Monthly Archives: noiembrie 2020

Iohannis: Suntem al doilea producător de gaze în UE, însă jumătate din gospodării sunt încălzite pe lemne

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, sâmbătă, cu ocazia vizitei la Staţia de comprimare gaze naturale Jupa, că România este al doilea mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, dar cu toate acestea jumătate dintre gospodării sunt încălzite în continuare pe lemne.

„Românii trebuie să beneficieze cu adevărat de resursele pe care ţara noastră le are”, a spus preşedintele, citat de Agerpres.

Citiți și: PROIECTUL CU CARE ROMÂNIA A REDEVENIT UN PION IMPORTANT ÎN EUROPA

El a felicitat compania Transgaz pentru finalizarea „celui mai ambiţios proiect din domeniul energiei”, referindu-se la gazoductul BRUA, proiect realizat şi cu fonduri europene.

Şeful statului a mai spus că acesta este un obiectiv „extrem de important pentru România”, iar realizarea proiectului e o confirmare că Transgaz este o companie matură, aflată pe drumul dezvoltării pe scară regională.

În acest fel, România îşi dovedeşte capacitatea de a valorifica în mod corect poziţia geostrategică şi că se apropie de statutul de hub energetic regional, a adăugat președintele.

Lucrările, finalizate înainte de termen

Directorul general al Transgaz, Ion Sterian, a declarat sâmbătă că valoarea de realizare a proiectului a fost de 423 milioane euro, cu economii de 23 de milioane de euro faţă de ceea ce era bugetat. Din valoarea investiţiei, 180 de milioane de euro reprezintă un grant acordat de Comisia Europeană.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, sâmbătă, în cadrul unei vizite la Staţia Jupa din cadrul proiectului BRUA, că dezvoltarea Sistemului Naţional de Transport de gaze pe coridorul BRUA este o etapă esenţială a întăririi securităţii energetice atât a ţării noastre, cât şi a Uniunii Europene, dar şi a securităţii energetice în regiunea Mării Negre.

„Prin interconectarea BRUA pe Coridorul Vertical, prin materializarea exploatărilor off-shore din Marea Neagră – care sperăm să debuteze cât mai curând – România are atuuri veritabile pentru a deveni un important jucător în regiune pe piaţa gazelor. În acest sens, am convingerea fermă că fondurile investite în infrastructura de transport de gaze vor genera mai mult decât o poziţionare competitivă a României pe pieţele de profil sau o reafirmare a credibilităţii ţării noastre, ca partener etalon pentru creşterea securităţii energetice în întreaga regiune”, a spus Iohannis.

Proiectul BRUA are drept obiectiv asigurarea accesului la noi surse de gaze, precum şi facilitarea transportului de gaz caspic către pieţele din Europa Centrală şi de Est.

Faza I asigură capacităţi de transport bidirecţional de 1,5 miliarde metri cubi pe an în sau din direcţia Bulgaria şi 4,4 miliarde metri cubi pe an în sau din direcţia Ungaria.

Proiectul a fost declarat de Comisia Europeană ca fiind de importanţă strategică.
Sursa: Agerpres

BRUA: Proiectul cu care România a redevenit un pion important în Europa. Știm să profităm de acest rol? – VIDEO

În ultimii 30 de ani, cu toţii am resimţit o nevoie acută de dezvoltare a infrastructurii, iar România este în continuare considerată ţara cu cea mai slabă infrastructură din Uniunea Europeană. Iată că după mulți ani de tatonări, cu multe promisiuni și proiecte doar pe hârtie, o companie românească a reușit să repună țara noastră la “masa” celor mari, prin proiectul BRUA.

În urmă cu două săptămâni, prim-,inistrul României, domnul Ludovic Orban, declara, după o vizită de lucru la Societatea Națională de Transport Gaze Naturale, că: “Transgaz are proiecte de investiţii în cursul acestui an în valoare de 1,1 miliarde de euro, proiecte de investiţii extrem de importante, care vizează atingerea unor obiective nu numai de interes naţional, ci şi unor obiective care sunt în beneficiul Uniunii Europene”.

Sursa: TRANSGAZ

Premierul s-a referit și la gazoductul BRUA, subliniind importanța europeană a acestui proiect: “Investiţiile Transgaz depăşesc oarecum interesul naţional, este vorba de proiectul BRUA, proiectul BRUA care se desfăşoară pe teritoriul a patru ţări – Bulgaria, România, Ungaria, Austria. Obiectivul BRUA a fost acela de a asigura diversificarea surselor de gaz pentru ţările europene, prin asigurarea legăturii între conducta TAP care aduce gazele din Azerbaidjan cu, să spun, Baumgarten, care este practic un punct de conectare de unde gazul se poate duce în toată reţeaua europeană de gaz”, a precizat Orban.

Șeful Executivului a anunțat la acea dată, că din discuţiile pe care le-a avut cu directorul general Transgaz, Ion Sterian, “pe teritoriul României investiţia, prima fază a conductei BRUA, se va finaliza în cursul acestui an, sperăm noi până în 25 noiembrie”.

La rândul său, Ion Sterian preciza atunci că, “În România va crește consumul de gaze în următorii ani cu peste 8 miliarde metri cubi. În medie, consumul anual este de 10 miliarde metri cubi, ceea ce înseamnă o creștere foarte mare, de circa 80%”.

Potrivit directorului general al Transgaz, din partea populației există cereri de racordare pentru 4,4 miliarde metri cubi, iar pentru centrale electrice prin cogenerare pentru alte 3,5 miliarde metri cubi.

