Monthly Archives: iunie 2019

Cum arată HUB-ul de gaze din Sud-Estul României

OMV Petrom a investit circa 200 de milioane de euro din 2010 până în prezent în dezvoltarea unui hub centralizat pentru tratarea gazelor din producţia internă în Sud Estul României (Hurezani, județul Gorj), ultima etapă a acestui proiect urmând să devină complet operațională în luna iulie, anunță compania.

Această ultimă investiție, care se ridică la 50 de milioane de euro, se referă la o stație de tratare a gazelor și infrastructura de conducte.

În prezent, stația este în faza de testare și se estimează că va deveni complet operațională în iulie, anunță compania.

“Hub-ul de gaze de la Hurezani deservește patru dintre cele mai importante zăcăminte de gaze naturale din portofoliul OMV Petrom, este situat în județul Gorj și include cea mai mare stație de tratare a gazelor din țară. Această investiție permite României să beneficieze de o sursă de gaze naturale de încredere, acum și în viitor”, a declarat Peter Zeilinger, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru Upstream.

Investiția de aproximativ 50 de milioane de euro a inclus construcția unei stații de tratare a gazelor cu o capacitate maximă de 6 milioane metri cubi de gaze naturale zilnic, care asigură separarea gazului de condensat, printr-un proces de separare la temperatură scăzută.

De asemenea, în cadrul investiției, a fost construită infrastructura de conducte cu o lungime de peste 12 kilometri care asigură conexiunea cu zonele de producție și cu sistemul național de transport pentru gaze și condensat.

 În 2018, producția din zăcămintele conectate la hub-ul centralizat de tratare a gazelor Hurezani s-a ridicat la 1,5 miliarde metri cubi, adică echivalentul energiei necesare pentru încălzirea unui număr de 1,4 milioane de locuințe.

Investiția de aproximativ 200 de milioane de euro în dezvoltarea hub-ului centralizat de tratare a gazelor de la Hurezani s-a realizat în trei etape. Aceasta a inclus 135 de milioane de euro pentru unitatea de comprimare gaze pusă în funcțiune în 2010, circa 13 milioane de euro pentru unitatea de deshidratare pusă în funcțiune în 2015 – care înlătură apa din gazul natural, și aproximativ 50 de milioane de euro pentru cel mai recent proiect – CHD Hurezani (Instalația Centralizată de separare a hidrocarburilor).

Cea mai recentă etapă, care include stațiile de tratare și infrastructura de conducte, întregește lanțul de comprimare și tratare a gazelor naturale.

Noua stație de tratare a gazelor se ridică la cele mai recente standarde tehnologice ale industriei. Proiectul crește eficiența energetică și contribuie semnificativ la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, asigurând în același timp o perioadă lungă de funcționare în siguranță pentru infrastructură. Construcția a început în 2017 și a implicat aproximativ 500.000 de ore-muncă, fără incidente de siguranță.

OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze la nivel de grup de 58,3 milioane barili echivalent petrol în 2018. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual şi operează o centrală electrică de înaltă eficienţă de 860 MW. Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România şi ţările învecinate prin intermediul a 792 benzinării, la sfârşitul lui martie 2019, sub două branduri, OMV şi Petrom. 

Bogdan Badea, desemnat președinte al directoratului Hidroelectrica pentru un mandat de 4 ani

Bogdan Badea a fost ales în fruntea companiei Hidroelectrica pentru un mandat de 4 ani, în urma unui proces de recrutare și selecție derulat în ultimele două luni de firma Pluri Consultants.

Fost secretar de stat în Ministerul Energiei, Bogdan Badea a ocupat în ultimii doi ani funcția de președintele al directoratului în baza unor mandate provizorii de 4 luni. Începând de astăzi, 10 iunie 2019, conform informațiilor publicate pe site-ul companiei, Bogdan Badea și-a început mandatul de 4 ani.

Directoratul Hidroelectrica este compus din 5 membri, fiind condus de Bogdan Badea. Ceilalți membri sunt: Marian Bratu, Răzvan Ionuţ Pataliu, Radu Cristian Pop și Cristian Vlădoianu.

Hidroelectrica cea mai mare producător de energie electrică de pe piața locală, acționarul majoritar fiind statul, prin Ministerul Energiei. Compania exploatează un număr de 208 centrale, cu o putere instalată totală de 6.116 MW.

