Daily Archives: aprilie 9, 2019

Ministrul Economiei, Niculae Bădălău: “Salut obținerea de fonduri europene pentru LEA Gutinaș-Smârdan. Este o investiție importantă pentru securitatea energetică a României”

Ministrul Economiei, Niculae Bădălău, salută anunțul recent al CNTEE Transelectrica SA referitor la obținerea de fonduri europene nerambursabile în valoare de peste 31 de milioane de euro în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare pentru construirea Liniei Electrice Aeriene 400 kV Gutinaș – Smârdan.

“Linia Electrică Gutinaș-Smârdan este importantă pentru securitatea energetică a României, pentru că permite securizarea alimentării cu energie electrică a consumatorilor din zona Moldovei și integrarea energiei regenerabile produse în centralele din Dobrogea, care ajunge la cantități impresionate. Termenul de finalizare al acestui proiect este sfârșitul anului 2022 și-mi exprim dorința ca acest termen să fie respectat de către conducerea Transelectrica”, a declarat Ministrul Economiei, Niculae Bădălău.

Proiectul este cel de-al doilea obiectiv de investiții care primește finanțare europeană nerambursabilă dintre cele șase proiecte de interes comun european (PCIs) derulate de CNTEE Transelectrica SA incluse pe lista a treia a PCI privind infrastructura energetică europeană, aprobată de Comisia Europeană. Proiectul LEA 400 kV Gutinaș-Smârdan face parte din clusterul ”Creșterea capacității România-Bulgaria (Black Sea Corridor)”.

Linia Electrică Aeriană 400 kV Gutinaș-Smârdan va avea o lungime de 140 de kilometri și va străbate 25 de localități din 3 județe (Bacău, Vrancea și Galați).

În ceea ce privește importanța și beneficiile proiectului, în plan național, LEA 400 kV Gutinaș-Smârdan asigură:

·         întărirea Rețelei Electrice de Transport și creşterea capacităţii de transport a energiei produse în zona Dobrogea către centrele de consum din restul țării;

·         evitarea limitării evacuării energiei electrice produse în centralele eoliene din zona Dobrogea;

·         creșterea gradului de siguranță în alimentarea consumatorilor din zona Moldovei și eliminarea congestiilor în Rețeaua Electrică de Transport.

În plan regional, realizarea acestei noi linii de înaltă tensiune va facilita consolidarea integrării pieței regionale și europene de energie prin asigurarea de interconexiuni și linii interne în direcțiile nord-sud și est-vest pentru finalizarea pieței interne și pentru integrarea producției provenite din surse regenerabile, contribuind la dezvoltarea infrastructurii europene de transport al energiei electrice. 

Un mega iaht de 155 de metri pentru călătorii de lux va fi construit la Mangalia

Contractele majore recent semnate vor permite ca la Șantierul Naval Mangalia să fie continuată lunga tradiție a construcțiilor navale în Marea Neagră. Sunt șase luni de când șantierul beneficiază de rețeaua internațională de vânzări Damen, iar atragerea noilor contracte va permite ca șantierul să funcționeze la capacitate maximă încă din această vară.

Noile contracte sunt axate pe toate cele trei sectoare de activitate ale șantierului din Mangalia: nave de croazieră, nave destinate transportului de pasageri și nave offshore.

Unul dintre aceste noi proiecte care va fi realizat la Șantierul Naval Mangalia este o navă de croazieră – un mega iaht de 155 de metri pentru călătorii de lux în întreaga lume. Contractul a fost semnat cu SeaDream Yacht Club din Norvegia, marcând astfel intrarea grupului Damen pe piața vaselor de croazieră. Iahtul va fi construit în întregime la Șantierul Naval Damen Mangalia.

Tot în Șantierul Naval Damen Mangalia, muncitorii români vor construi vase de transport și o navă complexă pentru exploatații offshore, cu o capacitate de încărcare de peste 10.000 de tone (10.000 TDW).

Odată cu preluarea managementului șantierului, Damen s-a angajat într-un parteneriat strategic pe termen lung cu Ministerul Economiei. Șantierul Naval Mangalia beneficiază de capacitate comercială la nivel mondial și expertiza în domeniul construcțiilor și reparațiilor navale al Grupului Damen pentru a dezvolta continuu portofoliul de comenzi primite de șantier, pentru atragerea de forță de muncă și pentru a face toate investițiile necesare.

“Putem spune că Șantierul Naval Damen Mangalia își reîncepe activitatea și începe să producă nave de mari dimensiuni în cel mai mare șantier naval din Europa. Economia României are de câștigat. Este o nouă etapă în construcția navală din România. Parteneriatul dintre România și grupul Damen aduce beneficii pentru ambele părți, continuând o lungă tradiție a construcțiilor navale în Marea Neagră! Sunt create locuri de muncă, oportunități și perspective pentru viitorii investitori și furnizori”, spune Niculae Bădălău, ministrul Economiei.

