Valentin Vioreanu

Cum arată HUB-ul de gaze din Sud-Estul României

OMV Petrom a investit circa 200 de milioane de euro din 2010 până în prezent în dezvoltarea unui hub centralizat pentru tratarea gazelor din producţia internă în Sud Estul României (Hurezani, județul Gorj), ultima etapă a acestui proiect urmând să devină complet operațională în luna iulie, anunță compania.

Această ultimă investiție, care se ridică la 50 de milioane de euro, se referă la o stație de tratare a gazelor și infrastructura de conducte.

În prezent, stația este în faza de testare și se estimează că va deveni complet operațională în iulie, anunță compania.

“Hub-ul de gaze de la Hurezani deservește patru dintre cele mai importante zăcăminte de gaze naturale din portofoliul OMV Petrom, este situat în județul Gorj și include cea mai mare stație de tratare a gazelor din țară. Această investiție permite României să beneficieze de o sursă de gaze naturale de încredere, acum și în viitor”, a declarat Peter Zeilinger, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru Upstream.

Investiția de aproximativ 50 de milioane de euro a inclus construcția unei stații de tratare a gazelor cu o capacitate maximă de 6 milioane metri cubi de gaze naturale zilnic, care asigură separarea gazului de condensat, printr-un proces de separare la temperatură scăzută.

De asemenea, în cadrul investiției, a fost construită infrastructura de conducte cu o lungime de peste 12 kilometri care asigură conexiunea cu zonele de producție și cu sistemul național de transport pentru gaze și condensat.

 În 2018, producția din zăcămintele conectate la hub-ul centralizat de tratare a gazelor Hurezani s-a ridicat la 1,5 miliarde metri cubi, adică echivalentul energiei necesare pentru încălzirea unui număr de 1,4 milioane de locuințe.

Investiția de aproximativ 200 de milioane de euro în dezvoltarea hub-ului centralizat de tratare a gazelor de la Hurezani s-a realizat în trei etape. Aceasta a inclus 135 de milioane de euro pentru unitatea de comprimare gaze pusă în funcțiune în 2010, circa 13 milioane de euro pentru unitatea de deshidratare pusă în funcțiune în 2015 – care înlătură apa din gazul natural, și aproximativ 50 de milioane de euro pentru cel mai recent proiect – CHD Hurezani (Instalația Centralizată de separare a hidrocarburilor).

Cea mai recentă etapă, care include stațiile de tratare și infrastructura de conducte, întregește lanțul de comprimare și tratare a gazelor naturale.

Noua stație de tratare a gazelor se ridică la cele mai recente standarde tehnologice ale industriei. Proiectul crește eficiența energetică și contribuie semnificativ la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, asigurând în același timp o perioadă lungă de funcționare în siguranță pentru infrastructură. Construcția a început în 2017 și a implicat aproximativ 500.000 de ore-muncă, fără incidente de siguranță.

OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze la nivel de grup de 58,3 milioane barili echivalent petrol în 2018. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual şi operează o centrală electrică de înaltă eficienţă de 860 MW. Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România şi ţările învecinate prin intermediul a 792 benzinării, la sfârşitul lui martie 2019, sub două branduri, OMV şi Petrom. 

Producție record de energie electrică la Hidroelectrica. Mai mult de jumătate din consumul țării, asigurat de companie

Hidroelectrica a atins o producție de aproape 4.000 MW în această dimineață, o producție record pentru companie, asigurând peste jumătate din consumul de energie electrică la nivel național.

Astăzi, 7 mai, în jurul orei 09.50, Hidroelectrica a produs 3.936 MW, această energie asigurând peste jumătate din consumul la nivel național. Cantitatea este un record al producției pentru societate în anul 2019 și vine pe fondul hidraulicității specifice acestei perioade a anului, caracterizate de viituri, a anunțat compania.

