Daily Archives: aprilie 1, 2019

Analiştii citaţi de Reuters avertizează că România riscă să amâne demararea proiectelor offshore, ceea ce ar face jocul Rusiei

Noile reglementări adoptate de autorităţile române în domeniul energiei riscă să submineze planurile companiilor de a dezvolta mari zăcăminte de gaze din Marea Neagră, punând în pericol venituri de miliarde de dolari şi anulând şansele de a contesta poziţia grupului rus Gazprom în regiune, transmite Reuters.

Mai mulţi oficiali din industria petrolieră au avertizat că aceste modificări, care includ un plafon pentru gazele naturale vândute de producătorii locali până în 2022 şi o taxă de 2% pe cifra de afaceri a companiilor energetice, exceptând termocentralele deţinute de stat, ar putea duce la revizuirea planurilor de investiţii.

Majoritatea măsurilor anunţate în ordonanţa de urgenţă din decembrie au fost confirmate vineri. Guvernul de la Bucureşti a făcut unele concesii, precum eliminarea plafonării preţului gazelor pentru consumatorii industriali. Însă aceste concesii nu sunt suficiente pentru a mulţumi companiile, având în vedere că taxa pe cifra de afaceri şi restricţiile la export rămân în vigoare, cumulate cu riscul ca autorităţile să îşi schimbe din nou poziţia.

În aceste condiţii, analiştii citaţi de Reuters avertizează că România riscă să amâne demararea proiectelor offshore, ceea ce ar face jocul Rusiei, care a reuşit să blocheze Ucraina să îşi exploreze resursele sale din Marea Neagră prin ocuparea peninsulei Crimeea.

„Amânarea nu este benefică pentru nimeni, nici pentru stat, nici pentru consumatori, economie sau investitori. Singurul câştigător este Gazprom, singurul furnizor de gaze din regiune” a declarat Răzvan Nicolescu, consultant Deloitte şi fost ministrul al Energiei.

Potrivit Deloitte, resursele de gaze din Marea Neagră oferă României posibilitatea de a contesta poziţia dominantă de care se bucură Gazprom pe piaţa din Europa Centrală şi de Est, să diversifice livrările de gaze naturale şi să aducă Guvernului român venituri de 26 de miliarde de dolari până în 2040. De asemenea, analiştii de la BP (British Petroleum, n.r.) estimează că rezervele de gaze offshore ale României sunt de 200 miliarde metri cubi, în timp ce Rusia are rezerve dovedite de 35.000 de miliarde metri cubi.

Deşi consumul anual al Germaniei ar goli rezervele de gaze offshore ale României în doi ani, acestea ar putea acoperi timp de şase ani cererea combinată a României, Bulgariei, Serbiei, Ungariei şi Republicii Moldova.

„Orice metru cub de gaze produs în România înseamnă un metru mai puţin produs şi vândut de Rusia. Accesul la pieţe şi o cotă de piaţă cât mai mare posibilă sunt mize economice foarte importante”, a spus Nicolescu.

Mai mulţi producători de gaze au cheltuit miliarde de dolari pentru a se pregăti să extragă gaze din platoul continental al Mării Negre, doar pentru a fi surprinşi de o ordonanţă de urgenţă care restricţiona cantitatea de gaze pe care producătorii o pot exporta din depozitele offshore, comentează Reuters.

„Aşa cum am spus şi anterior, vrem să îi protejăm pe consumatorii casnici”, a declarat vineri ministrul Energiei, Anton Anton.

Compania Black Sea Oil & Gas (BSOG) a decis la începutul acestui an să continue cu planurile de a extrage o cantitate estimată la 10 miliarde metri cubi de gaze naturale din platoul continental al României, având în vedere banii pe care i-a investit deja.

Însă directorul general Mark Beacom a declarat pentru Reuters că modificările legislative subminează disponibilitatea investitorilor de a continua şi sunt contrare cu asigurările anterioare şi garanţiile legale oferite de stat.

