu, Agigea, Valu lui Traian, Techirghiol, Castelu, Arsa, Cernavoda, Tariverde, Nicolae Balcescu, Dorobantu, Topraisar, Murfatlar, Medgidia, Harsova, Mircea Voda, Vanatori, Pecineaga, Nuntasi, Cascioarele, Lanurile, Baraganu, Mosneni, Tuzla, Furnica, Amzacea, Dunareni, Chirnogeni, Lipnita, Carvan
  • Judetul Ialomița – Amara, Fetesti, Slobozia, Urziceni, Ion Ghica, Bordusani, Munteni-Buzau, Ciochina, Facaeni, Iazu, Rovine
  • Judetul Tulcea – Tulcea, Nicolae Balcescu, Sabangia, Macin, Lunca, Victoria, Ceamurlia de sus, Nufaru, Malcoci, Sambata Noua, Topolog, Magurele, Luminita, Fagarasu Nou, Bestepe, Baltenii de sus, Greci, Razboieni, Casimcea, Plopul, Murighiol, Dunavatu de sus, Satu Nou, Mineri, Caslita, Luncavita, Ciucurova, Carcaliu

Transelectrica pregătește o nouă linie electrică de 400 kV pentru București

Operatorul național de transport al energiei electrice – Transelectrica vrea contracteze un studiu referitor la dezvoltarea rețelei electrice de alimentare a zonei metropolitane București și să realizeze inelul de 400 kV al municipiului București, având în vedere ca județul Ilfov și Capital ating împreună 15% din consumul de electricitate la nivel național.

Potrivit unui comunicat al companiei referitor la realizările din ultimele 4 luni ale actualei conduceri, președintele Directoratului Transelectrica,  Marius Dănuț Carașol a anunțat că printre prioritățile investiționale ale Companiei în următoarea perioadă se află închiderea Inelului de 400 kV al României, dar și realizarea Inelul de 400 kV al Capitalei.

În prezent, ca urmare a condițiilor specifice de dezvoltare economică accelerată,

Municipiul București și județul Ilfov reprezintă cea mai concentrată zonă de consum de energie electrică din țară. Creșterea consumului de energie electrică din ultimii ani, respectiv dezvoltarea prognozată pentru următorii ani, conduc la necesitatea dezvoltării infrastructurii rețelei electrice de transport a energiei electrice, aferentă Municipiului București.

 ”În perioada imediat următoare, vom lansa pe platforma de achiziții publice SICAP, procedura de achiziție a unui studiu privind dezvoltarea rețelei electrice de alimentare a zonei metropolitane București, cu o perspectivă de timp de 10 ani. Totodată, ne propunem o nouă soluție de realizare a inelului de 400kV al Municipiului București, astfel: prin realizarea unei linii electrice de 400 kV de la stația electrică de transport București Sud la stația electrică Domnești, incluzând cu construirea unei stații noi de transport în zona de nord-est a Municipiului București, mai exact în localitățile Voluntari, Otopeni sau Tunari”, a mai explicat Președinte al Directoratului Transelectrica. 

Planul de investiții, realizat în proporție de 95%

În ceea ce privește rezultatele din primele trei luni ale acestui an, compania anunță că planul de investiții a fost realizat în proporție de 95%, iar planul de mentanță a atins un procent de 119%.

”În această perioadă, ne-am concentrat eforturile pe acțiunile de eficientizare a Companiei, dar și pe monitorizarea extrem de atentă a tuturor lucrărilor de investiții, implicându-ne activ în toate proiectele derulate sau aflate în diferite etape: achiziție, autorizări, avizări sau execuție. Alături de întreaga echipă de management a Companiei, am pornit procesul de implementare a unui set de măsuri și a unui plan de eficientizare și reașezare a Companiei pe fundamente corecte, conforme cu principiile de administrare ale unei companii naționale de interes strategic cu profit reglementat.

Totodată, conducerea companiei susține că au fost accelerate 38 de proiecte de investiții și că au fost încheiate 6 noi contracte de achiziții pentru modernizarea și retehnologizarea instalațiilor electrice.