“În total consumul de gaze al României va crește cu peste 8 miliarde metri cubi în următorii ani, ceea ce face necesară exploatarea gazelor din Marea Neagră cât mai urgent”, a explicat Sterian.

BRUA – “Autostradă” pentru gazele din Marea Neagră

“România şi-a făcut treaba, în proiectul BRUA, la nivelul interconectorului cu Ungaria avem în momentul de faţă, prin BRUA, o posibilitate de export şi import de gaze de 1,75 de miliarde de metri cubi. Să nu uităm că România era în procedură de infringement pentru că, prin legislaţie şi tehnic, ţinea blocat exportul. Prin BRUA s-a rezolvat această problemă”, declara ministrul Economiei, Virgil Popescu, într-un interviu acordat Agerpres.

Ludovic Orban, preciza faptul că Transgaz are un rol important și în dezvoltarea proiectului major privind exploatarea gazelor natural din Marea Neagră, acolo unde americanii de la ExxonMobil au luat decizia de a renunța la investiție.

Un exemplu este gazoductul Tuzla-Podișor: “Am să mă refer la proiectul de extindere a reţelei prin gazoductul Podişor – Tuzla, cu o lungime de 308 kilometri, care face legătura între zăcământul de gaz pentru care există licenţă de explorare şi exploatarea pentru consorţiul Exxon – OMV, un zăcământ extrem de important, deci face legătura între zăcământul de gaz de la Marea Neagră şi conducta BRUA, gazoductul BRUA. Un proiect extrem de important, care reprezintă un angajament din partea noastră că susţinem această investiţie de începere a exploatării gazelor naturale la Marea Neagră, asigurând conectarea zăcămintelor de gaz într-un termen coordonat cu termenul începerii exploatării, cu, practic, reţeaua de transport europeană de gaz natural”.

DATE DESPRE BRUA

Proiectul „Dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale pe Coridorul Bulgaria–România–Ungaria–Austria”, a vizat dezvoltări ale capacităţilor de transport gaze naturale între interconectările dintre sistemul românesc de transport gaze naturale şi sistemele similare ale Bulgariei şi Ungariei, mai precis, a constat în construirea unei conducte noi de transport gaze naturale care să realizeze legătura între Nodul Tehnologic Podișor și SMG Horia, contribuind la asigurarea securității energetice a României.

Acest proiect s-a impus ca necesitate în a doua parte a anului 2013, având la bază următoarele argumente:

▪ deselectarea proiectului Nabucco ca rută preferată pentru transportul gazelor naturale din regiunea Caspică înspre piețele central europene;

▪ asigurarea unor capacități de transport gaze naturale adecvate între punctele de interconectare transfrontalieră RO-BG și RO-HU, în scopul creșterii gradului de interconectare la nivel european;

▪ asigurarea unor capacități de transport gaze naturale pentru valorificarea gazelor naturale din Marea Neagră pe piețele central-europene.

Proiectul a fost inclus pe lista actualizată a proiectelor de interes comun publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L74/11.03.2020, anexă la Regulamentul 347/2013.

Astfel, lista actualizată a Proiectelor de Interes Comun (Lista 4/2020) a Uniunii, cuprinde Proiectul BRUA cu ambele faze la secțiunile 6.24.1 și 6.24.4-2 în cadrul ”Grupului de proiecte care presupune creșterea etapizată a capacității pe coridorul de transport bidirecțional (Bulgaria)– România–Ungaria–(Austria) (cunoscut în prezent drept ROHUAT/ BRUA) pentru a permite o capacitate la interconexiunea Romania-Ungaria de 1,75 mld. mc/an în prima fază și 4,4 mld. mc/an în a doua fază, inclusiv resurse noi din Marea Neagră în a doua fază”.

Fazele de implementare ale Proiectului BRUA, în acord cu prevederile Listei Nr. 4 /2020 sunt:

▪ dezvoltarea capacităţii de transport din România, de la Podișor la Recaș, incluzând o nouă conductă și trei noi staţii compresoare gaze în Podișor, Bibești și Jupa;

▪ extinderea capacităţii de transport din România de la Recaș la Horia către Ungaria până la 4,4 mld. mc/an și amplificarea staţiilor compresoare gaze de la Podișor, Bibești și Jupa.

Mai mult, pe lista de priorităţi a grupului de lucru CESEC (Central East South Europe Gas Connectivity) a fost inclus şi Proiectul BRUA, astfel:

▪ Faza I a Proiectului BRUA a fost inclusă pe lista proiectelor prioritare;

▪ Faza II a Proiectului BRUA a fost inclusă pe lista proiectelor prioritare condiţionate.

Proiectul BRUA, cu ambele sale faze (Faza I și Faza II) este cuprins și în Planul de dezvoltare a rețelei europene de transport gaze naturale TYNDP 2020 cu cod de identificare TRA– F –358 (Faza I), respectiv TRA-N-1322 (Faza II).

LUCRĂRI FINALIZATE ÎNAINTE DE TERMEN

Preşedintele Klaus Iohannis vizitează, sâmbătă, în judeţul Caraş-Severin, Staţia de comprimare gaze naturale Jupa, cu ocazia finalizării lucrărilor la prima fază a gazoductului BRUA.

Faza I a proiectului BRUA a fost finalizată, atât conducta, cât şi staţiile de comprimare, ceea ce va duce la diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze a României, a anunţat, luni, Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.