„Noile măsuri adoptate de guvern nu sunt cea mai bună modalitate pentru protejarea consumatorilor vulnerabili şi nu sunt suficiente pentru a contrabalansa măsurile dăunătoare introduse recent”, a spus luni Mark Beacom. Acesta a mai precizat că întreaga ordonanţă de urgenţă ar trebui revocată, precum şi tarifele suplimentare şi restricţiile la export adoptate de Parlament la finele anului trecut. „Există întotdeauna motive de tip deal breaker în diferite domenii care ar putea duce la stoparea investiţiei. Ne dorim să avem un dialog constructiv cu autorităţile pentru a găsi o rezolvare la aceste chestiuni dar nu excludem posibilitatea de a demara o acţiune în justiţie dacă dialogul nu va avea un rezultat pozitiv”, a spus Mark Beacom.

La rândul lor, ExxonMobil şi OMV Petrom, intenţionau să dea anul trecut undă verde pentru proiectul lor Neptun, după ce au cheltuit aproape două miliarde de dolari pentru a pregăti producţia la unul din cele mai importante depozite de gaze naturale din UE. Însă în prezent acest proiect este în aşteptare.

Directorul general de la OMV Petrom, Christina Verchere a declarat vineri că eliminarea plafonului pentru preţul gazelor naturale destinate consumatorilor industriali rezolvă o parte din îngrijorările companiilor, dar este nevoie de noi discuţii.

„Dezvoltarea zăcămintelor din Marea Neagră reprezintă o oportunitate uriaşă pentru OMV Petrom şi România. Cu toate acestea, cerinţele cheie nu sunt încă în vigoare. Consultările cu mediul de afaceri, predictibilitatea şi stabilitatea legislativă şi fiscală sunt baza pentru stimularea investiţiilor”, a spus Christina Verchere.

Purtătorul de cuvânt de la ExxonMobil, Julie King, a spus, la rândul său, că grupul este interesat în „continuarea discuţiilor cu Guvernul României, Parlamentul şi instituţiile relevante pe măsură ce evaluarea proiectului continuă”.

Potrivit unui studiu comandat de Asociaţia Română a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA), măsurile ar urma să coste Guvernul 540 milioane de dolari pe an în taxe precum şi prin reducerea investiţiilor şi producţiei.

„Este un mesaj negativ pentru sectorul de business în general iar rezultatul este un sentiment de incertitudine şi neîncredere. Mari proiecte de infrastructură şi dezvoltare, atât onshore cât şi offshore vor fi probabil suspendate”, a apreciat ROPEPCA.

În luna martie, acţionarii Transgaz au respins un program de investiţii de 1,9 miliarde euro care includea lucrări la un gazoduct susţinut de UE ce urma să conecteze Bulgaria, Romania, Ungaria şi Austria (BRUA) precum şi la o conductă internă care urma să transporte gazele din viitoarea producţie offshore. AGERPRES

Christina Verchere: Pentru un proiect offshore în Marea Neagră, cerințele cheie nu sunt încă îndeplinite

Christina Verchere, CEO al grupului petrolier OMV Petrom, al cărui acționar majoritar este grupul austriac OMV, a declarat pentru Reuters că, pentru a investi într-un proiect offshore în Marea Neagră, cerințele cheie nu sunt încă în vigoare, notează Mediafax.

„Noi credem că dialogul ne poate apropia mai mult de o soluție și că acest dialog trebuie să continue”, a spus Christina Verchere, într-un e-mail, pentru Reuters.

CEO-ul OMV Petrom a adăugat că amendamentele din Ordonanța Guvernului „răspund unor preocupări exprimate de industria petrolului și gazului și reprezintă un pas pentru revenirea la piața liberalizată a gazelor naturale”, iar „acest proces ar trebui să continue”.

„Rămânem dornici să avem un dialog cu autoritățile pentru a înțelege care este calea de urmat”, a concluzionat Verchere, pentru Reuters.

„CE Oltenia este departe de insolvenţă, este o companie puternică şi nu avem nicio datorie”

Complexul Energetic Oltenia este în discuţii, pe ultima sută de metri, cu şase bănci pentru a accesa un credit necesar pentru plata certificatelor de emisii, a declarat, luni, pentru AGERPRES, Sorin Boza, preşedintele directoratului companiei.

„Am demarat în urmă cu câteva luni discuţiile pentru accesarea unui credit de 500 de milioane de lei, necesar pentru plata certificatelor de emisii. În prezent, suntem în discuţii cu şase bănci pentru acest credit şi într-o săptămână vom avea rezultatul şi îl vom anunţa”, a spus Boza.

