Reactoarele 3 și 4 ale centralei nucleare din Cernavodă, ar fi, în cazul în care s-ar și construi, ultimele unități nucleare de mare putere care se vor construi în România și probabil și în Europa, având în vedere că în prezent accentul se pune pe unități modulare, mai mici și mai flexibile.
”Având în vedere și evoluțiile tehnologice și problemele de flexibilitate după 2030-2035, este dificil de văzut în Europa noi centrale nucleare de mare capacitate. În opinia noastra, unitățile 3 și 4 vor fi ultimele reactoare mari de la noi, accentul este pe reactoarele mici modulare. (…) Nu văd o centrală de 1000 sau de 1600 MW după 2035”, a declarat joi Teodor Chirică, președintele Consiliului de Administraţie al Nuclearelectrica, singurul operator de unități nuclearelectrice din România, prezent în conferința ”Cu cine reclădim și modernizăm România”, organizată de clubantreprenor.ro și Piața Presei.
România încearcă de 13 ani să construiască alte două reactoare nucleare la centrala din Cernavodă, după ce primele două unități au fost puse în funcțiune în 1996 și 2007. În 2010, Guvernul României a reușit performanța să îndepărteze toți investitorii pe care tocmai îi selectase să construiască cele două unități, din cauză că a modificat intempestiv condițiile de asociere în compania de proiect.
Printre investitorii care la acea dată se arătau dispuși să participe la proiect se numărau Enel, CEZ, ArcelorMittal, Iberdrola, GDF SUEZ (actualul Engie) sau RWE. Entuziasmul creat de proiectul reactoarelor 3 și 4 i-a făcut pe politicenii de antunci să anunțe că România va mai construi o centrală nucleară, după ce vor fi ridicate unitățile 3 și 4 la Cernavodă, și chiar indicau posibile amplasamente în centrul și nordul țării. Aceste planuri au rămas doar pe hârtie.
În ultimii ani, Guvernul a susținut că negociază atragerea în proiect a unei companii din China, dar, recent, executivul a anunțat că proiectul va merge înainte cu companii americane, franțuzești și canadiene. Între timp, Comisia Europeană nu privește energia nucleară cu ochi buni, insistând ca toate statele membre ale Uniunii Europene să își închidă centralele existente și investească rapid și masiv în eoliene și fotovoltaice, pretextul fiind necesitatea de a atinge, în 2050, țintele stabilitate prin Pactul Verde, care își propune ca, peste 30 de ani, întreg continentul european să nu mai polueze deloc.
În opinia lui Chirică, aceste ținte vor fi cu greu atinse fără aportul energiei nucleare, una dintre cele mai puțin poluante surse de energie aflate în acest moment în exploatare pe planetă. Nucleareelctrica are în derulare și un proiect de extragere a tritiului, care va reduce și mai mult emisiile generate de unitățile nucleare, emisii aflate, de altfel, ”sub norma legală admisă”.
”E un poiect de 180-200 milioane euro, și beneficiază și de o finanțare din partea BERD”, a mai spus Chirică.