Proiectul BRUA are drept obiectiv asigurarea accesului la noi surse de gaze, precum şi facilitarea transportului de gaz caspic către pieţele din Europa Centrală şi de Est.

Faza I asigură capacităţi de transport bidirecţional de 1,5 miliarde metri cubi pe an în sau din direcţia Bulgaria şi 4,4 miliarde metri cubi pe an în sau din direcţia Ungaria.

Proiectul a fost declarat de Comisia Europeană ca fiind de importanţă strategică.

Tronsonul românesc al conductei ar fi trebuit finalizat în decembrie 2020 şi a necesitat o investiţie totală de 480 de milioane de euro, din care 180 de milioane de euro reprezintă un grant acordat de Comisia Europeană.

Vom reveni du mai multe informatii dupa eveniment

Ce spune ministrul Virgil Popescu despre BRUA

În cadrul unui interviu acordat Agenției AGERPRES, a susţinut că Guvernul nu renunţă la planul de racordare a cât mai multor consumatori la reţeaua de gaze, chiar dacă distribuitorii din acest sector susţin că nu este fezabil, iar majoritatea oamenilor din mediul rural nu-şi vor permite plata facturilor. „A fost fezabil economic să cumperi de la stat când s-a făcut privatizarea, apoi, ca să extinzi, nu mai e fezabil”, a fost replica ministrului.

AGERPRES: Să vorbim puţin şi despre gazele din Marea Neagră. Ce se va întâmpla dacă nu se va ajunge anul viitor la un consens pe Legea offshore?
Virgil Popescu: Cel puţin declarativ, eu am văzut că toate partidele politice din eşalonul unu îşi doresc Legea offshore, deci cred că vom avea o largă majoritate care va avea voinţa politică să modifice legea, astfel încât decizia de investiţii pentru proiectul Neptun Deep să poată fi luată.

AGERPRES: Despre proiectul BRUA: în trecut, o persoană din conducerea ANRE afirma că, într-o primă fază, BRUA va fi o ţeavă goală pe care o vom plăti noi, toţi românii. Ce spuneţi despre asta?
Virgil Popescu: Eu am spus şi atunci: mai bine tăcea persoana respectivă şi-şi vedea de problema de reglementare.

AGERPRES: Există gaze pentru BRUA?
Virgil Popescu: BRUA nu a fost gândită pentru gazele din Marea Neagră, ca să fie foarte clar. BRUA este o investiţie europeană, care presupune aducerea gazelor din Azerbaidjan, din TAP şi TANAP, pe coridorul vertical, în România, mai departe Ungaria şi Austria. Tot prin BRUA mai poate fi adus LNG-ul din porturile din Grecia.

AGERPRES: BRUA este gata. Şi gazul?
Virgil Popescu: Este gata pe teritoriul românesc. Lăsaţi-mă să termin! România şi-a făcut treaba, în proiectul BRUA, la nivelul interconectorului cu Ungaria avem în momentul de faţă, prin BRUA, o posibilitate de export şi import de gaze de 1,75 de miliarde de metri cubi. Să nu uităm că România era în procedură de infringement pentru că, prin legislaţie şi tehnic, ţinea blocat exportul. Prin BRUA s-a rezolvat această problemă.

În caz de ceva, avem pe unde să luăm gaz şi putem ajuta pe cineva. Înseamnă că România a devenit un jucător pe piaţa gazelor din regiune. Până se va realiza interconectorul între Bulgaria şi Grecia – eu cred că anul viitor vor începe, iar directorul Sterian (Ion Sterian, directorul general al Transgaz – n. r.) are dreptate când spune că între Bulgaria şi Grecia s-a tras de timp. Eu sunt convins că prin implicarea Comisiei Europene, după alegerile noastre, va exista un dialog foarte deschis cu Comisia Europeană să finalizăm şi acest lucru. Finalizarea interconectorului dintre Bulgaria şi Grecia va aduce acel gaz.

Sigur că şi Ungaria va trebui să ia o decizie. Ei au propus o soluţie alternativă, Comisia Europeană, din ce ştiu eu, nu a acceptat acest lucru: să folosească sistemul existent din Slovacia, spunând că este mai ieftin. Ar trebui ca cetăţeanul european să nu sufere ca preţ, pentru că prin Slovacia se plăteşte un tarif de transport mai mare.

AGERPRES: Şi este mai ieftin să facem o conductă nouă?
Virgil Popescu: Ar trebui făcute nişte calcule şi văzut. Dacă tariful de transport pe ruta directă este mai mic decât prin Slovacia, atunci să-şi facă treaba. Acolo s-a ajuns şi se încearcă o negociere. Eu sper în continuare că Ungaria îşi va face linia directă, pentru că, în momentul când a fost conceput proiectul BRUA, a fost concepută conducta directă prin Ungaria şi Austria.

AGERPRES: Am înţeles. Dar, în acest moment, BRUA este o ţeavă goală.
Virgil Popescu: În acest moment, abia s-a finalizat BRUA. Şi nu este o ţeavă goală, pentru că, de la interconectorul de la graniţa cu Ungaria, se poate duce prin acelaşi interconector. S-a mărit capacitatea. Şi, în plus, la conducta BRUA se pot lega reţelele de distribuţie, ceea ce este un lucru foarte mare. Am realizat o conductă pe bani europeni în interiorul României, unde, prin sistemul naţional de transport, putem pune gaz în ea şi putem lega unităţile administrativ-teritoriale la reţeaua de gaze.