”Hidroelectrica a acoperit cca. 51% din necesarul de electricitate al României, pe fondul aportului redus al energiei eoliene în sistem și al retragerii temporare din exploatare a unui grup nuclear. În continuare, societatea noastră produce aproximativ 45% din energia electrică la nivel național. Este o perioadă favorabilă pentru producția hidro, iar planificarea atentă a mentenanței anuale a agregatelor ne permite să extragem fiecare MW disponibil acum. Specialiștii noștri sunt la posturile de lucru și își fac treaba pentru care au fost  pregătiți. Culegem roadele unei gândiri strategice a business-ului și asigurăm în același timp stabilitatea și securitatea Sistemului Energetic Național.”, a declarat Bogdan Badea, Președintele Directoratului Hidroelectrica.

Hidroelectrica este lider în producția de energie electrică și principalul furnizor de servicii tehnologice necesare în Sistemul Energetic Național, fiind o companie vitală pentru un sector strategic cu implicații în siguranța națională.

Compania exploatează un număr de 208 centrale, cu o putere instalată totală de 6.116 MW.

Soluții de ultimă generație pentru transporturile Rompetrol Rafinare

Rompetrol Rafinare, membru al grupului KMG International, împreună cu principalul său partner pentru transporturile interne pe căile ferate, Grup Feroviar Român, parte a Grampet Group, au implementat cu succes un sistem de monitorizare și control în timp real al traficului de produse petroliere.

Shunting Expert urmează să fie folosit pe cele două platforme operate de Rompetrol Rafinare – rafinăria Petromidia și rafinăria Vega Ploiești. Prin aplicație, operatorii vor avea acces nelimitat pentru aproximativ 13.000 de vagoane lunar (10.000 la Petromidia, 3.000 la Vega), a anunțat compania într-un comunicat de presă.

Volumul impresionant de produse petroliere, transportate printr-un număr însemnat de manevre feroviare, cere un control strict asupra tuturor parametrilor, software-ul este capabil să înregistreze și să redea în timp real poziția vagoanelor pe linii. De asemenea, aplicația poate fi considerată un instrument de bază care facilitează și intermediază deciziile luate de coordonatorul direct al operațiunilor de manevră.

„Mereu suntem în căutare de soluții digitale care să eficientizeze activitatea din cele două rafinării. Un instrument de precizie precum Shunting Expert ne ajută să avem o imagine extrem de clară asupra produselor pe care le trimitem în toată țara. Înregistrăm un nou pas important în digitalizarea activității Rompetrol Rafinare și ne bucurăm că găsim constant soluții care ne vor sprijini să atingem, an de an, rezultate operaționale în creștere”, declară Yedil Utekov, Directorul General Rompetrol Rafinare.

Digitalizare în transportul feroviar

Sistemul de ultimă generație crează posibilitatea ca persoanele care au un alt background profesional să acceseze funcția de coordonator al manevrei. Concret, îi permite să vadă cu mare precizie traseul, încărcătura și statusul fiecărui vagon aflat în mișcare.

Cu ajutorul Shunting Expert, digitalizarea este integrată 100%, iar avantajele sunt nenumărate: controlul total al situației vagoanelor, controlul total al situației liniilor de cale ferată (implicit și controlul gradului de ocupare al liniilor), scăderea considerabilă a efortului uman și a erorilor care pot fi cauzate de om, precizia raportărilor, trasabilitatea vagoanelor, locomotivelor și a personalului specializat sau interconectarea cu alte aplicații.

De asemenea, Rompetrol Rafinare deține acces nelimitat la istoricul vagoanelor, la rapoartele de drum, dar și o imagine completă și corectă a trenurilor expediate și sosite la Capu Midia sau în halta Ploiești Nord.

Premieră în S-E Europei

Aplicația Shunting Expert este o premieră la nivel național și în zona de Sud-Est a Europei, iar Rompetrol Rafinare este prima companie de profil care se va folosi de sistemul de ultimă generație, pentru monitorizarea traficului pe care ferată, atât la Petromidia, cât și la rafinăria Vega Ploiești.

