Monthly Archives: aprilie 2019

Raport: Un miliard de euro cheltuit în România, în energia regenerabilă, aduce o valoare adăugată de peste două miliarde de euro

Un miliard de euro cheltuit pentru parcuri eoliene sau reţele electrice, în România, va conduce la o valoare adăugată în economia românească de cel puţin două miliarde de euro, reiese din Raportul intitulat „Energia regenerabilă în România: Potenţial de dezvoltare la orizontul anului 2030”, prezentat, miercuri, de Asociaţia Română pentru Energie Eoliană – RWEA şi Deloitte România.

Potenţialul ponderii surselor de energie regenerabilă şi, în special, a energiei eoliene în consumul de energie al României a fost determinat pe baza unei metodologii de calcul care a evidenţiat patru posibile scenarii privind potenţialul la orizontul anului 2030.

Conform unui astfel de scenariu, se estimează menţinerea actualei ponderi globale de energie din surse regenerabile în consumul final brut, de 27,9%, până în anul 2030. Alte trei scenarii au urmărit testarea fezabilităţii creşterii cotei energiei regenerabile la 32,4%, 35%, respectiv la 35,5% în funcţie, în principal, de evoluţia celorlalte capacităţi de producere. Pentru fiecare dintre cele trei scenarii selectate pentru analiză s-a urmărit evoluţia cotei energiei regenerabile în perioada 2020/2021 – 2030, cu accent pe ţintele intermediare 2023, 2025 şi 2027.

Raportul de specialitate relevă, totodată, că, la nivelul anului 2030, preţul electricităţii (fără TVA şi accize) ar putea fi, în România, de 112,4 euro/MWh în scenariul actual, 126,6 euro/MWh în Scenariul de referinţă, 113,7 euro/MWh în Scenariul potenţial A şi 138,2 euro/MWh în Scenariul potenţial B.

De asemenea, tot la nivel naţional, investiţiile cumulate în sectorul energetic românesc, pentru perioada de analiză, se aşteaptă să depăşească 17 miliarde de euro, în cazul scenariului potenţial A, şi 25 de miliarde de euro în scenariul potenţial B, în condiţiile în care în scenariul de referinţă valoarea investiţiilor se ridică la 20 de miliarde de euro, iar în scenariul actual la 22 de miliarde de euro.

„În cazul parcurilor eoliene, din totalul investiţional se va cheltui pe plan intern circa 54% din capital, iar în cazul reţelelor de transport şi distribuţie a energiei electrice, 55%. În ceea ce priveşte valoarea adăugată a unor astfel de proiecte, rezultatele arată că un miliard de euro cheltuit pentru parcuri eoliene sau reţele electrice va conduce la o valoare adăugată în economia românească de cel puţin două miliarde de euro”, se precizează în Raport.

Realizatorii cercetării notează că ipotezele specifice pentru scenariul potenţial A au fost stabilite în comparaţie cu scenariul de referinţă, principalele caracteristici ale acestuia fiind următoarele: extinderea duratei de viaţă a unităţilor nucleare existente, iar cele două reactoare nucleare suplimentare (U3 şi U4) nu vor fi construite.

În ceea ce priveşte scenariul potenţial B, acesta este analizat atât în comparaţie cu scenariul de referinţă, cât şi cu scenariul potenţial A, iar principalele sale particularităţi sunt: extinderea duratei de viaţă a unităţilor nucleare existente, cele două reactoare nucleare suplimentare (U3 şi U4) vor fi puse în funcţiune în anul 2030, respectiv în 2031, în timp ce costurile de mediu vor duce la eliminarea a trei grupuri de cărbune.

Scenariul de referinţă ţine cont de ipotezele comune tuturor scenariilor la care se adaugă ipotezele particulare ale acestui scenariu, după cum urmează: extinderea duratei de viaţă a unităţilor nucleare existente, cele două reactoare nucleare suplimentare (U3 şi U4) vor fi puse în funcţiune în 2030, respectiv în 2031, eliminarea graduală şi naturală a tuturor grupurilor de cărbune până în jurul anului 2035, instalarea capacităţilor adiţionale de energie provenita din SRE pentru anticiparea nevoii pe termen lung, nevoie acomodată mai devreme, dar şi scăderea factorului de utilizare pentru centralele electrice pe gaze naturale.