România, țara europeană cu cel mai mic preț al gazului

AGERPRES: Aveţi în plan racordări masive la reţeaua de gaze. Aţi făcut vreun studiu câţi oameni îşi doresc asta şi câţi îşi permit facturile la gaze?
Virgil Popescu: Am văzut un studiu acum câteva zile al Comisiei Europene şi România are cel mai mic preţ la gaz în momentul de faţă. Am reuşit acest lucru prin liberalizarea pieţei.

Sursa: Eurostat

AGERPRES: Este un context acum. De unde ştiţi că, peste un an, doi, preţul nu va fi dublu?
Virgil Popescu: Şi cu ce se poate încălzi cetăţeanul român în mediul rural, de exemplu?

AGERPRES: Care este cea mai ieftină soluţie?
Virgil Popescu: Gazul. Lemnele nu le mai putem tăia, iar preţul lor a crescut foarte mult. Toţi cei cu care discut din zona mea vor racordare la reţeaua de gaze. Înseamnă că oamenii au realizat că pădurile nu se mai pot tăia şi nu mai poţi fura lemne din pădure şi atunci trebuie să găseşti o soluţie. Nu mai vorbesc de faptul că este mult mai comod să ai o centrală pe gaze. Eu cred că se pot găsi soluţii inclusiv pentru acordarea unor subvenţii pentru instalaţiile din casă ale oamenilor, că pentru primării este mai ieftin să ofere subvenţii pentru centrale în casă decât să subvenţioneze alt sistem de combustibil. Cred că extinderea reţelelor de distribuţie de gaze naturale este o necesitate de prim rang.

AGERPRES: În acelaşi timp, companiile de distribuţie spun exact invers: că aceasta nu este o soluţie viabilă economic pentru oameni.
Virgil Popescu: Eu aş întreba companiile de distribuţie şi le-am şi întrebat: ce au făcut în ultimii 20 de ani, câte extinderi au făcut? Şi v-aţi dat şi răspunsul: nimic. Efectiv nu s-a făcut nimic. Există companii de distribuţie care aveau concesionată o anumită zonă dintr-o localitate, aşa a fost contractul, aşa au preluat, şi de atunci n-au mai făcut nimic. Ce vină au oamenii care stau în aceeaşi localitate şi acolo nu este gaz? Pur şi simplu pentru că compania de distribuţie se prevalează de chestia că nu este economic. Nu, aşa ceva nu poate să existe! Dacă este economic în partea asta a oraşului, este economic şi în partea cealaltă.

Am avut acelaşi lucru şi în Drobeta Turnu Severin. Am avut gazul adus din 2008 şi o companie de distribuţie care nu are forţă financiară. 10% sau 12% din Severin este racordat în acest moment la gaze. Purtăm de patru ani aceste discuţii cu compania. Nu face, găseşte tot felul de tertipuri. Aceste lucruri nu mai pot continua. La Severin, întâmplător, s-a găsit soluţia: să vină Romgaz, are forţă financiară, e companie naţională, poate prelua inclusiv acea companie şi are şi o piaţă care deja aşteaptă gazul.

Dar în alte părţi există distribuitori mari care nu vor vinde şi atunci ei trebuie să se gândească că nu mai merge aşa. În Parlament s-a modificat legea şi s-a introdus obligativitatea racordării. Am văzut că nu le convine domnilor obligativitatea racordării, dar n-au ce să facă. Eu pot să înţeleg că nu poţi să investeşti o perioadă de timp, dar nu pot să înţeleg să privezi de dreptul la confort termic populaţia din aceeaşi localitate. Şi, mai mult, primarul din acea localitate, săracul, nici nu poate să acceseze fonduri europene, să facă el, pentru că are deja un concesionar exclusiv, de pe vremuri, pe acea zonă, deci este blocat complet. Asta am făcut în Parlament prin modificarea legislaţiei, am deblocat aceste lucruri. Ori faceţi, ori lăsaţi pe alţii să facă.

AGERPRES: Deci, practic, ei au refuzat să investească?
Virgil Popescu: Da, s-au ascuns în spatele unor considerente economice, că nu e fezabil economic. Dar fezabilitatea economică o făceau tot ei. Deci, a fost fezabil economic să cumperi de la stat când s-a făcut privatizarea, atunci a fost fezabil. Apoi, ca să extinzi nu mai e fezabil. Pe bune? Nu pot merge aşa! Eu sunt mai prudent când ascult comentariile şi argumentele operatorilor de distribuţie. Sigur, le ascult, dar le trec prin filtrul gândirii mele şi le spun: „Poate, parţial, prin anumite locuri aveţi dreptate, dar nu aici”. Au avut dreptate când Parlamentul le-a pus nişte amenzi pe cifra de afaceri pe grup, erau prea mari, poţi fi de acord că pot exista abuzuri, dar, pe de altă parte, nu pot fi de acord să privez dreptul anumitor cetăţeni români la confortul termic.

CEZ: Fondurile europene sunt soluția câștigătoare și pentru companii, și pentru clienți

Atragerea fondurilor europene pentru investiții în dezvoltarea rețelelor de distribuție a energiei electrice și gazelor este soluția câștigătoare, atât pentru CEZ, cât și pentru clineții săi finali, mai ales în contextul transformărilor care au loc în sistemul energetic european, a declarat Ondrej Safar, CEO CEZ România.

