Szabolcs Nemes, Partener în cadrul Roland Berger București, consideră că, în comparație cu alte țări, România oferă stimulente generoase pentru achiziția vehiculelor electrice, însă trebuie stabilite ținte clare de reducere a emisiilor parcului auto la nivel național.
În 2022, în România au fost înmatriculate peste 15.000 de vehicule electrice și hibride plug-in noi, ceea ce a reprezentat o creștere de 70% față de anul 2021, dintre care 75% au fost vehicule electrice.
Această creștere se datorează în special programului de sprijin Rabla Plus și disponibilității mai mari a modelelor cu propulsie electrică. Consumatorii sunt din ce în ce mai interesați de vehiculele verzi.
În principalele piețe europene, vehiculele electrice (EV și PHEV) au reprezentat un procent record de 21% din noile înmatriculări în 2022. România a depășit pentru prima dată piețe importante europene precum Italia și Spania, cu un procent de circa 12%, dar încă se află în urma multor țări din Europa de Vest în ceea ce privește adopția mobilității electrice.
Oferta de modele electrice este încă în creștere
Conform datelor din 2022, se poate observa o ușoară creștere de 10% în oferta totală de vehicule electrice, dar rata de creștere este mai lentă în comparație cu anii precedenți.
Dacia Spring rămâne cel mai bine vândut vehicul electric din România, cu aproximativ 60% din toate înmatriculările de vehicule electrice noi.
Piața vehiculelor hibride plug-in (PHEV) este mai diversificată, niciun brand neavând o cotă mai mare de 20% din înmatriculări.
Producătorii auto au continuat să lanseze modele noi de vehicule electrice în 2022, inclusiv mai multe tipuri de caroserie, cum ar fi vehicule utilitare și comerciale.
SUV-urile au rămas cel mai popular segment, reprezentând aproape jumătate din toate modelele disponibile de vehicule electrice.
Dezvoltarea infrastructurii de încărcare rămâne pe un trend ascedent
Numărul locațiilor de încărcare crește susținut cu aproximativ 300 pe an, în timp ce stațiile de încărcare rapidă (cu puteri de încărcare de minim 50kW) și ultra-rapidă (puteri de încărcare de peste 150kW) sunt mai comune decât în trecut.
Acestea reprezintă 42% din piață în 2022. Majoritatea locațiilor de încărcare operează o singură stație, în timp ce mai puțin de 5% din totalul locațiilor au instalate trei sau mai multe stații de încărcare.
Aproximativ 30% din infrastructura publică de încărcare se află în zona de retail.
Dealerii auto dețin cea de-a doua cea mai mare pondere în ceea ce privește infrastructura de încărcare rapidă, dar multe dintre acestea sunt semi-publice.
Rețelele de benzinării au înregistrat cea mai mare creștere în 2022 în privința construirii stațiilor de încărcare electrică, cu focus pe stațiile rapide și ultra-rapide (74% din total).
Dragoș Fundulea, Principal Roland Berger București, consideră că sistemul actual de impozitare a vehiculelor în România trebuie actualizat pentru a descuraja treptat deținerea vehiculelor poluante. Elemente alternative ce ar putea lua în considerare sunt reprezentate de valoarea autovehiculelor, norma de poluare sau emisiile de dioxid de carbon.
Cadrul legislativ și de impozitare din România poate necesita o actualizare
România oferă în prezent unele dintre cele mai generoase stimulente pentru achiziționarea de vehicule electrice din Europa, în contrast cu alte țări-cheie ale Uniunii Europene, precum Germania, Olanda, Franța și Suedia, care reduc sau înlătură treptat sprijinul financiar pentru achiziția vehiculelor hibride sau electrice.
Pe de altă parte, bugetul Rabla Plus, care oferă stimulente financiare pentru achiziționarea de vehicule electrice și hibride, aproape s-a dublat an de an și a ajuns la 218 milioane EUR în 2022.
Cu toate acestea, în lipsa altor constrângeri cum ar fi taxarea treptată în funcție de nivelul de poluare sau implementarea zonelor cu emisii reduse, programul Rabla Plus va deveni un factor limitativ în dezvoltarea pieței de autovehicule electrice în România, creând o dependență ridicată de astfel de programe de stimulare, nesustenabile pe termen lung.
Sistemul de impozitare a vehiculelor din România se bazează exclusiv pe capacitatea cilindrică a motorului, fiind acordate reduceri semnificative autovehiculelor hibride și electrice.
Cu toate acestea, nu sunt luate în considerare diferite grade de hibridizare. Vehiculele hibride ”mild” beneficiază de o reducere de 95% a impozitului, egală cu reducerea aplicată hibridelor plug-in, în timp ce vehiculele complet electrice momentan nu sunt impozitate. Acest sistem favorizează în mod disproporționat vehiculele hibride față de cele complet electrice.
În contrast, alte țări europene utilizează multipli factori în calcularea impozitului, inclusiv considerații privind poluarea și emisiile de gaze cu efect de seră.
Un cadru de impozitare optim pentru România ar putea lua în considerare valoarea autovehiculelor, emisiile de dioxid de carbon și norma de poluare a acestora pentru a descuraja treptat utilizarea vehiculele poluante.
Zonele cu emisii reduse încurajează de asemenea adopția vehiculelor mai puțin poluante în mod indirect.
România este în urmă în acest sens față de Europa de Vest. Țări precum Franța și Marea Britanie au implementat multiple zone cu emisii scăzute sau emisii zero, în timp ce pe plan local nu există momentan zone clar definite în care să fie limitat accesul vehiculelor foarte poluante.