În preambulul raportului de specialitate se menţionează că, potrivit Strategiei Naţionale a României privind Schimbările Climatice 2013 – 2020, „în procesul de combatere a schimbărilor climatice, considerate în prezent, în forumurile internaţionale de specialitate, ca reprezentând o ameninţare cu potenţial ireversibil pentru societate şi planeta noastră, adoptarea măsurilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (…) constituie o componentă fundamentală a politicii naţionale în domeniul schimbărilor climatice’.

De asemenea, realizatorii studiului amintesc că în cuprinsul aceluiaşi document se mai arată faptul că „studiile realizate au indicat că pentru prevenirea unor efecte ireversibile provocate de schimbările climatice emisiile globale trebuie să fie reduse cu aproximativ 50% până în 2050 faţă de nivelurile înregistrate în 1990′.

Cel mai recent Inventar al emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), realizat de România în anul 2014, emisiile aferente sectorului Energie reprezentau circa 70% din totalul emisiilor GES la nivel naţional. România este una dintre ţările din Uniunea Europeană (UE) cu cel mai mare potenţial natural în ceea ce priveşte sursele de energie regenerabilă.

Studiul „Energia regenerabilă în România: Potenţial de dezvoltare la orizontul anului 2030” a fost realizat independent de către Deloitte şi vizează estimarea unor scenarii fezabile privind evoluţia cotei energiei regenerabile la nivelul anului 2030 şi a beneficiilor economice asociate dezvoltării pe scară largă a sectorului energiei regenerabile în România.

Perioada acoperită de raport se referă la intervalul de timp 2020/2021 – 2030, iar scenariile de dezvoltare, impactul şi beneficiile estimate se bazează pe situaţia de la momentul elaborării documentului. Datele au fost colectate din surse publice, din informaţiile Deloitte, precum şi în urma discuţiilor cu experţi din domeniu. În acelaşi timp, prognozele au fost realizate pe baza datelor istorice şi a ipotezelor Deloitte privind evoluţia sectorului energetic românesc.

Scenariile propuse în document se bazează, în principal, pe utilizarea crescută a potenţialului de energie eoliană (pe uscat) şi energie solară (acoperişuri). Potenţialul biomasei a fost considerat nesemnificativ, întrucât nu există o înţelegere universală privind cuantumul acestuia şi nici acces la o sursă de date verificabilă. În plus, potenţialul geotermal nu a fost luat în considerare în analiză, deoarece cuantumul acestuia este mai mic de 1GW. AGERPRES

E.ON România vrea să instaleze 400.000 de contoare inteligente în următorii opt-nouă ani

E.ON România şi-a propus să instaleze 400.000 de contoare inteligente în următorii opt-nouă ani, cu investiţii totale de 135 de milioane de lei, din care 45 de milioane de lei fonduri europene, a declarat, miercuri, Anca Dragu, directorul general adjunct al companiei, la Forumul Energiei.

„În ultimii opt ani au fost integrate aproximativ 315.000 de contoare inteligente, valoare totală a investiţiilor fiind de circa 127 de milioane de lei. Pentru următorii opt-nouă ani, ţinta noastră este să montăm aproape 400.000 de contoare, iar valoarea acestor investiţii ar fi de 135 milioane de lei”, a arătat ea.

Cele mai avansate lucrări de smart metering sunt în judeţele Bacău şi Neamţ.

„De curând am obţinut finanţare din fonduri europene de 45 milioane de lei prin care vom monta peste 10.000 de contoare inteligente la consumatorii din Iaşi”, a mai spus Dragu.

Potrivit datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie, în luna martie 2018 aproximativ 4,8% dintre consumatorii din România, adică un număr de 443.000, deţineau contoare inteligente de măsurare a consumului de energie electrică. AGERPRES

Badea (Hidroelectrica): Stingeţi toate luminile pentru o oră şi veţi vedea că viaţa nu mai are sens

Directorul general al Hidroelectrica, Bogdan Badea, a încercat, miercuri, să explice cât de importante sunt investiţiile în sectorul energetic, arătând, că, dacă am stinge luminile şi ne-am deconecta de la reţeaua electrică timp de o oră, nu mai sunt posibile multe dintre activităţile curente ale omului din societatea modernă.