”Va trebui să investim semnificativ în sisteme și în rețea și să fim aceia care să încurajeze clienții, trebuie să îi ajutăm să treacă în această nouă etapă. Dar este foarte important pentru noi să reușim să dezvoltăm sistemele noastre într-o manieră accesibilă din punct de vedere financiar pentru clienți. Avem deja 50 milioane de euro alocate sau în proces de alocare din fonduri europene pentru proiectele de investiții. Fondurile europene sunt o soluție câștigătoare și pentru noi, și pentru clientul final”, a sfirmat Safar în conferința conferința ”Cu cine reclădim și modernizăm România”, organizată de clubantreprenor.ro și Piața Presei.

El e adăgat că grupul CEZ în România și-a continuat investițiile și în perioada de carantină impusă de autorități în acest an, ca reacție la criza santitară produsă de Covid-19. Una dintre cele mai importante investiți, cu impact major în fsctura clientului final, a fost trecerea la sistemele inteligente de citire a consumului de electricitate, dar vor urma și altele, mai ales în digitalizare și în pregătirea angajaților să folosească noile sisteme.

”Prioritar este să pregătim compania pentru implementarea acestor proiecte și fonduri, de aceea investim mult în digitalizarea companiilor și trebuie să pregătim și angajații să învețe să opereze noile sisteme. În condițiile în care clientul nu va mai fi unul convențional, noi vom deveni mai degrabă furnizori de servicii și va trebui să devenim partenerul clienților care trec prin această tranziție dinspre consumator spre prosumator. Noi încercăm să ne asigurăm că aducem soluții fezabile din punct de vedere economic”, a spus Safar.

Dacă până acum clienții distribuitorilor și furnizorilor de energie electrică au un rol pasiv, de acum încolo, odată ce numărul prosumatorilor va crește, ei vor deveni clienți activi, situație care presupune și o readaptare a companiilor energetice la noile condiții din piață.

”Credem că în viitorul apropiat vom vedea o creștere masivă a numărului de prosumatori, iar ei vor deveni o parte foarte importantă a sectorului energetic. Compania noastră de distribuție trebuie să fie foarte bine pregătită pentru această etapă. Dacă până acum energia mergea într-un singur sens, acum va fi bidirecțională, și dinspre consumator către transportator și producător”, a mai spus Safar.

Grupul ceh CEZ, prezent pe piașa energetică românească din 2005, a vândut recent, către un fond de investiții australian, toate operațiunile din România.

Reactoarele 3 și 4, ultimele unități nucleare mari care se vor cosntrui în România

Reactoarele 3 și 4 ale centralei nucleare din Cernavodă, ar fi, în cazul în care s-ar și construi, ultimele unități nucleare de mare putere care se vor construi în România și probabil și în Europa, având în vedere că în prezent accentul se pune pe unități modulare, mai mici și mai flexibile.

”Având în vedere și evoluțiile tehnologice și problemele de flexibilitate după 2030-2035, este dificil de văzut în Europa noi centrale nucleare de mare capacitate. În opinia noastra, unitățile 3 și 4 vor fi ultimele reactoare mari de la noi, accentul este pe reactoarele mici modulare. (…) Nu văd o centrală de 1000 sau de 1600 MW după 2035”, a declarat joi Teodor Chirică, președintele Consiliului de Administraţie al Nuclearelectrica, singurul operator de unități nuclearelectrice din România, prezent în conferința ”Cu cine reclădim și modernizăm România”, organizată de clubantreprenor.ro și Piața Presei.

România încearcă de 13 ani să construiască alte două reactoare nucleare la centrala din Cernavodă, după ce primele două unități au fost puse în funcțiune în 1996 și 2007. În 2010, Guvernul României a reușit performanța să îndepărteze toți investitorii pe care tocmai îi selectase să construiască cele două unități, din cauză că a modificat intempestiv condițiile de asociere în compania de proiect.

Printre investitorii care la acea dată se arătau dispuși să participe la proiect se numărau Enel, CEZ, ArcelorMittal, Iberdrola, GDF SUEZ (actualul Engie) sau RWE. Entuziasmul creat de proiectul reactoarelor 3 și 4 i-a făcut pe politicenii de antunci să anunțe că România va mai construi o centrală nucleară, după ce vor fi ridicate unitățile 3 și 4 la Cernavodă, și chiar indicau posibile amplasamente în centrul și nordul țării. Aceste planuri au rămas doar pe hârtie.

În ultimii ani, Guvernul a susținut că negociază atragerea în proiect a unei companii din China, dar, recent, executivul a anunțat că proiectul va merge înainte cu companii americane, franțuzești și canadiene. Între timp, Comisia Europeană nu privește energia nucleară cu ochi buni, insistând ca toate statele membre ale Uniunii Europene să își închidă centralele existente și investească rapid și masiv în eoliene și fotovoltaice, pretextul fiind necesitatea de a atinge, în 2050, țintele stabilitate prin Pactul Verde, care își propune ca, peste 30 de ani, întreg continentul european să nu mai polueze deloc.

Teodor Chirica- Nuclearelectrica

În opinia lui Chirică, aceste ținte vor fi cu greu atinse fără aportul energiei nucleare, una dintre cele mai puțin poluante surse de energie aflate în acest moment în exploatare pe planetă. Nucleareelctrica are în derulare și un proiect de extragere a tritiului, care va reduce și mai mult emisiile generate de unitățile nucleare, emisii aflate, de altfel, ”sub norma legală admisă”.

”E un poiect de 180-200 milioane euro, și beneficiază și de o finanțare din partea BERD”, a mai spus Chirică.