Întrebat dacă există riscul ca CE Oltenia să intre în insolvenţă, în condiţiile în care nu va primit creditul pe care îl doreşte, oficialul companiei a răspuns că acest lucru nu se va întâmpla.

„CE Oltenia este departe de insolvenţă, este o companie puternică şi nu avem nicio datorie. Pe de altă parte, suntem încrezători că vom lua acest credit”, a mai spus Boza.

El şi-a arătat speranţa ca, până la finele acestui an, să fie implementat mecanismul de piaţă de capacitate, un instrument menit să sprijine producătorii pe cărbune.

„Acest mecanism este implementat în toate statele europene şi nu reprezintă ajutor de stat”, a subliniat şeful CE Oltenia.

Practic, este vorba de anumite capacităţi de rezervă pe care unii producători le ţin pregătite pentru cazul în care ar trebui să intre în funcţiune şi să acopere deficite pe anumite intervale. Aceşti producători ar urma să primească o remuneraţie suplimentară faţă de preţul propriu-zis al energiei.

Ministerul Energiei a lansat la începutul acestui an o licitaţie pentru un consultant care să vină cu o strategie privind implementarea acestui instrument în România.

Vinerea trecută, Guvernul a decis reducerea contribuţiei de 2% din cifra de afaceri pe care trebuie să o plătească companiile energetice către Autoritatea Naţională de Reglementată în Energie (ANRE), la 0,1% pentru producătorii pe bază de cărbune. Potrivit unei scrisori trimise anterior de Consiliul Concurenţei către Ministerul Energiei, această măsură ridică suspiciuni privind acordarea unui ajutor de stat şi ar trebui agreată cu Comisia Europeană şi cu ANRE.

În luna ianuarie, Boza declara, pentru AGERPRES, că plata unei contribuţii de 2% către ANRE ar însemna în jur de 60 de milioane de lei pentru CE Oltenia. Spre comparaţie, costul cu certificatele de emisii este de circa 1,3 miliarde de lei pe an, a afirmat şeful producătorului de energie.

Românii sunt printre cei mai deschişi europeni la ideea de a achiziţiona autovehicule electrice

Unul din trei români care caută să îşi cumpere o maşină nouă intenţionează să achiziţioneze un automobil electric, potrivit unui studiu publicat luni de E.ON şi de Kantar EMNID.

Astfel, 36% dintre românii care sunt în căutarea unei maşini noi intenţionează să cumpere o maşină electrică, relevă rezultatele sondajului realizat de E.ON şi Kantar EMNID. Prin urmare, românii sunt printre cei mai deschişi europeni la ideea de a achiziţiona autovehicule electrice, estimează E.ON.

Pe de altă parte, la fel ca majoritatea est-europenilor, românii sunt destul de sceptici atunci când sunt întrebaţi despre cum văd potenţiala supremaţie a vehiculelor electrice pe şosele. Astfel, 22% dintre cei chestionaţi spun că este exclus ca România să ajungă vreodată la performanţa de a avea un parc auto format în majoritate din vehicule electrice. Alţi 25% dintre respondenţi consideră că vehiculele electrice ar putea depăşi numărul vehiculelor cu motor convenţional abia peste 20 de ani, transmite E.ON.

Conform răspunsurilor celor chestionaţi, unul dintre principalele motive descurajante pentru românii care nu s-au lăsat încă convinşi să investească în maşini electrice ar fi numărul scăzut de staţii de încărcare.

Rezultatele fac parte din studiul „Trăind în Europa”, realizat în luna februarie, în cadrul căruia E.ON şi Kantar EMNID au chestionat circa 10.000 de oameni din Danemarca, Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, Republica Cehă, România, Suedia, Turcia şi Ungaria.