„Trebuie să ne sporim capacităţile de producţie, pentru că energia electrică este sursa vieţii noastre de zi cu zi. Spuneam la un moment dat, mai în glumă, mai în serios, încercaţi să stingeţi toate luminile sau decuplaţi-vă de la electricitate o oră şi vedeţi că, brusc, aşa, viaţa nu mai are sens. Vrei să te uiţi la televizor, vrei să citeşti o publicaţie online… Toate aceste lucruri cu care ne-am obişnuit nu mai sunt posibile şi atunci îţi dai seama de importanţa securităţii energetice, de importanţa pe care o au aceste investiţii care generează practic stabilitate şi confortul nostru de zi cu zi şi, nu în ultimul rând, sunt un motor de dezvoltare”, a arătat Badea.

El a precizat că OUG 114/2018 a pus compania într-o situaţie complicată, Hidroelectrica fiind nevoită să pună pe hold planul de investiţii de 1,1 miliarde de euro pe care îl avea pentru următorii cinci ani.

„Înainte de insolvenţă, Hidroelectrica se târa jupuită pe de o parte de băieţii deştepţi din energie, pe de altă parte de investiţii fără sens, de băieţii deştepţi din investiţii. A fost nevoie de un proces dureros, a fost nevoie de mult curaj. Anul trecut am avut un profit istoric de peste 2 miliarde de lei. Trebuie să vinzi mai bine, pe de o parte, şi trebuie să reduci costuri, de aici succesul Hidroelectrica. În ultima perioadă, cel puţin, am încercat să vindem la preţul corect, dar şi să optimizăm costurile, să nu cheltuim bani inutil. Suntem însă la sfârşit de ciclu, mare parte din capacităţile noastre sunt învechite şi trebuie să investim”, a continuat Badea.

El şi-a exprima speranţa că OUG 114 este doar o pauză, iar piaţa de energie din România îşi va relua procesul de liberalizare.

„Nu concep să avem o economie centralizată şi reglementată de la un cap la altul”, a mai spus şeful Hidroelectrica.

Badea a participat la Forumul Energiei, organizat de publicaţia Financial Intelligence. AGERPRES

ANRM: Marea Neagră are un potenţial de peste 200 de miliarde de metri cubi de gaze

Marea Neagră are un potenţial de peste 200 de miliarde de metri cubi de gaze, iar 60% din producţia României va proveni din zăcăminte offshore în anul 2030, însă problema cea mai mare este ce se va întâmpla cu acest gaz, a declarat, miercuri, Sorin Gal, director în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), în cadrul Forumului Energiei, organizat de publicaţia Financial Intelligence.

„Potenţialul Mării Negre estimat de noi – o spuneam şi în urmă cu un an – este undeva la peste 200 de miliarde de metri cubi. Eu cred că este mult mai mult şi întăresc acest lucru prin faptul că, după construirea instalaţiilor de suprafaţă şi a conductelor subacvatice care aduc gaze la mal, atât de către titularul zăcămintelor Ana şi Doina (Black Sea Oil and Gas – n.r.), cât şi de viitorii producători OMV, Exxon, Lukoil, se va crea oportunitatea de a se dezvolta şi zăcămintele mici”, a explicat Gal.

El a arătat că, pe lângă zăcămintele mari, de 30-40 de miliarde de metri cubi, în jurul lor sunt foarte multe zăcăminte mici, de 4-5 miliarde de metri cubi, care vor deveni fezabile după ce vor exista în apropiere instalaţiile de suprafaţă şi construcţiile necesare pentru a aduce gaze la mal.

Potrivit lui Gal, primul mare producător din Marea Neagră va fi Black Sea Oil and Gas (BSOG), care va începe extracţia în anul 2022 cu 2 miliarde de metri cubi pe an.

În ceea ce priveşte ExxonMobil şi OMV Petrom, care explorează zăcământul de mare adâncime Neptun, oficialul ANRM estimează că faza de dezvoltare va începe în 2021-2022, iar în 2024-2025, cel târziu, va începe producţia.