“Urmează o perioadă de tranziție, iar în prezent, ne aflăm la finalul perioadei de reglementare și ne pregătim pentru noua perioadă de reglementare care va începe de la 1 ianuarie 2020, ANRE elaborând deja legislația adaptată acestui context. Așadar, este evident faptul că pentru Transelectrica 2019 va fi un an cu multe provocări și bineînțeles că vom continua ceea ce am început în urmă cu 6 luni, cu accent pe realizarea investițiilor. Astfel, la sfârșitul anului, Transelectrica va fi o companie mai puternică, mai eficientă și mai suplă, adaptată condițiilor specifice de business”, a explicat Marius Dănuț Carașol, Președinte al Directoratului Transelectrica. 

Un alt obiectiv al managementului Transelectrica SA este accesarea fondurilor europene pentru proiectele investiționale ale Companiei. În acest sens, în luna martie, a fost aprobat în cadrul POIM proiectul de realizare a Liniei Electrice Aeriene 400 kV Smârdan-Gutinaș, cu o finanțare nerambursabilă în valoare de peste 31 de milioane de euro. ”Intenționăm să dezvoltăm în următoarea perioadă activitatea și procesele din cadrul Companiei dedicate accesării fondurilor europene nerambursabile”, a completat Marius Dănuț Carașol.

Începând cu data de 21 decembrie 2018, Directoratul Companiei Naționale de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA are următoarea componență: Marius Dănuț CARAȘOL, președinte, Constantin SARAGEA, membru; Claudia Gina ANASTASE, membru; Andreea Georgiana FLOREA, membru; Adrian SAVU, membru.

Romgaz va furniza 50% din producţia de gaze la preţ plafonat

Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a stabilit cantităţile de gaze pe care trebuie să le furnizeze producătorii la preţ plafonat, de 68 de lei pe MWh, către consumatorii casnici şi termocentralele care livrează agent termic populaţiei, în perioada 1 mai 2019 – 31 martie 2020.

Astfel, potrivit deciziei ANRE, Romgaz va livra la preţ reglementat 24,2 TWh, din care 16 TWh către populaţie şi 8,2 TWh către CET-uri.

Totodată, OMV Petrom va furniza 17,6 TWh la acest preţ, din care 14,2 TWh către consumatorii casnici şi 3.4 TWh producătorilor de agent termic.

Aceste cantităţi înseamnă 50% din producţia Romgaz, potrivit oficialilor companiei, şi 35% din cea a OMV Petrom, conform calculelor AGERPRES.

Iniţial, OUG 114/2018 a prevăzut ca întreaga cantitate de gaze de producţie internă să fie vândută la preţul plafonat de 68 de lei pe MWh până în 2022.

La sfârşitul lunii martie, Guvernul a modificat actul normativ prin OUG 19/2019, potrivit căreia doar cantităţile către populaţie şi CET-uri vor avea preţ plafonat în următorii trei ani. AGERPRES

INTERVIU Dan Tudose: Piața locală de energie se colorează în verde

E-acumulatori.ro, unul din cel mai vechi magazin online de produse electrice, este un business de familie, început în 2002 și dezvoltat din 2009. Astăzi, din portofoliul magazinului online fac parte 30.000 de produse. Dan Tudose, acționar și manager, și-a conectat pasiunea pentru acumulatori cu experiența anterioară în vânzări, pentru construi un furnizor de soluții sigure pentru orice problemă în domeniul energiei.

Cum vedeți anul 2019 din punct de vedere al businessului?
Dan Tudose: Pe o piață foarte fragmentată, cu mulți jucători mici și medii, E-acumulatori.ro a reușit să devină unul din cei mai dinamici, flexibili și adaptabili jucători. Piața a crescut în ultimii ani cu circa 10%, iar cifra noastră de afaceri s-a majorat cu procente mai mari, întrucât ne orientăm mereu spre noile tendințe din industrie. E-acumulatori este compania cu cea mai rapidă creștere din sectorul său și cu cel mai cuprinzător portofoliu de produse. Printre brandurile internaționale pe care le avem în gamă se numără  Enersys, Panasonic, Renusol, Legrand, Eaton etc. În plus, pe lângă magazinul online avem și două magazine în București.