Pe de altă parte, în Europa de Est se regăsesc cele mai negative proiecţii ale cetăţenilor privind viitoarea eră a maşinilor electrice. De exemplu, doar 15% dintre cehi consideră că maşina electrică ar putea deveni majoritară pe şosele în următorii 10 ani. Cei mai sceptici la această variantă se declară ungurii, unde doar 14 procente dintre respondenţi cred că schimbarea către transportul electric va fi realizată în doar 10 ani. AGERPRES

Mixul de energie: Electrica SA, vârful luxului corporatist din România

Dacă va fi  adoptată de către acţionari, noua politică de remunerare a membrilor Consiliului de Administraţie a Electrica SA poate duce la apariţia unor şomeri de lux la cerere, cum nu a mai cunoscut România vreodată. Membrii Consiliului de Administraţie vor putea pleca acasă cu sute de mii de euro dacă vor fi înlocuiţi din funcţie, scrie e-nergia.ro

Presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, a transmis, la Targu Jiu, ca este luat in calcul inclusiv un ajutor de stat anuntat la Comisia Europeana pentru sprijinirea CE Oltenia, in cazul in care societatea nu va reusi sa ia creditul pentru achizitionarea de certificate de CO2. Procedurile pentru creditul de circa 100 de milioane de euro sunt insa pe final, iar pentru alte demersuri nu ar mai fi timp, termenul limita fiind 30 aprilie, scrie energy-center.ro.

Consiliului Concurenţei va lansa în dezbatere publică, în luna aprilie, prima variantă a recomandărilor pe piaţa de carburanţi, iar monitorul preţurilor pentru combustibili va fi funcţional până la sfârşitul lunii iunie, a declarat, sâmbătă, la Antena 3, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, scrie e-nergia.ro.

Reprezentanţii producătorului de energie CE Oltenia şi o echipă de specialişti din cadrul Ministerului Energiei, condusă de Andrei-Petrişor Maioreanu, secretar de stat în Ministerul Energiei, s-au întâlnit zilele trecute cu delegaţia China Huadian Engineering Co. Ltd. Din delegaţia chineză a făcut parte şi preşedintele China Huadian Engineering Co. Ltd., Ying Jufeng, care a dorit să asigure partea română, în mod personal, „de interesul acordat acestui proiect de către compania pe care o conduce”, arată un comunicat al producătorului român, citat de focus-energetic.ro.

ACUE: Rețelele de distribuție necesită investiții de peste 10 miliarde de euro

Modernizarea rețelelor de distribuție a energiei electrice și a gazelor naturale necesită un efort investiţional de peste 10 miliarde de euro pe termen lung pentru înlocuirea infrastructurii cu durata de viață depășită, în vederea reducerii decalajelor față de media UE, conform estimărilor Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE).

“Pentru operatorii de transport și distribuție, realizarea investițiilor planificate reprezintă o preocupare permanentă de reducere a pierderilor tehnologice, de creștere a eficienței rețelelor și de îmbunătățire a performanței serviciilor de distribuție, toate în beneficiul clienților”, se arată într-un comunicat ACUE.

În acest sens, companiile membre ale Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie apreciază că decizia Guvernului de creștere a ratei reglementate de rentabilitate (RRR) a capitalului investit este un mesaj adresat operatorilor de transport și distribuție a energiei electrice și gazelor naturale de a investi în rețele şi de a-și diversifica programele de investiții, se menționează în sursa citată.

Sectorul transportului și distribuției de energie electrică și de gaze naturale are în continuare nevoie de investiții importante, realizate constant, pentru modernizarea și extinderea rețelelor, precum și pentru îmbunătățirea calității serviciilor oferite consumatorilor, lucru prezentat și în Strategia energetică a României, document aflat în curs de aprobare.

Importanța sectorului de distribuție a energiei electrice și a gazelor naturale este evidenţiată şi de un studiu realizat de PWC, în 2018, care arată că acesta are o valoare adăugată brută în PIB de aproximativ 12,9 miliarde de lei (circa 2,8 miliarde de euro), ceea ce reprezintă 1,42% din PIB. De menţionat şi faptul că un loc de muncă în acest sector susține 3-4  alte locuri de muncă în economie.

Federaţia ACUE are 28 de membri, printre care se numără grupuri importante din domeniul energiei electrice și gazelor naturale, respectiv CEZ România, E.ON România, Electrica SA, ENEL România, ENGIE România,Gaz Est, Transelectrica SA, WIEE, cu un număr total de circa 27.000 de angajaţi şi cu o cifră de afaceri anuală de peste 5,5 miliarde de Euro. Valoarea totală a investițiilor realizate de membrii ACUE în perioada 2005-2018 depășește 10 miliarde de euro. Impactul activității companiilor membre în economie este unul semnificativ, susținând indirect alte câteva zeci de mii de locuri de muncă.