„Din 2030, cred că vom ajunge să avem peste 60% din producţia de gaze a României din producţie exclusiv offshore. (…) În 2030, eu estimez că Marea Neagră va aduce aproximativ 10-11 miliarde de metri cubi de gaz pe an. Problema cea mai mare este ce facem cu acel gaz. Aici nu pot să dau un răspuns, pentru că Legea petrolului spune că, după plata redevenţei, titularul de acord petrolier este liber să comercializeze gaze, să le utilizeze, inclusiv să le exporte”, a mai spus Gal.

El a adăugat că, prin noua lege offshore, unii dintre titularii de acorduri petroliere, respectiv OMV şi Exxon, deja au utilizat o clauză, un articol din lege, şi li s-a prelungit cu 15 ani acordul petrolier. AGERPRES

Depogaz, primul an de profit. Profit net de peste un million de euro

Depogaz, filiala Romgaz care ges­tionează activitatea de înmagazinare a gazelor naturale a avut în 2018, primul an financiar întreg de raportare de la înființare (nouă luni de activitate operațională efectivă), un profit net de 5,163 de milioane de lei, și o cifră de afaceri de 215,689 milioane de lei. În 2017, Depogaz a înregistrat o pierdere de 14.365 de lei (nu a avut activitate operațională).

Mare parte din profit a fost realizat din activitatea de exploatare, a explicat Bogdan Stănescu, președintele CA al Depogaz. Potrivit acestuia, profitul brut din exploatare a fost de 7,381 milioane de lei.

În 2018, Depogaz a avut venituri totale de 217,273 milioane de lei și cheltuieli de 209,631 milioane de lei.

Pentru anul 2019, Depogaz se așteaptă la o creștere cu 32% a cifrei de afaceri. Cifra de afaceri estimată a se realiza în anul 2019 este de 284,885 milioane lei.

Depogaz este într-un amplu proces de investiții, explică Bogdan Stănescu. Potrivit acestuia, în 2018, s-au cheltuit 38 milioane de leipentru mărirea capacității de înmagazinare a gazelor. ”Pentru perioada 2019 – 2023 Planul de investiţii, avizat de Ministerul Energiei și înaintat spre aprobare către ANRE, presupune modernizarea depozitelor de înmagazinare in scopul creşterii capacităţii de livrare zilnică a gazelor,  creşterea capacităţii de înmagazinare gaze naturale și creşterea flexibilităţii sistemului de înmagazinare gaze naturale. În afară de Planul de investiții 2019-2023, avem și o strategie pentru perioada 2018-2037, la finalul căreia capacitatea activă totală va fi de aproximativ 4,5 miliarde mc, capacitatea de injecție de 32 milioane mc/zi și capacitate maximă de extracție de 50 milioane mc/zi”, a explicat Stănescu. Potrivit președintelui CA, peste 1,011 miliarde de lei va investi Depogaz, în următorii cinci ani, în modernizarea și extinderea capacităților de depozitare. ” Sursele de finanțare sunt proprii dar și fonduri europene. Acum, compania oferă servicii de înmagazinare pentru toți paticipanții pieței de gaze din România, nu numai Romgaz. Investim în următorii ani în extinderea acestui serviciu și am inclus în planul de investiții 2019-2023 al instituției posibilitatea de a oferi servicii de înmagazinare și pentru piața externă. Depogaz intenționează să devină un jucător important la nivel european pe piața gazelor naturale”, a explicat Bogdan Stănescu.

Începand cu data de 1 aprilie 2018, în baza Directivei 73/2009 a CE, preluată în Legea nr. 123/2012 a energiei electrice şi a gazelor naturale în art. 141, activitatea de înmagazinare a fost separată din cadrul SNGN Romgaz SA şi se desfăşoară prin intermediul unui operator de înmagazinare, Filiala de înmagazinare Gaze Naturale DEPOGAZ Ploieşti SRL, în care Romgaz este asociat unic.

Filiala a preluat operarea depozitelor de înmagazinare aflate în concesiunea Romgaz, operează activele care contribuie la desfășurarea activității aflate în proprietatea Romgaz și a preluat, în totalitate, personalul care desfășoară activitatea de înmagazinare din cadrul Romgaz.

În contextul separării activităţii de înmagazinare, dezvoltarea sistemului de înmagazinare gaze naturale va fi realizată în exclusivitate de către Filiala de înmagazinare Gaze Naturale DEPOGAZ Ploieşti SRL.