Anul trecut am înregistrat o cifră de afaceri de 8 mil. lei fără TVA, cu 17% mai mult față de 2017. Ne dorim ca în 2019 să creștem cu peste 20%, având în vedere lansarea iminentă a programului guvernamental derulat prin Administrația Fondului de Mediu, pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice. Estimăm că ne vom majora numărul de clienți, atât persoane fizice cât și companii. Colaborăm deja cu consumatori industriali și avem în vedere toate companiile care utilizează o hală șidoresc să instaleze panouri fotovoltaice, în condițiile în care avantajele consumului de energie verde sunt evidente, iar amortizarea este rapidă.

De asemenea, ne adresăm şi persoanelor fizice, proprietari de case, care doresc să devină din consumator, prosumator (mic producător de energie care poate livra în reţea surplusul de energie), și care pot beneficia, prin programul mai sus menționat, de o subvenție de la stat de până la 20.000 lei.

Care sunt cele mai vândute produse?
Dan Tudose: Cu siguranță, cele mai vândute produse, din punct de vedere cantitativ, sunt bateriile de unică folosință, acelea pe care le folosim cu toții fie în diverse aparate din casă, fie la jucăriile copiilor. Ne-am propus să educăm clienții să cumpere șiacumulatori (baterii reîncarcabile), deoarece acumulatorii au o durată de viață mult mai mare. Pe de altă parte, bateriile uzate trebuie predate la centrele speciale de colectare, întrucât dacă nu sunt manipulate și depozitate corespunzător, devin periculoase pentru sănătatea oamenilor și dăunătoare mediului înconjurător. Știați că 15 miliarde de baterii de unică folosință sunt aruncate în fiecare an? Asta reprezintă, la 4 cm o baterie, distanța de la Pământ la lună (384.000 km) și înapoi.

Dacă vorbim de cele mai scumpe produse vândute, clienții noștri au evoluat de-a lungul timpului și au început să cumpere online și produse mai scumpe: de exemplu, un sistem fotovoltaic, care poate ajunge să coste şi 7.000 de euro. În general noi oferim soluţii complete, care necesită consultanță, recomandări, răspunsuri la mai multe întrebări: stabilizatoare, surse mai complexe, sisteme fotovoltaice adaptate fiecărei situaţii.

Trebuie să precizăm că vindem business to business (către revânzători) dar și business to consumer (către clienți finali). Circa 40% din clienții noștri sunt business to business, iar ei pot achiziționa produse și online, beneficiind de condiții personalizate.

În ceea ce privește profilul clientului, paleta este diversă. Sunt oameni care au acces la internet și caută singuri informații, aceștia sunt de regulă clienți foarte tehnici. Dar avem și clienți care au nevoie de explicații, soluții și variante de la noi. Iar noi oferim mai multe soluții la fiecare problemă, astfel încât ei să ia decizia în cunoștință de cauză.

Care sunt tendințele pieței în acest an?
Dan Tudose: Cum spuneam, este o piață fragmentată, cu mulți jucători, iar situația nu se va schimba prea curând. Orientarea noastră în 2019 este predominant către energia verde, de la mici turbine eoliene pentru locuințe și sisteme de panouri fotovoltaice la mobilitatea electrică. Pe lângă programul guvernamental destinat panourilor fotovoltaice, mai există și alte programe similare care vor fi lansate în viitor. Acest lucru duce la creșterea pieței într-un mod care nu a putut fi prevăzut până în 2018. Fără o lege a prosumatorilor, nu ai fi putut să te conectezi pur și simplu la rețea – așa, furnizorii sunt obligaţi să te conecteze la rețea în 30 de zile, iar prosumatorii sunt stimulaţi să producă energie. Practic, se deschide o nouă piață de energie, iar puterea trece catre micii producatori.