“Potențialul șantierului Mangalia este imens și reprezintă baza ca Damen să-și realizeze ambițiile pe termen lung de a construi nave mari, complexe, în special pentru sectorul de croazieră, de nave de transport pasageri și offshore-energetic. Șantierul oferă oportunități nu doar pentru grupul Damen, ci și pentru personalul din construcții navale și pentru industria maritimă românească în ansamblu”, declară Chris Groninger, Managing director al Șantierului Naval Damen Mangalia.

Rompetrol Rafinare trece la Industry 4.0

Rompetrol Rafinare este aproape de finalizarea implementării primei etape a Advanced Process Control (APC), o soluție digitală care va permite îmbunătățirea activităților de producție din rafinăria Petromidia Năvodari. Rafinăria este cea mai mare unitate de profil din România și una dintre cele mai moderne din regiunea Marii Negre.

“Este un pas important pentru activitatea de prelucrare a țițeiului din România, alinierea la tendințele internaționale în domeniu, prin implementarea și adoptarea soluțiilor digitale, a inteligenței artificiale pentru creșterea profitabilității, a controlului mai riguros al produselor obținute, dar și a stabilității în operare a instalațiilor și a fluxurilor tehnologice. Toate aceste direcții tind spre cea de-a patra revoluție industrială – Industry 4.0, iar Rompetrol continuă să fie un pionier pe plan local prin initirea unui amplu program de transformare digitală a rafinarei Petromidia Năvodari”, declară Yedil Utekov, director general Rompetrol Rafinare.

Cu un cost estimat de circa 4 milioane USD, APC este un soft complex de control predictiv a instalațiilor și a fluxurilor operaționale și urmărește identificarea punctelor optime pentru creșterea capacităților, îmbunătățirea calității produselor, reducerea consumului de energie și un control mai strict al parametrilor-cheie.

APC are la bază un model termodinamic și unul statistic, care împreună cu o tehnică de programare liniară și o funcție de performanță economică  poate asigura o evoluție firească a modului de operare al instalațiilor – de la setarea manuală a parametrilor (temperaturi, debite, presiuni) la setarea caracteristicelor dorite pentru produsele obținute (calitate, materie primă procesată, alte specificații tehnice etc).

Implementarea soluției digitale a început în 2017, ca un proiect pilot pe Instalația de Distilare Atmosferică și în Vid (DAV) – una dintre cele mai importante instalații din procesul de prelucrare a țițeiului, aceasta asigurând materiile prime pentru restul instalațiilor din rafinarie. Beneficiile generate de APC pentru această fază s-au ridicat la circa 1,5 milioane USD/an, dar au dus și la o stabilitate în operare.

Programul de implementare a APC la nivelul întregii rafinării a fost împărțit în 4 etape importante în funcție de complexitatea fluxurilor tehnologice, termenul de finalizare a acestuia fiind finele lui 2020.

Prima etapă a fost inițiată în mai 2018 și a vizat instalațiile de cocsare, hidrofinare benzină și fractionare gaze, urmând că până la finalul acestei luni să încheie testele de performanță. În prezent, impactul generat pentru cele tre instalații este unul pozitiv, de circa un million USD/an.

Compania a inițiat în luna ianuarie a două etapă a programului de implementare a APC în instalația de cracare catalică și fabrică de hidrogen, iar termenul de finalizare a fost preconizat la finalul acestui an. Tot în 2019 se va iniția și a treia etapă – reformare catalică și hidrofinare petrol, urmând ca până la finele lui 2020 să se fie funcționale toate etapele, inclusiv etapă patru – hidrocracare blândă și hidrofinare motorină.

În 2018, Rompetrol Rafinare a înregistrat un număr de 22 de noi recorduri istorice la unitățile de producție operate (rafinăriile Petromidia Năvodari și Vega Ploiești, divizia de petrochimie). Compania a fost prima de profil care în 2004 a pus în funcțiune Centrul de Comandă şi Control al platformei Petromidia (CCR), dar și automatizarea instalațiilor şi integrarea operațiunilor de producție.

Rafinăria Petromidia Năvodari a înregistrat anul trecut 11 noi recorduri operaționale, cu niveluri istorice atinse la materiile prime procesate (5,92 milioane de tone), produse petroliere obținute (5,78 milioane tone), producția de benzine (1,36 milioane tone) și motorine (2,75 milioane tone), combustibil pentru avioane (317 mii tone), randamente de produse albe (86,2%), gradul de utilizare a capacității de rafinare (91,98%). La acestea se adaugă cele privind îmbunătățirea indicelui de eficiență energetică – EEI (96,1) și reducerea pierderilor tehnologice (0,83% wt.). 