Implementarea software-ului nu este singura colaborare digitală dintre Rompetrol Rafinare și Grup Feroviar Român. În ultimele luni, cele două părți au integrat cu succes Scrisoarea de Trăsură Electronică. Până de curând, toate documentele care fac dovada unui transport de marfă erau completate de mână, ori în format printat. În prezent, datele importante sunt introduse pe o platformă digitală, unde pot fi avizate și urmărite de toate părțile implicate.

„Dacă Shunting Expert creează o punte digitală în planul operațional, scrisoarea de trăsură electronică va redefini relația din planul comercial. La finalizarea acestui proces, vom putea spune că GFR va avea cu Rompetrol cel mai înalt nivel de cooperare digitalizată pe piața transportului feroviar de marfă din această zonă a Europei. Într-o industrie care trebuie să fie într-o creștere susținută, cum este transportul feroviar de marfă, este necesară integrarea tehnologiei în activitatea de zi cu zi, pentru a rămâne competitivă și a obține performanță”, declară Amedeo Neculcea, Director General Adjunct al Grup Feroviar Român.

Citiți și:
Informatizarea transportului feroviar. Aplicații în premieră, lansate de Grampet Group

Pentru Grupul KMGI, implementarea unei soluții digitale pe segmentul de trading oferă o imagine mai clară asupra gestionării produselor petroliere. Rompetrol deține în țară 6 depozite de carburanți (Arad, Craiova, Mogoșoaia, Simleul Silvaniei, Vatra Dornei și Zărnești), prin care acoperă cu succes cererea de piață din România.

În cei 40 de ani de activitate, rafinăria Petromidia a consemnat, pe fondul investițiilor majore, o continuă dezvoltare a activităților sale de producție. De exemplu, de la o cantitate de materie primă procesată în 1979 (momentul punerii în funcțiune) de 1,26 milioane tone la 3,82 milioane tone în 2007 (momentul preluării de către KazMunayGas), respectiv 5,66 milioane în 2017 și 5,92 milioane tone anul trecut.

Înființată în 1905, rafinăria Vega Ploiești a înregistrat în 2018 un număr de 8 recorduri istorice, inclusiv la capitolul materie primă procesată, dar și la produsele obținute (bitum, solvent, hexan). Vega funcționează în sinergie perfectă cu rafinăria Petromidia –  Năvodari, care îi asigură integral rafinăriei din Ploiești materiile prime/semifabricate necesare.

Încă un român în Directoratul OMV Petrom

Alina Popa va prelua, începând de mâine, mandatul de Director Financiar și membru al directoratului OMV Petrom, înlocuindu-l pe Stefan Waldner.

Alina Popa face parte din echipa OMV Petrom încă din 2006 și a ocupat poziții de conducere în domeniul financiar, coordonând proiecte importante în domeniul financiar.

“Mare parte din carieră mi-am petrecut-o alături de OMV Petrom. În cei 13 ani, am ajuns să cunosc foarte bine compania și contextul de piață. Aici mi s-a dat ocazia să mă dezvolt profesional, dar mai ales să mă implic în proiecte de care depinde aprovizionarea cu energie a milioane de romani”, a declarat Alina Popa, Director Financiar și membru al directoratului OMV Petrom.

Anterior numirii în funcția de Director Financiar și Membru al Directoratului OMV Petrom, Alina Popa a deținut funcția de Director General și președinte al Consiliului de Administrație al OMV Petrom Global Solutions, centrul de servicii al OMV.

Alina Popa este membru ACCA (Association of Chartered Certified Accountants). A absolvit Academia de Studii Economice București și, înainte de a se alătura grupului OMV Petrom, a lucrat la Deloitte. Poziția de Director Financiar și membru al directoratului a fost ocupată anterior de Stefan Waldner, al cărui mandat expiră pe 16 Aprilie 2019.