Banii care îi rămân în plus ANRE vor fi băgați în extinderea rețelei de gaze

Excedentul bugetar rămas după scăderea cheltuielilor administrative ale Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) provenite din veniturile încasate din contribuţiile anuale de 2% percepute firmelor din domeniu va fi utilizat exclusiv pentru finanţarea proiectelor ce au drept scop dezvoltarea reţelelor de gaze naturale, conform unui amendament la OUG 19/2019, propus de senatorul Antal István-Loránt, membru în Comisia economică, industrii şi servicii din Senat.

„Excedentul bugetar rămas după scăderea cheltuielilor administrative a ANRE provenite din veniturile încasate reprezentând contribuţiile anuale de 2% percepute de la titularii de licenţe în domeniul energiei electrice şi a gazelor naturale va fi utilizat exclusiv pentru finanţarea proiectelor ce au drept scop dezvoltarea reţelelor de gaze naturale în acele regiuni ale ţării unde nu există reţele de gaze, dar există cerere pentru acestea. Având în vedere că în România peste 60% din populaţie, preponderent din zona rurală nu are acces la reţelele de gaze naturale, neavând în ultimii 30 de ani nici fonduri speciale destinate pentru dezvoltarea accesului la surse de gaze naturale, considerăm că această taxă de 2%, definită prin OUG 19/2019 trebuie să devină un fond special pentru dezvoltarea acestui domeniu extrem de important”, a afirmat Antal István-Loránt, în cadrul şedinţei comisiei.

Acesta a explicat că în momentul în care firmele din domeniul energiei vor fi taxate cu 2% pe cifra de afaceri, atunci amendamentul va clarifica faptul că în momentul în care sumele sunt încasate vor fi cheltuite exclusiv pentru reţelele de gaze naturale. „Adică mai pe româneşte ca să nu încaseze banii şi să-i cheltuie iarăşi pe diverse chestii care nu au nicio legătură cu domeniul energiei”, a spus Antal István-Loránt.

Amendamentul a fost avizat cu majoritate de voturi. AGERPRES

Mol va achiziţiona Grupul Aurora, specializat pe reciclarea materialelor plastice

Grupul MOL a anunţat semnarea unui contract de vânzare-cumpărare privind achiziţia companiei Aurora, un fabricant de materiale compozite din plastic reciclat care deţine unităţi de producţie situate în apropierea grupurilor de producători auto şi de reciclare a plasticului din Baden-Württemberg, Germania.

Aurora este o companie germană de dimensiuni mijlocii, cu sediul în Neuenstein, care a adoptat un concept unic şi optimizat, bazat pe un circuit complet ce presupune colectarea reziduurilor de plastic industrial, re-măcinarea şi combinarea, devenind în final furnizor pentru industria auto şi pentru alte industrii. Portofoliul companiei este format în mare parte din mase plastice industriale şi compuşi de polipropilenă obţinuţi prin reciclare.

Datorită acestei investiții, MOL va putea oferi o gamă largă de compuşi de poliamidă, polipropilenă şi alţi compuși de înaltă calitate obţinuţi din materiale reciclate, completându-şi portofoliul actual de polipropilenă şi polietilenă virgine. Valorificând expertiza şi sistemul logistic în circuit ale Grupului Aurora, MOL le va permite clienţilor să obțină un conţinut de materiale reciclate mai ridicat în produsele finite, în mod eficient.

„Conform strategiei MOL 2030, am atins un nou reper în parcursul nostru transformaţional spre poziţia de principal jucător în sectorul produselor chimice din regiunea ECE. Acest parteneriat ne va permite să creştem şi să adăugăm valoare segmentului nostru petrochimic, precum şi să ne extindem amprenta pe piaţa furnizorilor industriei auto. În calitate de jucător consacrat în segmentul de polimeri, intenţionăm să profităm de soliditatea modelului nostru de afaceri integrat, păstrând totodată flexibilitatea specifică Aurora, ca fabricant independent. În acelaşi timp, profilul operaţiunilor Aurora completează iniţiativele noastre din sectorul reciclării şi reafirmă angajamentul pe care ni l-am asumat faţă de sustenabilitate şi economia circulară,” a precizat Ferenc Horvath, Executive Vice President of Downstream în cadrul Grupului MOL.Dr. György Bacsa, Senior Vice President of Strategic Operations and Corporate Development în cadrul Grupului MOL: „Ne bucurăm că am coordonat şi realizat o nouă investiție de succes în drumul spre creşterea segmentului de produse petrochimice, atingând astfel un nou reper al strategiei Grupului MOL. Aşteptăm cu nerăbdare viitoarea colaborare cu noul nostru  partener şi credem în extinderea succesului anterior al companiei Aurora, în cadrul Grupului MOL.”