Scenariu: Dacă acordul cu chinezii pică, Nuclearelectrica va construi o unitate la Cernavodă

Nuclearelectrica are în calcul un scenariu de dezvoltare a unei unităţi nucleare la Cernavodă, în cazul în care acordul cu compania chineză CGN pentru dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 nu va fi finalizat, a declarat, joi, secretarul de stat în Ministerul Energiei Doru Vişan.

„Marile investiţii în sistemul energetic – bătaia este foarte lungă, vorbim de 10 ani sau peste, dar abordarea este necesară şi obligatorie. În acest context extrem de instabil generat de această tranziţie (de la combustibili fosili la energia regenerabilă – n. r.), din punctul meu de vedere, nuclearul capătă o importanţă tot mai mare. (…) Trebuie să mai dezvoltăm cel puţin una sau două capacităţi nucleare în România. Materializarea negocierii (cu China General Nuclear Power Corporation – n. r.), dacă se face, este un lucru extraordinar, deci vom promova două capacităţi. Dacă nu se materializează, compania are şi acest scenariu de analiză financiară şi pentru dezvoltarea unei capacităţi. Dar eu sper să se materializeze acest scenariu (acordul cu CGN – n. r.) şi cred că se va materializa”, a declarat Doru Vişan, în cadrul conferinței „De ce, unde si cum se blocheaza investitiile in sistemul energetic din Romania?”, organizată de Energy-Center.ro

Totuşi, secretarul de stat a recunoscut că există posibilitatea ca acordul cu CGN să nu fie finalizat, din cauza condiţiilor cerute de compania chineză.

„Există (scenariul lipsei unui acord final cu CGN – n. r.) datorită faptului că ai un partener care impune nişte capacităţi care pot fi suportate sau nu pot fi suportate. După părerea mea, dacă noi creăm cadrul investiţional, adică CFD-ul, consider că partenerul ar trebui (să semneze acordul final – n. r.). Mai mult de atât nu se poate face”, a adăugat reprezentantul Ministerului Energiei, citat de Agerpres.

Acesta a estimat că presiunile actuale care există pe cărbune se vor muta în viitor pe energia produsă de gazele naturale, motiv pentru România să îşi dezvolte unităţile nucleare.

„Eu am vrut să subliniez necesitatea de a promova în continuare energie nucleară în România, ca energie de bază de care avem nevoie. Presiunea actuală a cărbunelui se va muta peste 10 ani pe gaz. Vorbim de un certificat pe megawat şi acolo”, a subliniat Doru Vişan.

Luna trecută, Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power au semnat forma finală a acordului pentru societatea care va construi, în parteneriat public-privat, reactoarele 3 şi 4 ale centralei nucelare de la Cernavodă. Acordul consfinţeşte înfiinţarea societăţii româno-chineze care va derula proiectul finalizării reactoarelor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, o investiţie de peste 6 miliarde de euro.

România are un acord de principiu pentru construirea reactoarelor cu compania chineză China General Nuclear Power. La această valoare însă, partenerul chinez trebuie să se asigure că îşi va recupera banii investiţi, cu profitul aferent, din vânzarea pe piaţă a energiei electrice. De aceea, Guvernul intenţionează să introducă sistemul contractelor de diferenţă (CfD), prin care investitorului să i se garanteze recuperarea investiţiei cu profitul aferent.

Acesta presupune, în final, plata suplimentară de către consumatori a unei contribuţii care să susţină aceste investiţii, dar fiind că investitorul nu îşi poate recupera prin preţul de vânzare a energiei investiţia plus profitul aferent, potrivit e-nergia.ro

Instalația de cocsare a rafinăriei Petrobrazi a fost modernizată. Investiția OMV Petrom se ridică la 46 mil. euro

OMV Petrom a investit aproximativ 46 de milioane de euro, începând din 2017, pentru modernizarea instalaţiei de cocsare, la care a fost implementat un sistem închis de golire rapidă care elimină în totalitate eventualele emisii de compuşi organici volatili, contribuind astfel la reducerea impactului asupra mediului, a anunțat compania.

Instalația de cocsare este un punct important în procesul de rafinare. Aici sunt redirecționați compușii petrolieri grei din celelalte instalații și se realizează ultimele procese de transformare a țițeiului. Cocsul obținut aici este folosit în principal în industria metalurgică.