Compania a anunțat în aprilie 2018 numirea Alinei Popa, după ce Stefan Waldner a anunțat că nu va mai fi disponibil pentru un nou mandat în Directoratul OMV Petrom. În martie 2019, compania a anunțat că membri directoratului au fost reconfirmați pentru încă un mandat de patru ani, care va expira pe 16 aprilie 2023. Membrii Directoratului OMV Petrom sunt: Christina Verchere (CEO), Alina Popa (Director Financiar), Peter Zeilinger (responsabil Upstream), Radu Căprău (responsabil Downstream Oil) și Franck Neel (responsabil Downstream Gas).

OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producție anuală de ţiţei şi gaze de 58,3 milioane bep în 2018. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual şi operează o centrală electrică de înaltă eficienţă de 860 MW. Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România şi ţările învecinate prin intermediul a 794 benzinării, la sfârșitul lui 2018, sub două branduri, OMV și Petrom.

Mixul de energie: Cât câştigă şefii OMV, austriecii care controlează Petrom

Rainer Seele, CEO al grupului OMV şi preşedintele consiliului de supraveghere al OMV Petrom, a avut în 2018 venituri salariale de circa 2 milioane de euro, 1,1 mi­lioane de euro fiind partea fixă a remu-neraţiei sale, restul fiind compo­nen­ta varia­bilă încasată după îndeplinirea obiec­tivelor mandatului. Practic, în fiecare lună şeful OMV a avut venituri salariale de circa 167.000 de euro, scrie ZF.ro.

Vicepreședintele ANRE a ajuns să vorbească despre nevoia de „predictibilitate” și „recâștigarea încrederii investitorilor,” scrie e-nergia.ro.

România va trebui să răspundă până pe 25 mai Comisiei Europene, care a votat declanșarea unui proces de infringement pentru aplicarea incorectă a Directivei gazelor pe 7 martie, a declarat vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Zoltan Nagy-Bege, scrie profit.ro.

Fondul Proprietatea a „târât” în tribunal gaze din Marea Neagră de 5 miliarde lei, scrie profit.ro.

Comisarul european pentru Energie: Nu discutăm despre modul cum ajunge gazul în Ungaria, ci discutăm cum ar putea ajunge gazul în Austria

Conducta BRUA este fundamentală pentru Comisia Europeană şi important este ca gazele să ajungă în Austria, indiferent de ruta care va fi decisă, a declarat marţi, la Bucureşti, comisarul european pentru Energie, Miguel Arias Canete.

„BRUA este un proiect fundamental pentru Comisia Europeană, pentru că va permite gazelor naturale să ajungă din Bulgaria şi România în Ungaria şi Austria. Momentan nu discutăm despre modul cum ajunge gazul în Ungaria, ci discutăm cum ar putea ajunge gazul în Austria şi există păreri împărţite în Guvernul ungar cu privire la care este ruta cea mai bună, una dintre ele sau cealaltă, cea prin Slovacia”, a spus Canete, făcând un gest pentru a arăta că nu contează care dintre ele va fi ruta finală.

„Pentru Comisie, important este ca acest proiect să se realizeze”, a subliniat comisarul.

El a precizat că porţiunea de conductă de pe teritoriul României se află deja în stadiul de construcţie.

„Deocamdată faza 1 proiectului este deja în acţiune şi sperăm că va fi finalizată, cu cât mai repede cu atât mai bine. Vom continua să susţinem acest proiect şi suntem în permanentă legătură cu guvernele, cu operatorii de transport, cu toată lumea, pentru a putea găsi o soluţie rapidă. Siguranţa aprovizionării cu energie şi diversificarea rutelor şi a furnizorilor este o prioritate a Comisiei Europene, iar pentru ca Europa Centrală şi de Sud-Est să aibă siguranţa trebuie să avem mulţi astfel de interconectori”, a susţinut oficialul european.

Comisarul a precizat că gazul reprezintă resursa-punte dintre combustibilii fosili, la care Europa vrea să renunţe, şi energia regenerabilă, care va fi viitorul.