„Am găsit în Grupul MOL un partener la fel de motivat în privinţa dezvoltării durabile şi inovaţiei ca Aurora. Avem convingerea că MOL este partenerul ideal ce va permite companiei noastre să îşi promoveze obiectivele ambiţioase privind sustenabilitatea şi protecţia mediului chiar mai intens ca până acum. În cadrul Grupului MOL, unul dintre principalii furnizori de polimeri din Europa, Aurora va continua să îşi dezvolte expertiza în procesarea maselor plastice de uz industrial. Gama noastră extinsă de produse realizate sustenabil şi numeroşii ani de experienţă ai MOL ne vor permite să ne concentrăm mai intens eforturile de protejare a resurselor de materii prime şi să reducem povara asupra mediului înconjurător. Împreună cu MOL, vom duce mai departe povestea de succes a companiei Aurora şi ne vom accelera tot mai mult creşterea”, a declarat Gerhard Schweinle, fondator şi membru al Consiliului de Administraţie al Aurora.

Unul dintre reperele Strategiei 2030 a Grupului MOL este extinderea lanţului valoric pe segmentul produselor petrochimice. Astfel, MOL intenţionează să investească aproximativ 4,5 miliarde USD în proiecte de dezvoltare a segmentelor de produse petrochimice şi chimice până la sfârşitul următorului deceniu. Combinarea şi reciclarea se numără printre principalele domenii definite în Strategia 2030 a Grupului MOL şi sectorul industriei auto este unul strategic în care atât MOL, cât şi Aurora au constatat o creştere tot mai mare a cererii de materiale reciclate. 

Tranzacţia este supusă autorizărilor relevante privind controlul achiziţiilor.

Încă un român în Directoratul OMV Petrom

Alina Popa va prelua, începând de mâine, mandatul de Director Financiar și membru al directoratului OMV Petrom, înlocuindu-l pe Stefan Waldner.

Alina Popa face parte din echipa OMV Petrom încă din 2006 și a ocupat poziții de conducere în domeniul financiar, coordonând proiecte importante în domeniul financiar.

“Mare parte din carieră mi-am petrecut-o alături de OMV Petrom. În cei 13 ani, am ajuns să cunosc foarte bine compania și contextul de piață. Aici mi s-a dat ocazia să mă dezvolt profesional, dar mai ales să mă implic în proiecte de care depinde aprovizionarea cu energie a milioane de romani”, a declarat Alina Popa, Director Financiar și membru al directoratului OMV Petrom.

Anterior numirii în funcția de Director Financiar și Membru al Directoratului OMV Petrom, Alina Popa a deținut funcția de Director General și președinte al Consiliului de Administrație al OMV Petrom Global Solutions, centrul de servicii al OMV.

Alina Popa este membru ACCA (Association of Chartered Certified Accountants). A absolvit Academia de Studii Economice București și, înainte de a se alătura grupului OMV Petrom, a lucrat la Deloitte. Poziția de Director Financiar și membru al directoratului a fost ocupată anterior de Stefan Waldner, al cărui mandat expiră pe 16 Aprilie 2019.

Compania a anunțat în aprilie 2018 numirea Alinei Popa, după ce Stefan Waldner a anunțat că nu va mai fi disponibil pentru un nou mandat în Directoratul OMV Petrom. În martie 2019, compania a anunțat că membri directoratului au fost reconfirmați pentru încă un mandat de patru ani, care va expira pe 16 aprilie 2023. Membrii Directoratului OMV Petrom sunt: Christina Verchere (CEO), Alina Popa (Director Financiar), Peter Zeilinger (responsabil Upstream), Radu Căprău (responsabil Downstream Oil) și Franck Neel (responsabil Downstream Gas).

OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producție anuală de ţiţei şi gaze de 58,3 milioane bep în 2018. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual şi operează o centrală electrică de înaltă eficienţă de 860 MW. Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România şi ţările învecinate prin intermediul a 794 benzinării, la sfârșitul lui 2018, sub două branduri, OMV și Petrom.

Petrom a pornit instalaţia Policombustibili de la Petrobrazi. Converteşte GPL în carburant auto

OMV Petrom a pus în funcțiune, la rafinăria Petrobrazi, noua unitate Policombustibili care permite conversia GPL și a benzinei ușoare de joasă calitate în produse petroliere cu valoare adăugată ridicată – benzină și motorină – cu ajutorul unei tehnologii inovative. Aceasta este cea de-a treia unitate de acest tip din lume și este prima care convertește și benzină ușoară de joasă calitate, nu doar GPL.

”Prin noua unitate Policombustibili, tehnologii de ultimă generație din industria petrochimică și de rafinare sunt disponibile acum și în rafinăria Petrobrazi. Datorită investițiilor susținute, Petrobrazi continuă să fie una dintre cele mai importante rafinării din România, funcționând la cele mai înalte standarde – inclusiv de eficiență energetică și de mediu – și contribuind la dezvoltarea economică a zonei”, a declarat Radu Căprău, membru al Directoratului OMV Petrom responsabil pentru activitatea Downstream Oil.

Având la bază tehnologia inovativă Policombustibili (PolyFuel®), dezvoltată de compania franceză Axens, noua instalație din cadrul Petrobrazi permite creșterea valorii mixului de producție datorită ponderii mai mari a benzinei și motorinei în produsele obținute de rafinărie. Anual, circa 50.000 de tone de benzină și motorină vor rezulta din conversia GPL și a benzinei ușoare, cantitate echivalentă cu 1 milion de plinuri.

Capacitatea totală a rafinăriei Petrobrazi va rămâne neschimbată, la 4,5 milioane de tone anual.

Lucrările la proiectul unității Policombustibili au început în 2017 și au necesitat investiții de aproximativ 65 de milioane de euro. Proiectul a implicat construirea noii unități care se întinde pe o suprafață mai mare decât cea a unui teren de fotbal. Lucrările la unitatea Policombustibili au presupus peste 850.000 de ore-muncă fără incidente, fiind implicate peste 550 de persoane – specialiști OMV Petrom, precum și sub-contractori specializați.

Noua unitate a început producția în martie 2019, conform planului.

Producţia de energie electrică din termocentrale s-a redus cu 13%

Producţia de energie electrică din termocentrale s-a redus cu 13,1% în primele două luni ale acestui an, faţă de perioada similară a anului trecut, la 4,986 miliarde kWh, cea din hidrocentrale a scăzut cu 16%, la 2,125 miliarde kWh, iar cea din centralele nuclearo-electrice, de 1,953 miliard kWh, a fost mai mică cu 0,9%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate vineri.

Pe de altă parte, producţia din centralele electrice eoliene, în perioada ianuarie – februarie 2019, a fost de 1,456 miliarde kWh, în creştere cu 2,5 milioane kWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice a fost de 155,2 milioane kWh, în creştere cu 20,4 milioane kWh faţă de perioada corespunzătoare a anului 2018.

Resursele de energie electrică au totalizat 11,512 miliarde kWh, în scădere cu 731,4 milioane kWh, faţă de primele două luni ale anului trecut.

Producţia internă a însumat 3,346 milioane tep, în scădere cu 141.000 tep faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar importul a fost de 2,521 milioane tep.

Consumul final de energie electrică în această perioadă a fost de 9,686 miliarde kWh, cu 1% mai mare faţă de perioada corespunzătoare a anului 2018. Iluminatul public a înregistrat o creştere cu 2,2%, iar consumul populaţiei a crescut cu 13,6%.

Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 1284,8 milioane kWh în scădere cu 100,2 milioane kWh.

Exportul de energie electrică a fost de 541,2 milioane kWh în scădere cu 731,1 milioane kWh.

În perioada ianuarie – februarie 2019, resursele de energie primară au crescut cu 0,5%, iar cele de energie electrică au scăzut cu 6,0%, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Principalele resurse de energie primară au totalizat 5,867 milioane tone echivalent petrol (tep), în creştere cu 26.700 tep faţă de perioada similară din 2018. AGERPRES