Unitatea din Ploiești – Vega funcționează în sinergie perfectă cu Petromidia Năvodari, care îi asigură integral materiile prime/semifabricate necesare obținerii de produse speciale cu o valoare adăugată ridicată.

Astfel, rafinăria Vega a prelucrat anul trecut o cantitate de 406 mii tone, în creștere cu 9% față de indicatorul din 2017. Această evoluție s-a reflectat și în principalele produse obținute – bitum (peste 100 mii tone), hexan ( 84,5 mii tone) și solvenți (43,5 mii tone).

Rompetrol Rafinare a continuat să fie cel mai mare exportator de produse petroliere al României, cantitățile livrate la export de diviziile de rafinare şi petrochimie către subsidiarele KMG Internațional în Bulgaria, Moldova și Georgia și către partenerii din regiunea Mării Negre majorându-se anul trecut cu 27%, până la un nivel de 1,7 miliarde USD.

Compania este unul dintre principalii contribuabili la bugetul de stat al României, aportul său în 2018 ridicându-se la 1,5 miliarde USD, cu aproximativ 300 de milioane USD peste contribuția din 2017.

Transelectrica SA obține fonduri europene nerambursabile de peste 31 de milioane de euro

Proiectul ”Linia Electrică Aeriană 400 kV Gutinaş-Smârdan” a fost selectat de Ministerul Fondurilor Europene, în urma evaluării cererii de finanţare depuse de CNTEE Transelectrica SA, pentru o finanțare europeană nerambursabilă de 31,019 milioane de euro, în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, Axa Prioritară 8 – Sisteme inteligente și sustenabile de transport al energiei electrice și gazelor naturale, Obiectivul specific 8.1 – Creșterea capacității Sistemului Energetic Național pentru preluarea energiei produse din resurse regenerabile. Valoarea totală a investiției este de 56,8 milioane de euro.  

Obținerea acestei finanțări europene nerambursabile este dovada sustenabilității investițiilor Companiei noastre. Noua linie de înaltă tensiune are un rol esențial în asigurarea siguranței în funcționare a Sistemului Electroenergetic în zona de sud-est a țării, precum  și în creșterea calității serviciului de transport al energiei electrice. Această nouă investiție generează o serie de avantaje atât pentru funcționarea rețelelor interne de transport, cât și pentru consolidarea interconexiunii cu rețelele ENTSO-E, ceea ce subliniază poziția strategică pe care România, prin Transelectrica, o are în regiune”,  transmite Directoratul* Companiei Naționale de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA.

Proiectul este cel de-al doilea obiectiv de investiții care primește finanțare europeană nerambursabilă dintre cele șase proiecte de interes comun european (PCIs) derulate de CNTEE Transelectrica SA incluse pe lista a treia a PCIs privind infrastructura energetică europeană, aprobată de Comisia Europeană. Proiectul LEA 400 kV Gutinaș-Smârdan face parte din clusterul ”Creșterea capacității România-Bulgaria (Black Sea Corridor)”.

Linia Electrică Aeriană 400 kV Gutinaș-Smârdan va avea o lungime de 140 de kilometri și va străbate 25 de localități din 3 județe (Bacău, Vrancea și Galați). Conform graficului de implementare a proiectului, investiția va fi demarată în acest an, cu termen de punere în funcțiune decembrie 2022.  

În ceea ce privește importanța și beneficiile proiectului, în plan național, LEA 400 kV Gutinaș-Smârdan asigură:

  • întărirea Rețelei Electrice de Transport și creşterea capacităţii de transport a energiei produse în zona Dobrogea către centrele de consum din restul țării;
  • evitarea limitării evacuării energiei electrice produse în centralele eoliene din zona Dobrogea;  
  • creșterea gradului de siguranță în alimentarea consumatorilor din zona Moldovei și eliminarea congestiilor în Rețeaua Electrică de Transport.

În plan regional, realizarea acestei noi linii de înaltă tensiune va contribui la consolidarea integrării pieței regionale și europene de energie prin asigurarea de interconexiuni și linii interne în direcțiile nord-sud și est-vest pentru finalizarea pieței interne și pentru integrarea producției provenite din surse regenerabile, contribuind la dezvoltarea infrastructurii europene de transport al energiei electrice.  

Proiectul Liniei Electrice Aeriene 400 kV Gutinaș-Smârdan este inclus în Planul de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport pentru perioada 2018-2027, aprobat de ANRE și avizat de Ministerul Economiei.