„Credem că este un proiect fundamental, pe care îl vom continua să-l susţinem şi înţeleg că toate ţările sunt interesate. Poate că există păreri împărţite în legătură cu ruta finală, dar sunt sigur că se va ajunge la o concluzie. Am discutat foarte mult despre acest proiect în ultimele două zile, în diferite contexte, dar toată lumea este pe deplin angajată pentru realizarea şi finalizarea acestui proiect”, a continuat el.

Interconectorul de gaze BRUA va asigura furnizarea gazelor pe ruta Bulgaria-România-Ungaria-Austria.

Faza I prevede construcţia pe teritoriul României, pe ruta Podişor-Recaş, şi are termen de finalizare decembrie 2019. Proiectul are o valoare de 478 de milioane de euro, din care 180 de milioane de euro sunt bani europeni. AGERPRES

Mixul de energie: RADET anunță „electoral” reabilitarea conductelor

RADET București, operatorul sistemului centralizat de încălzire din Capitală controlat de municipalitate, regie autonomă aflată în insolvență și sub spectrul falimentului, a lansat o licitație pentru a achiziționa „lucrări de intervenții de primă urgență” la conductele de apă fierbinte clasice, tur și retur, din cadrul rețelelor de termoficare aflate în exploatarea sa, termenul limită de depunere a ofertelor fiind data de 15 mai, scrie profit.ro.

Prin măsurile legislative adoptate în ultimii doi ani cuprinse în Legea offshore și OUG 114/2018, statul român îngroapă producătorii autohtoni de gaze, mărind dependența de Gazprom, gigantul rus anchetat de Comisia Europeană pentru practicarea unor prețuri de monopol pe piețele fără surse alternative de alimentare. În timp ce inițiatorii actelor normative se justifică acuzând producătorii români de scumpiri nejustificate, cifrele oficiale arată cum de fapt, în tot acest context tulbure, volumele și prețurile gazelor importate au explodat. Datele analizate de NewsEnergy arată că, în perioada iulie-noiembrie 2018, factura pentru gazele importate s-a triplat față de perioada similară a anului precedent, scrie News Energy.

Producătorii de energie regenerabilă, cea mai ieftină energie, sunt discriminaţi şi acumulează pierderi, în timp ce termocentralele care produc energie scumpă, din cărbune, primesc ajutoare de stat, a declarat, luni, Viorel Lefter, preşedintele Organizaţiei Patronale a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România (PATRES), în cadrul unei conferinţe pe tema energiei verzi, scrie focus-energetic.ro.

Vor exista furnizori care vor renunţa la clienţii casnici şi care vor dispărea din această piaţă!

Măsura corectă pe care ar fi trebuit să o ia Guvernul era definirea consumatorilor vulnerabili de electricitate şi gaze şi asigurarea de măsuri de protecţie doar pentru persoanele care au nevoie, în locul revenirii la piaţa reglementată pentru toţi consumatorii casnici de electricitate, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), remis, marţi, AGERPRES.

‘De când a apărut OUG 114 în decembrie 2018, ne aflam într-un context dăunător tuturor afacerilor din energie. Este nevoie acută de predictibilitate şi stabilitate în legislaţia primară, precum şi în reglementările secundare, pentru ca participanţii la piaţă să îsi poată continua activitatea în condiţii normale. Noua variantă, cu modificări, a OUG 114/ 2018 trebuie să treacă rapid prin Parlament’, a afirmat Ion Lungu, preşedintele AFEER, citat în comunicat.

El a arătat că, la nivel european, există multe schimbări legislative, care trebuie preluate în legislaţia naţională.

‘Pentru sectorul energetic românesc schimbările legislative au fost multe, importante şi încă nu s-au terminat. Nu avem încă forma finală a OUG 114. Probabil vor urma noi reglementări emise de ANRE. Este adevărat că, faţă de prima variantă a ordonanţei, s-au făcut ajustări importante”, a mai spus Lungu.

