Daily Archives: aprilie 12, 2019

Producţia de energie electrică din termocentrale s-a redus cu 13%

Producţia de energie electrică din termocentrale s-a redus cu 13,1% în primele două luni ale acestui an, faţă de perioada similară a anului trecut, la 4,986 miliarde kWh, cea din hidrocentrale a scăzut cu 16%, la 2,125 miliarde kWh, iar cea din centralele nuclearo-electrice, de 1,953 miliard kWh, a fost mai mică cu 0,9%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate vineri.

Pe de altă parte, producţia din centralele electrice eoliene, în perioada ianuarie – februarie 2019, a fost de 1,456 miliarde kWh, în creştere cu 2,5 milioane kWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice a fost de 155,2 milioane kWh, în creştere cu 20,4 milioane kWh faţă de perioada corespunzătoare a anului 2018.

Resursele de energie electrică au totalizat 11,512 miliarde kWh, în scădere cu 731,4 milioane kWh, faţă de primele două luni ale anului trecut.

Producţia internă a însumat 3,346 milioane tep, în scădere cu 141.000 tep faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar importul a fost de 2,521 milioane tep.

Consumul final de energie electrică în această perioadă a fost de 9,686 miliarde kWh, cu 1% mai mare faţă de perioada corespunzătoare a anului 2018. Iluminatul public a înregistrat o creştere cu 2,2%, iar consumul populaţiei a crescut cu 13,6%.

Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 1284,8 milioane kWh în scădere cu 100,2 milioane kWh.

Exportul de energie electrică a fost de 541,2 milioane kWh în scădere cu 731,1 milioane kWh.

În perioada ianuarie – februarie 2019, resursele de energie primară au crescut cu 0,5%, iar cele de energie electrică au scăzut cu 6,0%, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Principalele resurse de energie primară au totalizat 5,867 milioane tone echivalent petrol (tep), în creştere cu 26.700 tep faţă de perioada similară din 2018. AGERPRES

De 10 ani de zile, statul român încasa redevenţe la un preţ de referinţă neactualizat din 2008

Păstrarea preţului de referinţă al gazelor naturale de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) la un nivel neactualizat timp de 10 ani, între 2008 şi 2017, a produs pierderi la bugetul statului în valoare de 3 miliarde de dolari, a declarat joi Dorin Ursărescu, consilierul preşedintelui ANRM.

Acesta a făcut numeroase acuzaţii la adresa SRI, DNA, Parchetului General şi fostei conduceri ANRM de până în octombrie 2017, dar şi către fostul prim-ministru Mihai Tudose.

„În octombrie 2017, când noua conducere a ANRM şi-a preluat activitatea, am constatat lucruri de o gravitate deosebită. Primul lucru constatat a fost faptul că preţul de referinţă al gazelor naturale, la care se plătesc redevenţele la statul român, nu fusese actualizat din anul 2008, deci de 10 ani de zile statul român încasa redevenţe la un preţ de referinţă neactualizat din 2008, la un preţ care era de 495 de lei pentru 1000 de metri cubi de gaze. Între timp a avut loc liberalizarea preţului la gaze, deci preţul de vânzare era deja undeva la 900-1.000 lei. Statul român, în toată această perioadă, a încasat redevenţe la un preţ de referinţă de 495 de lei pe 1000 de metri cubi”, a afirmat Dorin Ursărescu.

Acesta a susţinut că SRI şi DNA au fost informate de această situaţie, iar toate aceste lucruri au fost publice în rapoartele Curţii de Conturi.

„Suma pe care statul român ar fi trebuit să o încaseze este de aproximativ 3 miliarde de dolari. Cine e vinovat pentru aceste lucruri? Toate aceste lucruri au fost publice, sunt rapoarte ale Curţii de Conturi, rapoarte ale Corpului de Control al prim-ministrului, iar instituţiile abilitate ale statului, SRI şi la DNA – care este foarte activ cu alte ocazii – ar fi trebuit să fie de însemnătate pentru ei şi o prejudiciere a bugetului de stat cu 3 miliarde de dolari”, a mai spus consilierul preşedintelui ANRM.

Potrivit sursei citate, conducerea ANRM a acţionat pentru creşterea preţului de referinţă al gazelor naturale imediat după preluarea mandatului în octombrie 2017.

„Actuala conducere a ANRM a acţionat imediat, am venit în octombrie, iar în decembrie 2017 ANRM a elaborat ordinul privind preţul de referinţă. În 22 decembrie 2017 am fost la Monitorul Oficial şi am depus acest ordin, care aducea preţul de referinţă de la nivelul de 495 de lei/1000 metri cubi la suma de aproximativ 1.100 lei, deci de două ori şi ceva mai mult. Acest ordin nu a fost publicat. Pe data de 26 am fost chemaţi la Guvernul Tudose, s-a sunat la Monitorul Oficial, s-a blocat publicarea ordinului preşedintelui ANRM, domnul Tudose a sunat personal la conducerea ANRM pentru retragerea acestui ordin, care făcea o reparaţie ce de 10 ani de zile păgubea statul român cu sume importante – 3 miliarde de dolari. Erau instituţii ale statului care au fost sesizate, care trebuia să acţioneze şi care au fost ocupate cu alte probleme”, a explicat Dorin Ursărescu.