Învățământul profesional trebuie să devină o alternativă de educație – fost ministru

”Învățământul profesional va fi o opțiune când va fi o alternativă viabilă și pentru copiii tăi, nu doar ai altora. E o doză de ipocrizie în sistem. Asta e problema. Am tranformat învățămîntul profesional într-o rută a eșecului”, a declarat joi Sorin Cîmpeanu, președinte al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport din  Camea Deputaților.

Cîmpeanu, fost ministru al Educației, a adăugat că sistemul de învățământ trebuie să se centreze pe elev, iar orele de practică din școli și universități trebuie să crească, pentru că în prezent sunt prea puține.

”În învățămîntul profesional nu au mai fost organizate concursuri de titularizare de foarte mult timp. Orele de practică din programele universitare sunt prea puține în comparatie cu nevoia. Ceva trebuie făcut pentru a apropia lumea academică de lumea reală. Ne trebuie un învățământ mai puternic centrat pe elev sau pe student. Pentru a forma clase duale, nu poți s-o faci cu doi angajatori care fiecare vrea câte un absolvent. Nu e fezabil. Acolo unde există agent economic, el trebuie să își dorească să intre în parteneriat cu școala. Așa se poate dezvolta învățămîntul dual. Acolo unde firmele nu există sau nu își doresc asocierea cu școala, învățămîntul dual devine responsabilitatea statului”, a mai spus Cîmpeanu, prezent în conferința ”Cu cine reclădim și modernizăm România”, organizată de clubantreprenor.ro și Piața Presei.

Havrileț: Niciodată nu au fost disponibili atâția bani pentru energie, dar trebuie să reclădim și încrederea investitorilor

România nu a avut niciodată la dispoziție atâția bani pentru investiții în sectorul energetic, însă este nevoie să fie recâștigată și încrederea investitorilor, care de multe ori a fost pierdută din cauza reglementărilor și a legislației contradictorii, a declarat joi Niculae Havrileț, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

”Energia este un element foarte important atunci când vorbim de reclădirea unei economii. Cu cât vom avea mai multă, cu atât vom putea reclădi mai repede economia României. Nicicând nu au fost așa de mulți bani pentru dezvoltarea sectorului energetic. (…) Din păcate, trebuie să reclădim și interesul investitorilor, pentru că acest interes în anumite zone a fost afectat”, a afirmat Havrileț, prezent înconferința ”Cu cine reclădim și modernizăm România”, organizată de clubantreprenor.ro și Piața Presei.

La jumătate acestui an, autoritățile de la București au anunțat că România a obținut 79,9 miliarde de euro din fonduri europene, iar acești bani ar urma să fie folosiți pentru infrastructură, spitale sau școli. O parte din aceasă sumă va fi reprezentată de fonduri nerambursabile.

Citiți și: VIDEO – VIRGIL POPESCU, LA DEZBATEREA- „CU CINE RECLĂDIM ȘI MODERNIZĂM ROMÂNIA” – ENERGIA – MOTORUL ECONOMIEI

Potrivit lui Havrileț, sectorul energetic este pregătit pentru transformarea produndă implicată de Pactul Verde European, iar primele transformări vor fi renunțarea la cărbune și înlocuirea acestuia  cu gaze naturale, construirea unor parcuri fotovoltaice cu capacități mari și investiții în turbine eoliene off-shore în Marea Neagră.

”Sectorul energetic a dus România la statutul de piață emergentă, care este autostrada pentru atragerea de alte fonduri și investiții ieftine de care avem nevoie. Sectorul energetic poate aduce România la statutul de piață dezvoltată, cu tehnologii noi. Sectorul energetic este pregătit pentru așa ceva”, a spus Havrileț.

Primul obiectiv este trecerea de pe cărbune pe gaz natural, deși în acest sector România a pierdut foarte mult timp prin faptul că nu a reușit să elaboreze o legislație care să permită extracția gazelor din Marea Neagră. Tranziția termocentralelor pe gaze naturale ar urma să se realizeze în doi ani, mai ales că există mai multe proiecte în aces sens, precum la Mintia, Iernut, Craiova, Borzești și Fântânele.

”Văd acest tip de investiții puse în aplicare foarte repede”, a adăugat Havrileț.

În faza a doua, se profilează dezvoltarea multor centrale fotovoltaicele, deja fiind anunțate circa 700 de proiecte, dintre care unele cu capacități mari, de până la 700 MW instalați. Totodată, Havrileț se așteaptă la un interes ridicat din partea investitorilor și pentru centrale eoliene offhsore în Marea Neagră, însă astfel de proiecte ar putea să depindă și de dezvoltarea rețelelor de transport al energiei din sud-estul României, zonă în care este concentrată o parte însemnată din producția națională de electricitate.

VIDEO – Virgil Popescu, la Dezbaterea- „Cu cine reclădim și modernizăm România” – Energia – motorul economiei

Noi investiții în sectorul energetic; Strategia Energetică Națională și politicile publice în domeniul energiei; România, pol energetic regional; Competitivitatea piețelor de energie; Soluții pentru menținerea unui mixt energetic diversificat și echilibrat; Buna guvernanță corporativă în întreprinderile la care statul este acționar majoritar; Dezvoltarea mecanismelor de piață concurențială în sectorul energetic, sunt doar câteva dintre temele de discuție pe care le vom aborda în cadrul Dezbaterii: Cu cine reclădim și modernizăm România?

Vă prezentăm mai jos un mesaj video din partea ministrul Economiei, Virgil Popescu.

