Monthly Archives: aprilie 2019

Romgaz va furniza 50% din producţia de gaze la preţ plafonat

Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a stabilit cantităţile de gaze pe care trebuie să le furnizeze producătorii la preţ plafonat, de 68 de lei pe MWh, către consumatorii casnici şi termocentralele care livrează agent termic populaţiei, în perioada 1 mai 2019 – 31 martie 2020.

Astfel, potrivit deciziei ANRE, Romgaz va livra la preţ reglementat 24,2 TWh, din care 16 TWh către populaţie şi 8,2 TWh către CET-uri.

Totodată, OMV Petrom va furniza 17,6 TWh la acest preţ, din care 14,2 TWh către consumatorii casnici şi 3.4 TWh producătorilor de agent termic.

Aceste cantităţi înseamnă 50% din producţia Romgaz, potrivit oficialilor companiei, şi 35% din cea a OMV Petrom, conform calculelor AGERPRES.

Iniţial, OUG 114/2018 a prevăzut ca întreaga cantitate de gaze de producţie internă să fie vândută la preţul plafonat de 68 de lei pe MWh până în 2022.

La sfârşitul lunii martie, Guvernul a modificat actul normativ prin OUG 19/2019, potrivit căreia doar cantităţile către populaţie şi CET-uri vor avea preţ plafonat în următorii trei ani. AGERPRES

INTERVIU Dan Tudose: Piața locală de energie se colorează în verde

E-acumulatori.ro, unul din cel mai vechi magazin online de produse electrice, este un business de familie, început în 2002 și dezvoltat din 2009. Astăzi, din portofoliul magazinului online fac parte 30.000 de produse. Dan Tudose, acționar și manager, și-a conectat pasiunea pentru acumulatori cu experiența anterioară în vânzări, pentru construi un furnizor de soluții sigure pentru orice problemă în domeniul energiei.

Cum vedeți anul 2019 din punct de vedere al businessului?
Dan Tudose: Pe o piață foarte fragmentată, cu mulți jucători mici și medii, E-acumulatori.ro a reușit să devină unul din cei mai dinamici, flexibili și adaptabili jucători. Piața a crescut în ultimii ani cu circa 10%, iar cifra noastră de afaceri s-a majorat cu procente mai mari, întrucât ne orientăm mereu spre noile tendințe din industrie. E-acumulatori este compania cu cea mai rapidă creștere din sectorul său și cu cel mai cuprinzător portofoliu de produse. Printre brandurile internaționale pe care le avem în gamă se numără  Enersys, Panasonic, Renusol, Legrand, Eaton etc. În plus, pe lângă magazinul online avem și două magazine în București.

Anul trecut am înregistrat o cifră de afaceri de 8 mil. lei fără TVA, cu 17% mai mult față de 2017. Ne dorim ca în 2019 să creștem cu peste 20%, având în vedere lansarea iminentă a programului guvernamental derulat prin Administrația Fondului de Mediu, pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice. Estimăm că ne vom majora numărul de clienți, atât persoane fizice cât și companii. Colaborăm deja cu consumatori industriali și avem în vedere toate companiile care utilizează o hală șidoresc să instaleze panouri fotovoltaice, în condițiile în care avantajele consumului de energie verde sunt evidente, iar amortizarea este rapidă.

De asemenea, ne adresăm şi persoanelor fizice, proprietari de case, care doresc să devină din consumator, prosumator (mic producător de energie care poate livra în reţea surplusul de energie), și care pot beneficia, prin programul mai sus menționat, de o subvenție de la stat de până la 20.000 lei.

Care sunt cele mai vândute produse?
Dan Tudose: Cu siguranță, cele mai vândute produse, din punct de vedere cantitativ, sunt bateriile de unică folosință, acelea pe care le folosim cu toții fie în diverse aparate din casă, fie la jucăriile copiilor. Ne-am propus să educăm clienții să cumpere șiacumulatori (baterii reîncarcabile), deoarece acumulatorii au o durată de viață mult mai mare. Pe de altă parte, bateriile uzate trebuie predate la centrele speciale de colectare, întrucât dacă nu sunt manipulate și depozitate corespunzător, devin periculoase pentru sănătatea oamenilor și dăunătoare mediului înconjurător. Știați că 15 miliarde de baterii de unică folosință sunt aruncate în fiecare an? Asta reprezintă, la 4 cm o baterie, distanța de la Pământ la lună (384.000 km) și înapoi.

Dacă vorbim de cele mai scumpe produse vândute, clienții noștri au evoluat de-a lungul timpului și au început să cumpere online și produse mai scumpe: de exemplu, un sistem fotovoltaic, care poate ajunge să coste şi 7.000 de euro. În general noi oferim soluţii complete, care necesită consultanță, recomandări, răspunsuri la mai multe întrebări: stabilizatoare, surse mai complexe, sisteme fotovoltaice adaptate fiecărei situaţii.