În opinia acestuia, DNA şi SRI au perpetuat această infracţiune, prin faptul că nu s-au sesizat, în condiţiile în care cele două instituţii au fost informate de această situaţie.

„Apoi, pe 27 decembrie, conducerea ANRM a fost destituită, prin ordinul prim-ministrului Tudose, care l-a demis pe preşedintele ANRM, Gigi Dragomir. (…) Cei care au avut de câştigat au fost producătorii de gaze naturale. Producţia de gaze naturale în România este împărţită, în proporţie de cam 50%, între Romgaz şi OMV Petrom. Însă departe de mine de a-i culpabiliza, până la urmă sunt agenţi economici. Vina este în totalitate a statului român şi a instituţiilor statului român, în primul rând a ANRM, apoi instituţiile statului, care au fost sesizate: SRI, DNA, Parchetul General, care au fost sesizate, au primit rapoarte. Este inexplicabil cum de 10 ani de zile instituţiile statului au perpetuat, deci au asistat, cum statul român este păgubit cu miliarde şi miliarde”, a declarat reprezentantul ANRM.

Acesta a adăugat că ulterior, după căderea Guvernului Tudose, următorul Guvern a repus în funcţie conducerea ANRM, care a publicat la scurt timp ordinul de mărire a preţului de referinţă al gazelor.

„Primul lucru pe care l-a făcut noul Guvern (Guvernul interimar Fifor, n.r.), chiar în prima zi, pe 16 ianuarie, a fost repusă conducerea ANRM, cu misiunea de a continua cu elaborarea preţului de referinţă, lucru pe care l-am făcut, iar în data de 18 februarie preţul de referinţă a fost publicat”, a încheiat Dorin Ursărescu. AGERPRES

Dan Tudose: În 10 ani, vom vedea stații de încărcare în aproape fiecare curte din București

Românii vor achiziționa cu 20% mai multe stații de încărcare electrice în 2019, estimează Dan Tudose, manager și acționar majoritar E-acumulatori.ro, unul din cele mai vechi magazine online de produse electrice din România. 

„Potrivit datelor statistice, în țara noastră circulă, în prezent, 1.100 de autoturisme electrice, fiind disponibile circa 390 stații de încărcare. În 2018, în Uniunea Europeană, au fost înregistrate 1.000.000 de maşini electrice, raportul fiind de 8 vehicule per punct de încărcare public”, spune Dan Tudose, proprietarul e-acumulatori.ro.

În viitorul apropiat, se estimează că atât numărul mașinilor electrice, cât și al stațiilor de încărcare din piața locală va crește exponențial. Mașinile electrice revoluționează industria auto, respectiv de transport. În zece ani vom vedea stații de încărcare în aproape fiecare curte din București, spune Dan Tudose.

În România există 150 de spații (publice și private) dotate cu una sau mai multe puncte de încărcare a mașinilor electrice. Unul din motivele pentru care numărul mașinilor electrice care circulă pe șoselele din România este redus este numărul scăzut de stații de încărcare şi distanţa între ele. Este important de precizat că bateria mașinii electrice trebuie încărcată doar de 1-2 ori pe săptămână, la o medie de 200 km parcurși pe săptămână. Autovehiculul electric consumă în medie 20kwh/100 km, ceea ce reprezintă un cost de 10 lei/100 km, echivalentul a 2 litri benzină pentru o mașină clasică calculat la tariful casnic de 0,5lei/kwh.

„Clădirile de birouri dotate cu stații de încărcare în parcarea subterană vor fi preferate de multinaționalele care doresc să ofere angajaților lor condiții de lucru cât mai bune. Supermarketurile cu astfel de puncte de încărcare electrică vor fi cele mai căutate. Astfel întreaga industrie de real-estate și retail va contribui substanțial la dezvoltarea infrastructurii atât de necesară mașinilor electrice”, spune Dan Tudose.

Românii care locuiesc la casă și care au condiţii optime de montaj pentru a-şi încărca maşina îşi pot cumpăra propria stație de alimentare. O stație de încărcare privată costă, în medie, între 650 lei pentru o priză specială de exterior și 3800 lei pentru o stație trifazată, în funcție de facilitățile pe care le oferă. Costul de montaj variază în funcție de lungimea traseului de cablu şi de timpul necesar instalării. Este recomandabil ca autovehiculul electric sa fie încărcat la tarif redus de noapte, beneficiind de cel mai mic cost posibil.

Durata de viaţă a unei baterii pentru mașina electrică este de peste 10 ani, iar după această perioadă bateria se poate folosi pentru stocarea energiei în sistemul fotovoltaic (as a second life).

E-acumulatori.ro este un business de familie, început în 2002 și dezvoltat puternic din 2009. Astăzi, din portofoliul companiei fac parte 30.000 de produse, ceea ce îi conferă poziția de lider în ceea ce privește gama de produse disponibile online. În 2018, E-acumulatori.ro a înregistrat o cifră de afaceri de 8 mil. lei fără TVA, cu 17% mai mult față de anul anterior. Managerul companiei, Dan Tudose preocupat de noutăţile din domeniul energiei regenerabile îşidoreşte să aducă şi în România sisteme de ultimă generaţie din Europa: sisteme de energie regenerabilă complexe, sisteme de iluminat inteligent, staţii de încărcare casnice pentru maşini electrice.