OMV Petrom a implementat în rafinăria Petrobrazi cele mai bune tehnologii disponibile pentru recuperarea vaporilor de hidrocarburi din instalația de cocsare. Astfel, vechiul sistem de golire, pus în funcțiune în urmă cu 20 de ani, a fost înlocuit cu un sistem modern care elimină în totalitate emisiile de compuși organici volatili. Proiectul a presupus lucrări complexe de construcții civile, instalarea a aproximativ 400 de tone de conducte și implementarea unor sisteme automatizate de control și monitorizare. Proiectul a implicat peste 450.000 de ore lucrate fără incidente, se arată într-un comunicat remis de OMV Petrom.

”Petrobrazi este una din cele mai importante rafinării din România, care poate asigura consumul anual de carburanți pentru aproximativ 3 milioane de mașini. Am investit circa 1,6 miliarde euro în perioada 2005-2018 pentru modernizarea Petrobrazi, pentru implementarea celor mai bune tehnologii disponibile la nivel internațional, ceea ce a condus la condiții de operare mult mai prietenoase cu mediul”, a declarat Radu Căprău, membru al Directoratului OMV Petrom responsabil de activitățile Downstream Oil.

OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze la nivel de grup de 58,3 milioane bep (barili echivalent petrol) în 2018. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual şi operează o centrală electrică de înaltă eficienţă de 860 MW. Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România şi ţările învecinate prin intermediul a 792 benzinării, la sfârşitul lui martie 2019, sub două branduri, OMV şi Petrom. 

Peste 671.000 de clienți ai companiilor E-Distribuție vor beneficia de contoare inteligente până la finele anului. Vezi lista localităților

E-Distribuție Muntenia, E-Distribuție Dobrogea și E-Distribuție Banat, companiile de distribuție a energiei electrice din România din cadrul grupului Enel vor instala în acest an peste 171.000 de contoare inteligente pentru clienții din zonele lor de activitate, în cadrul unor proiecte de investiții în valoare de peste 53 de milioane de lei. Astfel, până la finalul anului 2019, peste 671.000 de clienți ai E-Distribuție vor beneficia de sisteme de contorizare inteligentă.

Contoarele inteligente vor pune bazele viitoarelor rețele inteligente, care sunt definitorii pentru a face față provocărilor aduse de tranziția energetică, promovând dezvoltarea unor sisteme energetice curate, sustenabile și eficiente, a declarat Gino Celentano, Director General E-Distribuție Muntenia, E-Distribuție Dobrogea și E-Distribuție Banat.

Programul de instalare de contoare inteligentă de către companiile E-Distribuție va fi implementat, conform planului aprobat de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Continuăm să profităm de vasta experiență internațională a Grupului Enel în tehnologii digitale pentru a instala contoare inteligente în toate regiunile deservite de companiile E-Distribuție, cu scopul de a continua să ne îmbunătățim calitatea serviciului și pentru a aduce mai multe beneficii clienților noștri.”, a mai spus Gino Celentano.

Peste 500.000 de contoare au fost deja instalate

Planul de implementare, precum și cele 4 proiecte anterioare, în baza cărora au fost deja instalate peste 500.000 de contoare inteligente, sunt parte a strategiei Grupului Enel pe termen mediu de a instala contoare inteligente pentru întreaga bază de 2,9 milioane de clienți de distribuție de electricitate din România.

Astfel, încă 171.000 de clienți vor dispune de avantajele contorizării inteligente a consumului de energie electrică, cum ar fi citiri ale indexului contorului de la distanță, care înlocuiesc citirile de pe teren și estimările de consum, oferind clienților mai multe informații despre profilul lor de consum. De asemenea, contoarele inteligente pot comunica cu distribuitorul în timp real, permițând o identificare mai ușoară a defecțiunilor de reţea, astfel încât compania să poată interveni în caz de avarii mai rapid și mai eficient, îmbunătățind astfel calitatea rețelelor și a serviciilor. În cazul utilizării de surse de energie regenerabilă, contorul va putea înregistra atât energia consumată cât și cea injectată în retea.

