Comisia Europeană nu vrea să includă gazele naturale în categoria combustibililor de tranziție înspre monopolul energiei verzi. Drept urmare, România și alte nouă state au blocat, cel puțin deocamdată, publicarea regulilor care vor face trierea între activitățile economice considerate verzi, și celelalte, considerate nesustenabile.
Practic, Executivul comunitar a publicat în noiembrie 2020 un proiect de clasificare a investiţiilor pe baza unor praguri a emisiilor poluante. În funcție de cât poluează, o investiție va fi considerată sustenabilă sau nu, potrivit Euractiv, citat de e-nergia.ro.
La începutul acestui an, Bruxellul urma să publice regulile de clasificare a acestor investiții, dar Bulgaria, Croaţia, Cipru, Cehia, Grecia, Malta, Polonia, România, Ungaria şi Slovacia s-au opus, acuzând birocrații de la Bruxelles că nu au inclus gazele naturale printre combusitibilii de tranziție.
Cele zece state depind, în măsură mai mică sau mai mare, de cărbune în asigurarea necesarului lor de electricitate.
Dar, cele zece state menționare nu sunt singurele nemulțumite de direcția pe care o ia planul Bruxellului de separare activităților economice în funcție de cât poluează.
Inclusiv Germania, stat-fanion al renunțării la energia din cărbune și la cea nucleară, a avut o serie de obiecții, mai ales după ce a observat că doar 2% dintre firmele sale ar fi considerate ”sustenabile” dacă planul Comisiei ar fi implementat în forma actuală.