În al doilea rând, o altă tendință vizibilă în piața locală este interesul din ce în ce mai ridicat al clienților față de vehiculele electrice. De aceea și noi ne orientăm spre soluții de alimentare a acestora. Dorim să instalăm cât mai multe stații de încărcare pentru mașini electrice.  În prezent în România circulă câteva mii de mașini electrice, mai puțin de 10.000. Însă având în vedere că în fiecare an pe piața locală se vând în total 150.000 de automobile, suntem convinşi că numărul mașinilor electrice va crește. În portofoliul de produse avem stații de încărcare pentru uz casnic – poți să îți încarci mașina în garajul sau parcarea de acasă – sau comercial – poți să îți încarci mașina în parcarea mall-ului sau a clădirii în care lucrezi. Există deja clădiri de birouri care au stații de încărcare pentru mașini electrice: în Pipera, în Campus 5/ Skanska. De asemenea, există și câteva supermarketuri care dispun de stații de încărcare. Dar asta ar trebui să fie o regulă, nu o excepție. Așa se întâmplă în alte țări – oamenii fac naveta spre serviciu cu mașini hibrid sau PHEV, care au o autonomie mai mică, dar își pot încărca mașina atât acasă, cât și la serviciu.

Ce alte tendințe ați remarcat în Europa?
Dan Tudose: Există tendințe în piața europeană care arată că lumea va fi din ce în ce mai interesată să stocheze energie într-o baterie pentru a aveaautonomie si siguranța, pe termen cât mai lung. De exemplu, după ce bateria unui automobil şi-a depăşit durata de viaţă, ea poate fi folosită în casă, completând necesarul de energie.

Sunt deja consumatori care își încarcă mașina electrică de la soare, acasă (deoarece au instalate panouri fotovoltaice pe casă) și pot face schimb bidirecțional de la mașină, să o încarce sau să o descarce în rețea.

Există și soluții pentru vârfuri de consum în rețea: de exemplu în New York, dimineața când toată lumea pornește aparatul de cafea, se pun în funcțiune camioane care transportă „energie la pachet” (generatoare pe roţi)și livrează energie în rețea, susţinând consumul suplimentar. Ar putea fi așa și în București. Dacă fiecare consumator ar livra energie în rețea, costurile ar fi mai mici pentru toată lumea.

De asemenea, în Europa există posibilitatea ca energia pe care o livrează un consumator în rețea să fie direcționată și consumată cu dedicație de către un alt consumator care are un cod de decriptare. Există două contoare, fiecare la un consumator, care comunică unul cu celălalt. Trimiţi un cod, 1234 de exemplu, și celălalt primește codul. Distanţa dintre casele celor doi consumatori nu contează.

Când vorbim de energie regenerabilă, bateriile sunt cele mai des întâlnite dispozitive de stocare, și ele vor fi din ce în ce mai des utilizate, atât de către consumatorii rezidențiali cât și cei industriali. Tehnologia de stocare a energiei în baterii va evolua, acest lucru ducând la scăderea costului bateriilor și la utilizarea lor pe scară largă. Încet-încet, piața de energie se „colorează în verde”.

Complexul Energetic Oltenia are bugetate venituri de 3,913 miliarde de lei

Complexul Energetic Oltenia are bugetate pentru acest an venituri de 3,913 miliarde de lei şi cheltuieli de 3,912 miliarde de lei, rezultând un profit brut de un milion de lei, potrivit proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli, publicat de Ministerul Energiei.

Impozitul pe profit va fi zero, prin urmare şi profitul net va fi tot de un milion de lei, se arată în documentul citat.

CE Oltenia va avea şi venituri de 349.000 din fonduri europene, plăţi restante de 2,864 milioane de lei şi creanţe de 724,4 milioane de lei.

Compania va avea, la finele anului, 12.881 salariaţi, iar câştigul mediu lunar pe salariat este estimat la 6.221 lei.

În Nota de fundamentare se precizează că propunerea de buget se bazează pe producţia de 14,95 TWh energie electrică produsă, din care 12,7 TWh energie electrică netă şi 22 milioane tone producţie proprie cărbune.