E-Distribuție Muntenia a programat pentru 2019 instalarea a aproximativ 80.000 de noi contoare inteligente în judeţele Giurgiu și Ilfov. E-Distribuție Muntenia a desfășurat în județul Giurgiu cea mai amplă campanie de instalare de contoare inteligente din zona sa de gestiune a rețelelor de distribuție de electricitate, astfel că peste 90% dintre clienții din județ vor beneficia până la finalul acestui an de un dispozitiv de măsurare inteligentă a consumului de electricitate. E-Distribuție Dobrogea va instala peste 42.000 de contoare inteligente în judeţele Călăraşi, Constanţa, Ialomiţa şi Tulcea, în timp E-Distribuție Banat va instala contoare cu noua tehnologie pentru aproape 50.000 de clienți din județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș.

Până la finalul anului 2028 rata de penetrare a contoarelor inteligente în baza de clienți E-Distribuție va depăși 60%. Astfel, în cazul E-Distribuție Muntenia, compania va instala contoare inteligente pentru 65% din totalul utilizatorilor. E-Distribuție Dobrogea va instala contoare inteligente pentru 70% din totalul clienților, în timp ce procentul pentru E-Distributie Banat va fi de 60% din totalul consumatorilor.

De asemenea, ca urmare a programelor ample de investiții în modernizarea rețelelor, s-a îmbunătățit semnificativ calitatea serviciilor, companiile E-Distribuție ale grupului fiind în topul celor mai performanți operatori de distribuție energie electrică din România. Conform rapoartelor oficiale ale ANRE pentru anul 2017, indicele SAIDI pentru E-Distribuție Muntenia a fost de 145 minute, cel mai performant din țară, media națională înregistrată fiind de 283,9 minute. E-Distribuție Dobrogea și Banat au avut, de asemenea, performanțe sub media națională, cu indicele SAIDI de 185 minute, respectiv 259 minute.

Lista județelor și a localităților incluse în proiectul de implementare contoare inteligente în 2019

Muntenia Sud:

  • Judetul Ilfov: Otopeni, Chiajna, Mogosoaia, Chitila, Stefanestii de sus, Stefanestii de jos, Bragadiru, Buftea, Ciorogarla, Gradistea, Sitaru, Vladiceasca, Tancabesti, Tamasi, Snagov, Ghermanesti, Ciofliceni, Balta Neagra, Merii Petchii, Micsunesti, Nuci, Sintesti, Vidra, Cretesti, Copaceni, Balteni, Burias, Peris, Peris-Bratulesti, Peris Cocioc, Moara Vlasiei, Caciulati, Darasti Ilfov, Petrachioaia, Vanatori, Surlari, Maineasa, Dascalu, Varasti, Runcu, Petresti, Gagu, Creata, Lipia, Silistea Snagovului, Santu-Floresti, Lipia, Gruiu
  • Judeţul Giurgiu: Giurgiu, Stoenesti, Isvoarele, Bulbucata, Facau, Teisori, Tomulesti, Toporu, Bila, Schitu, Letca Noua, Letca Veche, Milcovatu, Chirculesti, Gostinari, Hotarele, Mihai Bravu, Prundu, Puieni, Calugareni, Crucea de Piatra, Uzunu, Herasti, Milosesti, Crevedia Mare, Crevedia Mica, Dealu, Gaiseanca, Sfantu Gheorghe, Copaciu, Ghimpati, Naipu, Valea Plopilor, Corbeanca, Cupele, Izvoru (Vanatorii Mici), Poiana lui Stanga, Valcelele, Vanatorii Mari, Zadariciu, Balasoieni, Hobaia, Ogrezeni, Gorneni, Iepuresti, Stalpu, Valter Maracineanu, Campurelu, Colibasi, Padureni, Podu Ilfovatului, Valea Dragului, Floresti, Floresti-Stoenesti, Palanca, Anghelesti, Bucsani,Goleasca, Obedeni, Podisor, Uiesti, Vadu Lat, Budeni, Comana, Falastoaca, Gradistea, Clejani, Neajlovu, Podu Doamnei, Sterea, Cartojani, Roata de jos, Roata Mica, Sadina, Gogosari, Izvoru (Gogosari), Hodivoaia, Putineiu, Gradinari, Tantava, Zorile, Cranguri, Singureni, Stejaru, Gostinu, Gaiseni, Cascioarele, Carpenisu, Sabareni, Bolintin Deal,  Mihai Voda, Daia, Daita, Plopsoru, Draganescu, Mihailesti, Novaci, Ulmi, Popesti, Trestieni, Poenari, Mosteni-Ulmi, Icoana, Ghionea, Draganeasca, Adunatii-Copaceni, Cascioarele (Ulmi), Stanesti, Balanu, Darasti-Vlasca, Mogosesti, Varlaam, Blanoaia, Fratesti, Remus, Baneasa, Meletie, Pietrele, Sfantu Gheorghe, Oinacu, Comasca, Branistea, Varasti, Bolintin-Vale, Crivina, Malu Spart, Suseni, Dobreni