Evenimentul poate fi urmărit AICI

Mulțumesc pentru invitația la conferința care îți pune cu adevărat o temă de gândire: cum și cu cine vom reconstrui România?

Bună întrebare, dar răspunsul se găsește printre noi. Noi, antreprenorii din România, noi, industria românească, trebuie să reconstruim România împreună și astăzi aș vrea să vă vorbesc despre sectorul energetic, despre investițiile pe care noi, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de afaceri, vrem să le facem în sistemul energetic.

Am început anul acesta cu ajutorul de salvare pentru Complexul Energetic Oltenia  1,2 miliarde de lei, și l-am transformat în ajutor de restructurare. Am aprobat în Guvern programul de restructurare, vorbind  practic de 1,3 miliarde de euro pe o perioadă de patru ani de zile. Un ajutor de restructurare care așteptăm să fie aprobat de Comisia Europeana și acolo, la Oltenia, dintr-un operator, dintr-un jucător eminamente care produce energie electrică doar pe cărbuni,  o să facem un mix energetic cărbune-gaz-energie regenerabilă.

La fel o să facem și la Complexul Energetic Hunedoara. Acolo ne vom folosi de ordonanța 60, care ne permite să scoatem activele funcționale energetice în contul datoriilor la stat și o parte din ele o să le trecem pe gaz natural. La Paroșeni, împreuna cu cele patru mine, avem posibilitatea să facem și o microhidrocentrală. Exista un baraj la Mintia care va fi  singură, fără exploatarea minieră. Mintia se va duce către administrația locală. Eu sper într-o asociație-dezvoltare intracomunitară între Consiliul Județean și Primăria Deva.

Vorbim de Pactul Verde European, vorbim de Green Deal și acolo trebuie să vorbim de investiții mari în energie regenerabilă. Vorbim de zona eoliană din Marea Neagră, vorbim de ferme offshore, Hidroelectrica are în plan un program pilot de constructive a unei ferme eoliene offshore în Marea Neagră.

De asemenea, am dat drumul, dacă ați observant, la un val de proiecte orientativ pe fondul de modernizare. Sunt până acum 560 de proiecte din diverse tehnologii, vorbim de gaze naturale, energie pe bază de gaze naturale, vorbim de reabilitări de rețele termice, vorbim de energie regenerabilă, vorbim de hidrogen.

Și, dacă vorbim de un concept integrat, aș vrea să vă spun despre investiția pe care Romgaz o va face la Drobeta Turnu Severin pe amplasamentul  termocentralei de la de la Halânga. Termocentrală care a fost în faliment, care este în faliment, care a fost închisă. Funcționa pe bază de cărbune, iar acolo, în doi ani de zile, se va construi  o centrală de producere a energiei electrice pe bază de gaze naturale, un parc fotovoltaic de 50 MW,  cu o unitate de producere a hidrogenului. În total, 200 MW de  gaz, regenerabil și hydrogen. Pe ansamblu,  o reducere a emisiilor de de CO2, un proiect pilot, un proiect drag mie, atât din punct de vedere tehnologic, cât și datorită faptului că se află în localitatea mea natală, Drobeta Turnu Severin. Un proiect pe care vrem să-l replicăm.

Romgaz este implicat în proiecte de investiții la Mintia,  la Galați. Hidroelectrica are foarte multe proiecte de investiții în energie regenerabilă și în special în zona hidro și eolian, dar se va duce și în zona solară. Vorbim despre cereri de investiții, de investitori  care au solicitat la minister discuții cu priviere la instalarea de capacitate de producere a energiei fotovoltaice.

Ne dorim, de asemenea, să extindem rețeaua de transport a gazelor naturale în toată țara, în așa fel încât, pe baza acestei extinderi, rețeaua de distribuție a gazelor să crească foarte mult.

Avem planul de investiții în acest sens, avem un buget de investiții în acest sens, avem 1 miliard de euro în următorul exercițiu financiar pentru extinderea rețelei de distribuție a gazelor naturale, în așa fel încât gazul românesc să ajungă în  casele românilor.

Și, când vorbim de gaze naturale, nu putem să evităm subiectul gazelor offshore din Marea Neagră. Anul viitor Black Sea Oil&Gas va scoate prima moleculă de gaz din Marea Neagră, dar ne uităm și la zăcământul Neptun Deep, un zăcământ foarte bogat, unde Romgaz, în momentul de față, a luat  decizia, în Consiliul de Administrație, de a negocia direct cu Exxon și a cumpăra întreaga participație a Exxon și împreună cu Petrom să facă o operare comuna și sper ca după data de 6 decembrie să avem un Parlament unde să putem  obține o mare majoritate de modificare a Legii offshore.

Îmi doresc să avem decizia de investiție a consorțiului Romgaz-Petrom de data aceasta pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră. Sunt foarte multe lucruri pe care le-am putea spune despre investițiile în energie.

Așa cum spun eu, energia este coloanal vertebrală a oricărei economii. Nu putem funcționa fără energie și trebuie să avem grijă  de energia țării. Este un element de securitate națională și eu asta am făcut și asta voi face în continuare.