Trebuie să precizăm că vindem business to business (către revânzători) dar și business to consumer (către clienți finali). Circa 40% din clienții noștri sunt business to business, iar ei pot achiziționa produse și online, beneficiind de condiții personalizate.

În ceea ce privește profilul clientului, paleta este diversă. Sunt oameni care au acces la internet și caută singuri informații, aceștia sunt de regulă clienți foarte tehnici. Dar avem și clienți care au nevoie de explicații, soluții și variante de la noi. Iar noi oferim mai multe soluții la fiecare problemă, astfel încât ei să ia decizia în cunoștință de cauză.

Care sunt tendințele pieței în acest an?
Dan Tudose: Cum spuneam, este o piață fragmentată, cu mulți jucători, iar situația nu se va schimba prea curând. Orientarea noastră în 2019 este predominant către energia verde, de la mici turbine eoliene pentru locuințe și sisteme de panouri fotovoltaice la mobilitatea electrică. Pe lângă programul guvernamental destinat panourilor fotovoltaice, mai există și alte programe similare care vor fi lansate în viitor. Acest lucru duce la creșterea pieței într-un mod care nu a putut fi prevăzut până în 2018. Fără o lege a prosumatorilor, nu ai fi putut să te conectezi pur și simplu la rețea – așa, furnizorii sunt obligaţi să te conecteze la rețea în 30 de zile, iar prosumatorii sunt stimulaţi să producă energie. Practic, se deschide o nouă piață de energie, iar puterea trece catre micii producatori.

În al doilea rând, o altă tendință vizibilă în piața locală este interesul din ce în ce mai ridicat al clienților față de vehiculele electrice. De aceea și noi ne orientăm spre soluții de alimentare a acestora. Dorim să instalăm cât mai multe stații de încărcare pentru mașini electrice.  În prezent în România circulă câteva mii de mașini electrice, mai puțin de 10.000. Însă având în vedere că în fiecare an pe piața locală se vând în total 150.000 de automobile, suntem convinşi că numărul mașinilor electrice va crește. În portofoliul de produse avem stații de încărcare pentru uz casnic – poți să îți încarci mașina în garajul sau parcarea de acasă – sau comercial – poți să îți încarci mașina în parcarea mall-ului sau a clădirii în care lucrezi. Există deja clădiri de birouri care au stații de încărcare pentru mașini electrice: în Pipera, în Campus 5/ Skanska. De asemenea, există și câteva supermarketuri care dispun de stații de încărcare. Dar asta ar trebui să fie o regulă, nu o excepție. Așa se întâmplă în alte țări – oamenii fac naveta spre serviciu cu mașini hibrid sau PHEV, care au o autonomie mai mică, dar își pot încărca mașina atât acasă, cât și la serviciu.

Ce alte tendințe ați remarcat în Europa?
Dan Tudose: Există tendințe în piața europeană care arată că lumea va fi din ce în ce mai interesată să stocheze energie într-o baterie pentru a aveaautonomie si siguranța, pe termen cât mai lung. De exemplu, după ce bateria unui automobil şi-a depăşit durata de viaţă, ea poate fi folosită în casă, completând necesarul de energie.

Sunt deja consumatori care își încarcă mașina electrică de la soare, acasă (deoarece au instalate panouri fotovoltaice pe casă) și pot face schimb bidirecțional de la mașină, să o încarce sau să o descarce în rețea.

Există și soluții pentru vârfuri de consum în rețea: de exemplu în New York, dimineața când toată lumea pornește aparatul de cafea, se pun în funcțiune camioane care transportă „energie la pachet” (generatoare pe roţi)și livrează energie în rețea, susţinând consumul suplimentar. Ar putea fi așa și în București. Dacă fiecare consumator ar livra energie în rețea, costurile ar fi mai mici pentru toată lumea.

De asemenea, în Europa există posibilitatea ca energia pe care o livrează un consumator în rețea să fie direcționată și consumată cu dedicație de către un alt consumator care are un cod de decriptare. Există două contoare, fiecare la un consumator, care comunică unul cu celălalt. Trimiţi un cod, 1234 de exemplu, și celălalt primește codul. Distanţa dintre casele celor doi consumatori nu contează.

Când vorbim de energie regenerabilă, bateriile sunt cele mai des întâlnite dispozitive de stocare, și ele vor fi din ce în ce mai des utilizate, atât de către consumatorii rezidențiali cât și cei industriali. Tehnologia de stocare a energiei în baterii va evolua, acest lucru ducând la scăderea costului bateriilor și la utilizarea lor pe scară largă. Încet-încet, piața de energie se „colorează în verde”.

