Daily Archives: aprilie 18, 2019

Ministerul Energiei: CE Oltenia ar fi intrat în insolvenţă, fără creditul pentru certificatele de emisii

Complexul Energetic Oltenia ar fi intrat în insolvenţă dacă nu ar fi putut lua creditul pentru plata certificatelor de emisii şi în acest moment compania este foarte vulnerabilă la noi scumpiri ale certificatelor şi la impredictibilitatea pieţei, astfel că Guvernul vrea să notifice la Bruxelles o schemă de sprijin pentru următorii ani, a declarat, joi, Doru Vişan, secretar de stat în Ministerul Energiei, într-o conferinţă de profil.

Aceasta după ce, ieri, Sorin Boza, preşedintele Directoratului companiei, a anunţat că CE Oltenia a accesat credite de 500 de milioane de lei pentru a plăti până la data-limită, 1 mai, certificatele de emisii pe care trebuie să le achiziţioneze producătorii de energie poluantă.

„CE Oltenia a acoperit mare pondere din povara certificatelor de dioxid de carbon, care au fost bugetate la 7 euro pe certificat şi au ajuns la o medie de peste 21 de euro ca achiziţie. Deci, marea parte a certificatelor a fost acoperită din venituri proprii, adică, mai concret, piaţa a absorbit, în multe perioade de timp, costul acestor certificate. Dar au fost şi perioade lungi de timp când preţul din piaţă nu a absorbit aceste certificate. Ca atare, prima măsură care trebuie luată o reprezenta un credit pentru a acoperi această diferenţă. Dacă nu făceam acest lucru, penalităţile de 100 de euro pe certificat duceau la insolvenţă”, a spus Vişan.

Potrivit secretarului de stat, în acest moment, compania nu mai are niciun fel de ameninţare de acest tip, numai că este vulnerabilă la o nouă creştere a preţului certificatelor şi la impredictibilitatea pieţei.

„Nu vom şti exact dacă vom putea să internalizăm în totalitate costul certificatelor. Ca urmare, în mod logic, nu putem lăsa lucrurile la voia întâmplării, în contextul în care este nevoie de la CE Oltenia de cel puţin 1.600 – 2.000 de MW, dispeceratul energetic are nevoie de această putere pentru a acoperi curba de consum. Ca atare, conform memorandumului aprobat în Guvern, care prevedea ca primă măsură acest credit, iar, ca a doua măsură, vom creiona o schemă pe care o vom notifica Comisiei Europene, potrivit căreia, pentru o perioadă de patru-cinci ani, diferenţa pe care piaţa nu o internalizează să fie o schemă de sprijin”, a continuat Vişan.

Miercuri, Sorin Boza, preşedintele Directoratului, a anunţat că CE Oltenia a semnat, vineri, contractele de finanţare cu şase bănci pentru credite în valoare totală de 500 de milioane de lei, necesare pentru plata certificatelor de emisii poluante.

CE Oltenia trebuie să achiziţioneze certificatele aferente anului trecut, circa 13 milioane de certificate de emisii, până la data de 1 mai.

În total, compania trebuie să plătească 1,4 miliarde de lei pentru certificatele de anul trecut, echivalentul a 40% din cifra de afaceri, şi a cumpărat deja titluri de 900 de milioane de lei din fonduri proprii, pentru restul urmând să utilizeze creditul recent aprobat. AGERPRES

ACUE: Înainte să extindem reţelele de gaze, trebuie să vedem dacă oamenii pot plăti factura

Extinderea reţelelor de gaze nu trebuie să se facă din raţiuni electorale, iar autorităţile, înainte de a aduce conducta la poarta oamenilor, trebuie să se asigure că aceştia îşi pot permite plata facturii, a declarat, joi, Silvia Vlăsceanu, director executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), într-o conferinţă de profil.

„Mie mi-e teamă că aceste extinderi de dragul de a face extinderi, pentru că vin nişte alegeri de primari, de parlamentari şi aşa mai departe, să nu aibă aceeaşi soartă ca extinderile de apă şi de canalizare. Suntem în secolul al XXI-lea şi vedem că suntem tot cu WC-ul în fundul curţii, pe româneşte. Dar mai rău, aici, vom asista şi la faptul că aceste reţele, după ce le-ai băgat în pământ, trebuie să le şi întreţii, să le asiguri o mentenanţă, şi costă”, a spus Vlăsceanu.

Ea a arătat că este nevoie de studii privind cât de eficientă este extinderea reţelelor de gaze în anumite zone.

„Foarte bine să avem gaze, ar trebui să facem o dezbatere ce facem cu aceste gaze. Poate e mic procentul de populaţie care are acces la gaze, dar trebuie să vedem şi unde sunt aceste localităţi, şi structura administrativă a României, dacă este eficient economic să introduci reţele de distribuţie în orice cătun, dacă oamenii îşi doresc. La prima vedere normal că îşi doresc şi dorim să avem cetăţeni cu nivel de trai ridicat şi condiţii de trai, apă canalizare, energie electrică, căldură, dar, după ce le-ai adus la poartă reţeaua, vor putea să plătească şi facturile?”, a completat reprezentantul ACUE.

Vlăsceanu a amintit că, anul trecut, Guvernul a amânat pentru 2021 definirea consumatorului vulnerabil.

„Subiectele se leagă, ajungem la discuţia despre consumatorul vulnerabil, care nu este doar cel care trebuie să plătească la facturi jumătate din venituri sau un procent din venituri. Vulnerabil este cel care nu-şi permite să consume energie din alte motive.
De ce am amânat legea privind venitul minim de inserţie, care avea prevederi legate de consumatorul vulnerabil, de ce am prorogat termenul până în 2021. Ştiţi ce scrie în nota de fundamentare? Că nu avem o bază de date centralizată la nivel naţional. România, care se laudă cu viteza internetului supersonică, nu avem bază de date. Putem accepta la nesfârşit astfel de explicaţii?”, s-a întrebat ea.

În opinia sa, lucrurile au mers din ce în ce mai rău, odată cu fiecare nouă guvernare.

„La fiecare ciclu electoral, toţi ne-am pus speranţe că va veni şi o schimbare în bine. Schimbări au venit, într-adevăr, şi am zis de fiecare dată că mai rău nu se poate. Realitatea a arătat că întotdeauna se poate”, a conchis Vlăsceanu. AGERPRES