12,00-14,30- Sesiunea a II-a: Energia – motorul economiei

Moderatori – Sorin Elisei, Director, Deloitte România și Ciprian Mailat, Managing Director, energyhub.ro

Virgil-Daniel Popescu, ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri
Niculae Havrilet, secretar de stat MEEMA

Corneliu Bodea, Președinte, Centrul Român al Energiei
Theodor Chirica, CEO Nuclearelectrica
Adrian Volintiru,
CEO Romgaz

Ion Sterian, director general Transgaz
Ondrej Safar, CEO, CEZ Romania
Corina Popescu, CEO Electrica
Claudiu Cretu, director general ELCEN

Ștefan Vuza: România ar trebui să își stabileacă industriile strategice și să investească în ele

România ar trebui să își stabilească o listă de industrii strategice în care să investească, iar industria chimică este una dintre acestea, a declarat Ștefan Vuza, președintele Chimcomplex.

”Cred că a venit vremea ca România să fie mai incisivă și să stabilim zonele în care excelăm. Acum e mult mai bine să fim activi în mod real, să facem investiții în domeniile în care excelăm. Criza Covid face ca discuțiile de tip zgomot să înceteze și să ramână doar partiturile”, a afirmat Vuza, prezent în conferința ”Cu cine reclădim și modernizăm România”, organizată de clubantreprenor.ro și Piața Presei.

În opinia lui Vuza, 17 țări din blocul comunitar și-au dat seama de importanța industriei chimice, și ar fi timpul ca și România să realizeze acest lucru, mai ales că ”încă suntem în top ten în industria chimică, deși eram în top 3 înainte de 89”.

”Suntem în competiție cu fiecare țară aflată la 1000 de kilometri în jur. Industria chimică este printre preminați. Știu asta și premierii dar e nevoie să dăm drumul la investiții. Investițiile sunt cele care lipsesc. Infrastructura va veni și ea cu timpul, la fel și oamenii calificați pentru munca în acest sector. E bine să ai o independență a materiilor prime și să nu mai exportăm materiile prime”, a mai spus Vuza.

Dragoș Preda, secretar de stat Ministerul Transporturilor: Dezvoltarea infrastructurii este vitală, dar, fără resursa umană, se va alege praful

Dezvoltarea infrastructurilor critice – energie, IT, transporturi – este esențială pentru relansarea economică, dar dacă nu va fi dublată de dezvoltarea resursei umane, ”se va pune praful”, a declarat joi Dragoş Preda, secretar de stat pentru comunicaţii electronice în Ministerul Transporturilor Infrastructurii şi Comunicaţiilor (MTIC).

”Trebuie să vorbim într-un mod unitar despre dezvoltarea în infrastructură. Investițiile în toate tipurile de infrastructură sunt esențiale, dar toate aceste intrastructuri trebuie fundamentate prin capacitatea umană și noile abilități digitale, altfel se va pune praful pe ele, cum s-a întâmplat în trecut”, a afirmat Preda, prezent în conferința ”Cu cine reclădim și modernizăm România”, organizată de clubantreprenor.ro și Piața Presei.

El a adăugat că este esențială și adaptarea cadrului juridic pentru dezvoltarea noilor infrastructuri și comunicații electronice, iar reducerea decalajelor între localități se va face prin conectivitate.

”Trebuie să începem că creăm poli de competitivitate, să ne alegem niște domenii clare”, a mai spus Preda.

Tranziția de la cărbune la gaz e șansa României, dar nu o vrea UE – secretar de stat MFE

România nu are încă un plan concret pentru eficientizarea producerii de energie electrică și termică în cogenerare, iar varianta tranziției de la cărbune la gaz natural nu este agreată de Comisia Europeană, deși ar putea fi șansa României, a declarat joi Adrian Mariciuc, secretar de stat în Ministerul Fonfurilor Europene.

”Pe cogenerare, lucrurile nu sunt încă foarte bine structurate, în sensul în care de cele mai multe ori vorbim și despre o componentă de combustibili fosili, ori Green Deal și Pactul Ecologic European pun mare accent pe combustibilii verzi și alternativi. Nu avem încă o soluție pentru partea aceasta”, a afirmat Mariciuc, prezent în conferința ”Cu cine reclădim și modernizăm România”, organizată de clubantreprenor.ro și Piața Presei.

Secretarul de stat a adăugat că sunt câteva ”mari proiecte” din sectorul termoficării asupra cărora urmează să se ia o decizie, dar nu a nominalizat proiectele la care se referă. Totuși, reconversia unor termocentrale care acum ard cărbune pentru a genera energie electrică și termică în centrale pe gaz natural pare imposibilă, din cauza opoziției UE.

Citiți și: DEZBATERE by PiataPresei: Cu cine reclădim și modernizăm România?

”Sunt mari proiecte, mai ales pe termoficare, asupra cărora urmează să luăm o decizie. Tranziția de la cărbune la gaz, deși ar putea fi soluția câștigătoare în România, la nivel UE nu e acceptată. Se dorește altceva cu gazul. Hidrogenul sau alți combustibili ar putea fi soluția. Încercăm să găsim cea mai bună soluție având în vedere și cel mai bun scenariu pentru România”, a mai spus Mariciuc.

România are trei mari producători de energie, dintre care unul operează cele mai mari termocentrale pe cărbune existente la nivel național. Dispariția termocentralelor pe cărbune ar priva sectorul energetic de circa 20% din necesarul de energie. Spre exemplu, la ora publicării acestei știri, centralele pe cărbune asigură 20% din consumul de energie, în timp ce alte centrale pe hidrocarburi contribuie cu peste 24%. Practic, aproape jumătate din energia produsă acum în România este ”neconformă” din perspectiva cerințelor impuse de Bruxelles. Energia verde, reprezentată de eoliene, fotovoltaice și biomasă acoperă circa 6% din consum, reiese din datele publicate de Transelectrica.