Totodată, la fundamentarea cheltuielilor cu personalul, s-a avut în vedere eficientizarea activităţii societăţii, prin aplicarea măsurii de reducere a numărului de personal cu 200 de salariaţi în anul 2019.AGERPRES

Doar unul din zece potenţiali consumatori din satele izolate îşi permite costurile de racordare la reţeua de gaze

Doar unul din zece potenţiali consumatori din satele izolate îşi permite costurile de racordare la reţeua de gaze, care ajung la 3.000 de euro, astfel că autorităţile trebuie să vină cu măsuri în plus pentru a ajuta locuitorii acestor zone să devină utilizatori de gaze naturale, a declarat, pentru Agerpres, Eric Stab, directorul general al Engie România.

Aceasta în contexul în care una dintre priorităţile declarate ale autorităţilor de resort este, în această perioadă, extinderea reţelelor şi accesul unui număr cât mai mare de români la resursele de gaze.

„Acesta este un subiect-cheie. Suntem foarte conştienţi de dorinţa autorităţilor de a extinde reţelele de gaze în zonele izolate. Care sunt însă problemele cu care ne confruntăm? În primul rând trebuie să instalezi conductele, apoi să te asigură că acei consumatori se pot conecta la conducte. Dacă nu, nu există niciun beneficiu pentru nimeni, nici pentru consumatori, nici pentru companiile de gaz. Mă refer la aspectele financiare, la faptul că nu pot plăti gazele”, a susţinut Stab.

Potrivit acestuia, costurile de extindere a reţelei în zonele izolate sunt semnificative şi cresc odată cu lungimea conductei.

„Astfel că este nevoie de măsuri adiacente, precum atragerea de bani europeni sau precum propunerea cu care a venit ANRE de a folosi banii care se strâng din contribuţia de 2% din cifra de afaceri pentru aceste lucrări. Aceasta este o idee bună, urmează să vedem cum va fi implementată. Apoi urmează ca distribuitorii de gaze să vină cu partea lor de investiţii”, a arătat oficialul Engie.

El a explicat că o astfel de extindere este fezabilă doar dacă cel puţin jumătate dintre potenţialii consumatori din acea zonă se racordează efectiv la reţea, adică îşi permit plata instalaţiilor de încălzire pe gaze şi a facturii ulterioare.

„Apoi va trebui să rezolvăm problema conectării efective a oamenilor la reţea, iar această problemă este în principal de natură financiară. Dacă ne uităm în urmă la ultimii 10-12 ani ai activităţii noastre în România, când am conectat astfel de zone izolate, ce am constatat a fost că, în multe cazuri, rata de conectare este de aproximativ 10% din potenţial, ceea ce este mult prea puţin. Ca să fie profitabilă o astfel de investiţie, trebuie să ajungi la circa 50%. Dacă investiţia nu este profitabilă înseamnă că toţi ceilalţi consumatori vor trebui să plătească pentru ea, ceea ce nu este corect. Din acest motiv trebuie să ne asigurăm că există o rată suficientă de conectare”, a continuat Stab.

Responsabilul Engie a estimat că instalaţiile de racordare şi de încălzire a locuinţei cu gaze costă aproximativ 3.000 de euro, o sumă care poate fi considerabilă pentru cei care locuiesc la ţară.

„Depinde de casele despre care vorbim, de costul mediu de racordare, în primul rând, dar şi de achiziţia unui boiler pentru încălzirea casei sau a instalaţiei interne de care ai nevoie, toate acestea costă în jur de 3.000 de euro. 3.000 de euro poate fi o sumă mare pentru acei oameni care locuiesc în sate izolate”, susţine el.

Astfel că autorităţile trebuie să găsească modalităţi de a-i ajuta pe oamenii de acolo să poată suporta toate aceste costuri.

„Acest fel de mecanisme există în anumite ţări, unde se oferă subvenţii să cumperi un boiler şi lucruri de acest fel. Deci dacă există o voinţă puternică să racordăm cât mai mulţi oameni la reţeaua de gaze, trebuie să ne asigurăm, de asemenea, că sunt ajutaţi atunci când nu-şi permit. Ne întoarcem la discuţia despre consumatorul vulnerabil, care se leagă de acest aspect, iar autorităţile trebuie să identifice care sunt acei consumatori şi să aloce sumele necesare”, a mai spus şeful companiei de gaze.