Complexul Energetic Oltenia are bugetate venituri de 3,913 miliarde de lei

Complexul Energetic Oltenia are bugetate pentru acest an venituri de 3,913 miliarde de lei şi cheltuieli de 3,912 miliarde de lei, rezultând un profit brut de un milion de lei, potrivit proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli, publicat de Ministerul Energiei.

Impozitul pe profit va fi zero, prin urmare şi profitul net va fi tot de un milion de lei, se arată în documentul citat.

CE Oltenia va avea şi venituri de 349.000 din fonduri europene, plăţi restante de 2,864 milioane de lei şi creanţe de 724,4 milioane de lei.

Compania va avea, la finele anului, 12.881 salariaţi, iar câştigul mediu lunar pe salariat este estimat la 6.221 lei.

În Nota de fundamentare se precizează că propunerea de buget se bazează pe producţia de 14,95 TWh energie electrică produsă, din care 12,7 TWh energie electrică netă şi 22 milioane tone producţie proprie cărbune.

Totodată, la fundamentarea cheltuielilor cu personalul, s-a avut în vedere eficientizarea activităţii societăţii, prin aplicarea măsurii de reducere a numărului de personal cu 200 de salariaţi în anul 2019.AGERPRES

Doar unul din zece potenţiali consumatori din satele izolate îşi permite costurile de racordare la reţeua de gaze

Doar unul din zece potenţiali consumatori din satele izolate îşi permite costurile de racordare la reţeua de gaze, care ajung la 3.000 de euro, astfel că autorităţile trebuie să vină cu măsuri în plus pentru a ajuta locuitorii acestor zone să devină utilizatori de gaze naturale, a declarat, pentru Agerpres, Eric Stab, directorul general al Engie România.

Aceasta în contexul în care una dintre priorităţile declarate ale autorităţilor de resort este, în această perioadă, extinderea reţelelor şi accesul unui număr cât mai mare de români la resursele de gaze.

„Acesta este un subiect-cheie. Suntem foarte conştienţi de dorinţa autorităţilor de a extinde reţelele de gaze în zonele izolate. Care sunt însă problemele cu care ne confruntăm? În primul rând trebuie să instalezi conductele, apoi să te asigură că acei consumatori se pot conecta la conducte. Dacă nu, nu există niciun beneficiu pentru nimeni, nici pentru consumatori, nici pentru companiile de gaz. Mă refer la aspectele financiare, la faptul că nu pot plăti gazele”, a susţinut Stab.

Potrivit acestuia, costurile de extindere a reţelei în zonele izolate sunt semnificative şi cresc odată cu lungimea conductei.

„Astfel că este nevoie de măsuri adiacente, precum atragerea de bani europeni sau precum propunerea cu care a venit ANRE de a folosi banii care se strâng din contribuţia de 2% din cifra de afaceri pentru aceste lucrări. Aceasta este o idee bună, urmează să vedem cum va fi implementată. Apoi urmează ca distribuitorii de gaze să vină cu partea lor de investiţii”, a arătat oficialul Engie.

El a explicat că o astfel de extindere este fezabilă doar dacă cel puţin jumătate dintre potenţialii consumatori din acea zonă se racordează efectiv la reţea, adică îşi permit plata instalaţiilor de încălzire pe gaze şi a facturii ulterioare.

„Apoi va trebui să rezolvăm problema conectării efective a oamenilor la reţea, iar această problemă este în principal de natură financiară. Dacă ne uităm în urmă la ultimii 10-12 ani ai activităţii noastre în România, când am conectat astfel de zone izolate, ce am constatat a fost că, în multe cazuri, rata de conectare este de aproximativ 10% din potenţial, ceea ce este mult prea puţin. Ca să fie profitabilă o astfel de investiţie, trebuie să ajungi la circa 50%. Dacă investiţia nu este profitabilă înseamnă că toţi ceilalţi consumatori vor trebui să plătească pentru ea, ceea ce nu este corect. Din acest motiv trebuie să ne asigurăm că există o rată suficientă de conectare”, a continuat Stab.

Responsabilul Engie a estimat că instalaţiile de racordare şi de încălzire a locuinţei cu gaze costă aproximativ 3.000 de euro, o sumă care poate fi considerabilă pentru cei care locuiesc la ţară.

„Depinde de casele despre care vorbim, de costul mediu de racordare, în primul rând, dar şi de achiziţia unui boiler pentru încălzirea casei sau a instalaţiei interne de care ai nevoie, toate acestea costă în jur de 3.000 de euro. 3.000 de euro poate fi o sumă mare pentru acei oameni care locuiesc în sate izolate”, susţine el.

Astfel că autorităţile trebuie să găsească modalităţi de a-i ajuta pe oamenii de acolo să poată suporta toate aceste costuri.