Referitor la contribuţia de 2% din cifra de afaceri pentru companiile din sector, el a arătat că inclusiv oficialii ANRE au recunoscut că suma este prea mare şi că nu are nevoie de aceşti bani. Pe de altă parte, AFEER apreciază modul în care ANRE a înţeles prevederile OUG 114/ 2018 privind aplicabilitatea contribuţiei băneşti de 2% raportata la cifra de afaceri aferentă activităţii de furnizare, pentru a se evita aplicarea în cascadă a acesteia în factura clientului final.

Al doilea aspect subliniat de AFEER face referire la reglementarea preţului pentru consumatorii casnici pentru o perioadă de trei ani.

„ANRE a avut abordarea corectă, prin acreditarea unui număr mare de Furnizori de Ultimă Instanţă opţionali, ce le permite acestora să păstreze portofoliul de clienţi. Totuşi, este surprinzătoare pentru noi această decizie de reintroducere a pieţei reglementate, în condiţiile în care nu au existat semnale că erau nereguli în piaţă. Niciun raport al ANRE sau al Consiliului Concurenţei nu a arătat distorsiuni ori alte motive de îngrijorare. Piaţa liberă funcţiona corect. Pe de altă parte, de la jumătatea anului trecut, au existat creşteri ale preţului pe piata angro, ceea ce, probabil, a îngrijorat autorităţile determinându-i să revină la preţurile reglementate. Dar, în opinia noastră, măsura corectă era definirea consumatorilor vulnerabili şi asigurarea de măsuri de protecţie doar pentru persoanele care au nevoie de aceasta protecţie’, a mai arătat preşedintele AFEER.

Reprezentanţii asociaţiei susţin că, în noul context legislativ, vor exista furnizori care vor renunţa la clienţii casnici şi care, probabil, vor dispărea din această piaţă. În mod cert, însă, furnizorii de energie vor fi şi mai interesaţi să ofere pachete complexe şi servicii suplimentare clienţilor. De remarcat că se înregistrează, în continuare, multe acţiuni de promovare a pieţei libere pentru consumatorii casnici, fapt ce arată viabilitatea pieţei.

Este posibil ca piaţa să evolueze, să se ofere preţuri mai bune pe piaţa liberă decât pe piaţa reglementată. Într-adevăr, furnizorii de energie sunt obligaţi să ofere preţuri reglementate timp de trei ani, dar consumatorii casnici pot alege fie să rămână în piaţa liberă, fie să treacă în piaţa reglementată.

„Este dreptul consumatorilor să aleagă. Recomandarea noastră este ca, înainte de a alege, consumatorii să se informeze si să fie atenţi la ce li se oferă”, se mai arată în comunicat.

Potrivit AFEER, în contextul pachetului de reglementări europene numit „Energie curată pentru toţi europenii”, autorităţile române trebuie să respecte drepturile consumatorilor, precum uşurinţa de a schimba furnizorul.

„Se doreşte ca, nu mai târziu de 2026, aceasta să se realizeze într-un interval scurt de 24 de ore. În acest moment, în Romania, acest proces nu este chiar atât de simplu, dar trebuie să ne pregătim”, au mai arătat furnizorii.

Ei au amintit de contoarele inteligente, care vor permite reducerea pierderilor şi consumul în anumite intervale orare, cu scăderea facturii. Alte măsuri care trebuie implementate pe piaţa din România sunt simplificarea facturii de energie, dispecerizarea, stocarea sau acces la platforme electronice de comparare a preţurilor.

Comisarul european pentru Energie: „Obiectivul tuturor măsurilor este să oferim preţuri mici”

Comisia Europeană cere statelor membre să deschidă pieţele de electricitate şi gaze naturale şi să elimine preţurile reglementate, odată cu introducerea unor măsuri de protecţie doar pentru consumatorii vulnerabili, a declarat, marţi, comisarul european pentru Energie şi Schimbări Climatice, Arias Miguel Canete, la Bucureşti, într-o conferinţă de presă comună cu ministrul român al Energiei, Anton Anton.

Canete a răspuns întrebărilor jurnaliştilor, care i-au arătat că, în România, nu există o definiţie a consumatorului vulnerabil şi toţi consumatorii casnici plătesc aceleaşi tarife reglementate la electricitate şi gaze.