Potrivit acestuia, din 2005, de când a achiziţionat Distrigaz Sud, Engie a construit 5.500 de kilometri de reţea nouă, echivalentul distanţei dintre Bucureşti şi Mumbay din India.

„Au fost făcute lucruri, multe sunt încă de făcut, dar trebuie să ne asigurăm că putem pune cap la cap condiţiile, pentru a face aceste lucruri posibile şi sunt încă multe lucruri de rezolvat”, a conchis Stab.

Guvernul a aprobat, în şedinţa din 3 aprilie, Hotărârea de Guvern pentru stabilirea cadrului general privind regimul juridic al contractelor de concesiune a serviciului de utilitate publică de distribuţie a gazelor naturale – procedurile pentru acordarea concesiunilor, conţinutul cadru al caietului de sarcini.

‘Am aprobat în Guvern un act normativ care va duce practic gazul natural în cât mai multe case ale românilor, fără acest confort. Şi sunt mult prea mulţi români în această situaţie: doar o treime din populaţia ţării are acces în prezent la reţelele de distribuţie a gazelor naturale. Or această cifră este sub statutul nostru pe piaţa gazelor din Uniunea Europeană – unul dintre cei mai mari producători de gaz ai UE – şi sub ceea ce înseamnă un trai decent şi normal pentru toată populaţia’, a declarat Anton Anton, ministrul Energiei, la finalul şedinţei de Guvern.

Preţul electricităţii în România, la jumătate faţă de săptămâna trecută

Preţul energiei în România, pe piaţa spot, a scăzut luni la jumătate faţă de cel înregistrat săptămâna trecută, având o medie de 123 de lei pe MWh, ca urmare a producţiei mari de energie eoliană din Europa, în special din Germania, şi a consumului mic, datorat Paştelui catolic.

Preţul din ţara noastră este influenţat de ceea ce se întâmplă pe pieţele din Vest, întrucât piaţa spot din România este cuplată cu cele din Ungaria, Cehia şi Slovacia, iar aceste două ţări din urmă au schimburi masive fizice cu Germania, unde se găsesc foarte multe capacităţi eoliene.

În euro, preţul energiei ajunge la 25,88 de euro pe MWh în România şi Ungaria, iar în Cehia şi Slovacia este foarte mic, 3,98 euro ca medie zilnică, şi chiar negativ, respectiv -6,20 de euro pe MWh, în vârf de consum, arată datele OPCOM, operatorul pieţei de energie din România.

„Preţurile sunt foarte mici în Cehia şi Slovacia întrucât acestea sunt cuplate fizic cu Germania, unde a fost vânt foarte puternic şi s-a înregistrat o producţie foarte mare de energie eoliană. La acestea se adaugă o perioadă de consum foarte redus, ca urmare a zilelor libere de Paştele catolic”, a explicat, luni, pentru AGERPRES, Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFERR).

Potrivit acestuia, influenţa să resimte şi asupra pieţei din România, unde preţurile sunt trase în jos.

Totodată, preţul negativ din Cehia şi Slovacia înseamnă că producătorii de energie plătesc pentru a rămâne în funcţiune, adică preferă să plătească şi să producă decât să închidă capacităţile, a continuat Lungu.

„Avantajul pentru ei ar fi că, deşi pierd la preţul energiei, câştigă prin faptul că primesc certificate verzi. În statele unde există feed-in tariff, acesta este mai mare decât suma pe care o plătesc ca să rămână în funcţiune”, a mai spus preşedintele AFEER.

Tot ca urmare a consumului scăzut din ţările vecine catolice, ţara noastră este importator de energie. Astfel, potrivit datelor Transelectrica, la ora 11:05, consumul naţional era de 7.469 MW, iar producţia de 6.970 MW, diferenţa fiind importată. AGERPRES