Banat:

  • Judetul Arad – Arad, Varsand, Pilu, Nadlac, Zadareni, Halmagiu, Moneasa, Lipova, Santana, Ineu, Tisa Noua,
  • Judetul Caras-Severin – Goruia,     Soceni, Marga, Oravita, Otelu Rosu, Berzovia, Racasdia, Ciuchici, Obreja, Iaz, Ciuta, Glimboca, Binis, Poiana Marului, Comoraste, Toplet, Barza, Ersig, Dognecea, Gradinari
  • Judetul Hunedoara – Hunedoara, Petrosani, Deva, Hateg, Lelese, Runcu Mare, Burjuc, Glodghilesti, Petresti, Tatarasti, Orastie, Boita, Ciula Mica, Rachitova, Valioara, Aurel Vlaicu, Bacia, Gelmar, Cainelu de sus, Baita, Ormindea, Pestera (Baita), Prihodiste (Vata de Jos), Romos, Romosel, Vaidei, Nadastia de jos, Almasu Sec, Carjiti, Cozia, Cherghes, Boz, Branisca, Rovina, Tarnavita, Barastii Iliei, Bujoru, Dobra, Lapusnic, Mihaiesti, Radulesti, Roscani, Rapoltel, Rapoltu Mare, Bucuresci, Rovina, Fantana, Crisan, Dumbrava de jos, Ribicioara, Ribita, Birtin, Tatarastii de Cris, Vata de jos, Silvasu de jos, Silvasu de sus, Ghelari, Ruda, Vulcan, Santamaria – Orlea, Livadia, Brad, Orastie
  • Judetul Timis  – Timisoara, Dumbravita, Periam, Giroc, Chisoda, Urseni, Mosnita Veche, Mosnita Noua, Cosevita, Bucovat, Susani, Sudrias, Jupani, Parta, Utvin, Sanmihaiu Roman, Carani, Murani, Sag, Cheglevici, Ghiroda, Topolovatu Mic, Vucova, Deta, Uivar, Izvin, Hitias, Dinias, Sipet, Sanovita, Pesac, Maguri, Lunga, Comlosu mare, Beregsau Mic, Teremia Mare, Nerau, Sannicolau Mare, Foeni, Cruceni, Cenad, SanGeorge, Manastire, Birda, Berecuta, Crivina, Semlacu Mare, Percosova, Butin, Rovinita Mare,  Pordeanu

Dobrogea:

  • Judeţul Călăraşi Oltenita, Sarulesti Gara, Bogata, Fundulea, Ulmeni, Borcea, Nicolae Balcescu, Ciocanesti, Radovanu, Chiselet
  • Judeţul Constanţa – Constanta, Vama Veche, 2 Mai, Eforie Sud, Ghindaresti, Eforie Nord, Neptun, Mangalia, Mihail Kogalniceanu, Jupiter, Lazu, Agigea, Valu lui Traian, Techirghiol, Castelu, Arsa, Cernavoda, Tariverde, Nicolae Balcescu, Dorobantu, Topraisar, Murfatlar, Medgidia, Harsova, Mircea Voda, Vanatori, Pecineaga, Nuntasi, Cascioarele, Lanurile, Baraganu, Mosneni, Tuzla, Furnica, Amzacea, Dunareni, Chirnogeni, Lipnita, Carvan
  • Judetul Ialomița – Amara, Fetesti, Slobozia, Urziceni, Ion Ghica, Bordusani, Munteni-Buzau, Ciochina, Facaeni, Iazu, Rovine
  • Judetul Tulcea – Tulcea, Nicolae Balcescu, Sabangia, Macin, Lunca, Victoria, Ceamurlia de sus, Nufaru, Malcoci, Sambata Noua, Topolog, Magurele, Luminita, Fagarasu Nou, Bestepe, Baltenii de sus, Greci, Razboieni, Casimcea, Plopul, Murighiol, Dunavatu de sus, Satu Nou, Mineri, Caslita, Luncavita, Ciucurova, Carcaliu