„Cerem statelor membre să elimine preţurile reglementate şi să deschidă piaţa. Înţelegem că pentru consumatorii vulnerabili s-ar putea mai fie nevoie să fie reglementate preţurile o perioadă, iar până la urmă va trebui să asigurăm preţuri mai mici pentru consumatorii vulnerabili. Acesta este unul dintre elementele cele mai importante ale guvernanţei pe care am instituit-o”, a răspuns oficialul european.

El a arătat că toate eforturile făcute de fapt urmăresc crearea unei pieţe energetice eficiente, adică să avem concurenţă şi preţuri cât mai mici, toate acestea în avantajul consumatorilor vulnerabili.

„În pachetul „Energie curată pentru toţi” am luat foarte în serios situaţia consumatorilor vulnerabili. Nu există o definiţie europeană a consumatorilor vulnerabili, dar am cerut guvernelor să existe o înţelegere clară a ceea ce înseamnă consumator vulnerabil, să monitorizeze sărăcia energetică a cetăţeanului şi să ia măsuri pentru a se reduce nivelul de sărăcie energetică din UE”, a spus oficialul european.

Potrivit lui Canete, o mare problemă o reprezintă pierderile de energie ale clădirilor în care locuiesc oamenii săraci.

„Trebuie deci să luăm măsuri mai ales pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor. De obicei, consumatorii vulnerabili locuiesc în clădiri care nu au izolaţie şi consumă foarte multă energie. Prin urmare, am discutat acest lucru în cadrul politicilor de eficienţă energetică şi ne-am gândit la problema locuinţelor. Obiectivul tuturor măsurilor este să oferim preţuri mici”, a repetat comisarul.

La rândul său, întrebat ce măsuri ia Guvernul României pentru protecţia consumatorilor vulnerabili, Anton a spus: „Domnul comisar a răspuns foarte clar şi amplu la acest subiect. Şi noi, în consens cu Uniunea Europeană, nu facem altceva decât să ne străduim să identificăm cât se poate mai bine, conform regulilor europene, care cu greu s-au coagulat cumva în regulamentele pe care le-am aprobat acum în toamnă şi la începutul anului, încercăm să identificăm cât mai bine consumatorul vulnerabil”.

El a amintit, în acest context, că în România există programe de reducere a consumului de energie.

„Nu uitaţi că şi noi facem izolaţii, care face parte din planul de a reduce consumul de energie. Mai ţineţi cont de un lucru: există şi ceea ce se cheamă rabla la electrocasnice, ceea ce este acelaşi lucru, adică să înlocuieşti un electrocasnic vechi, ineficient, cu un electrocasnic nou, becuri şi aşa mai departe. Noi încercăm de foarte multă vreme să ajutăm consumatorul vulnerabil, într-un fel sau în altul, gândiţi-vă la ajutoarele de încălzire. Există anveloparea clădirilor, aceasta este pentru toată lumea, inclusiv pentru consumatorul vulnerabil, mai înainte v-am spus de rabla la electrocasnice. Sigur că trebuie să ne uităm puţin mai larg, pentru că noi credem că în perioada asta trebuie să protejăm şi din punctul de vedere al preţurilor, am introdus în ordonanţa 114 aceste limitări, pe care şi Comisia Europeană le acceptă pentru o perioadă limitată de timp”, a susţinut ministrul.

Iniţial, OUG 114/2018 a prevăzut plafonarea la 68 de lei pe MWh a preţului gazelor de producţie internă pentru toată piaţa, iar, săptămâna trecută, Guvernul a modificat ordonanţa şi că au rămas plafonate cantităţile de gaze pentru consumatorii casnici şi pentru CET-uri.

Aceasta după ce, la începutul lunii martie, Comisia Europeană a declanşat procedura de infringement împotriva României, arătând că prevederile OUG 114/2018 încalcă directivele europene din domeniul gazelor. AGERPRES