„Acest fel de mecanisme există în anumite ţări, unde se oferă subvenţii să cumperi un boiler şi lucruri de acest fel. Deci dacă există o voinţă puternică să racordăm cât mai mulţi oameni la reţeaua de gaze, trebuie să ne asigurăm, de asemenea, că sunt ajutaţi atunci când nu-şi permit. Ne întoarcem la discuţia despre consumatorul vulnerabil, care se leagă de acest aspect, iar autorităţile trebuie să identifice care sunt acei consumatori şi să aloce sumele necesare”, a mai spus şeful companiei de gaze.

Potrivit acestuia, din 2005, de când a achiziţionat Distrigaz Sud, Engie a construit 5.500 de kilometri de reţea nouă, echivalentul distanţei dintre Bucureşti şi Mumbay din India.

„Au fost făcute lucruri, multe sunt încă de făcut, dar trebuie să ne asigurăm că putem pune cap la cap condiţiile, pentru a face aceste lucruri posibile şi sunt încă multe lucruri de rezolvat”, a conchis Stab.

Guvernul a aprobat, în şedinţa din 3 aprilie, Hotărârea de Guvern pentru stabilirea cadrului general privind regimul juridic al contractelor de concesiune a serviciului de utilitate publică de distribuţie a gazelor naturale – procedurile pentru acordarea concesiunilor, conţinutul cadru al caietului de sarcini.

‘Am aprobat în Guvern un act normativ care va duce practic gazul natural în cât mai multe case ale românilor, fără acest confort. Şi sunt mult prea mulţi români în această situaţie: doar o treime din populaţia ţării are acces în prezent la reţelele de distribuţie a gazelor naturale. Or această cifră este sub statutul nostru pe piaţa gazelor din Uniunea Europeană – unul dintre cei mai mari producători de gaz ai UE – şi sub ceea ce înseamnă un trai decent şi normal pentru toată populaţia’, a declarat Anton Anton, ministrul Energiei, la finalul şedinţei de Guvern.

Preţul electricităţii în România, la jumătate faţă de săptămâna trecută

Preţul energiei în România, pe piaţa spot, a scăzut luni la jumătate faţă de cel înregistrat săptămâna trecută, având o medie de 123 de lei pe MWh, ca urmare a producţiei mari de energie eoliană din Europa, în special din Germania, şi a consumului mic, datorat Paştelui catolic.

Preţul din ţara noastră este influenţat de ceea ce se întâmplă pe pieţele din Vest, întrucât piaţa spot din România este cuplată cu cele din Ungaria, Cehia şi Slovacia, iar aceste două ţări din urmă au schimburi masive fizice cu Germania, unde se găsesc foarte multe capacităţi eoliene.

În euro, preţul energiei ajunge la 25,88 de euro pe MWh în România şi Ungaria, iar în Cehia şi Slovacia este foarte mic, 3,98 euro ca medie zilnică, şi chiar negativ, respectiv -6,20 de euro pe MWh, în vârf de consum, arată datele OPCOM, operatorul pieţei de energie din România.

„Preţurile sunt foarte mici în Cehia şi Slovacia întrucât acestea sunt cuplate fizic cu Germania, unde a fost vânt foarte puternic şi s-a înregistrat o producţie foarte mare de energie eoliană. La acestea se adaugă o perioadă de consum foarte redus, ca urmare a zilelor libere de Paştele catolic”, a explicat, luni, pentru AGERPRES, Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFERR).

Potrivit acestuia, influenţa să resimte şi asupra pieţei din România, unde preţurile sunt trase în jos.

Totodată, preţul negativ din Cehia şi Slovacia înseamnă că producătorii de energie plătesc pentru a rămâne în funcţiune, adică preferă să plătească şi să producă decât să închidă capacităţile, a continuat Lungu.

„Avantajul pentru ei ar fi că, deşi pierd la preţul energiei, câştigă prin faptul că primesc certificate verzi. În statele unde există feed-in tariff, acesta este mai mare decât suma pe care o plătesc ca să rămână în funcţiune”, a mai spus preşedintele AFEER.

Tot ca urmare a consumului scăzut din ţările vecine catolice, ţara noastră este importator de energie. Astfel, potrivit datelor Transelectrica, la ora 11:05, consumul naţional era de 7.469 MW, iar producţia de 6.970 MW, diferenţa fiind importată. AGERPRES

Acţionarii OMV Petrom au aprobat un buget de investiţii de 4,17 miliarde de lei în 2019

Adunarea Generala Ordinară a Acţionarilor OMV Petrom a aprobat vineri un buget de investiţii în valoare de 4,17 miliarde de lei pentru acest an, mare parte din sumă urmând să fie alocată pentru segmentul Upstream, potrivit unui comunicat al companiei.

„Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor a aprobat bugetul OMV Petrom S.A. pentru 2019. Se estimează că investiţiile în 2019 vor ajunge la aproximativ 4,17 miliarde de lei. Mare parte din suma alocată, de circa 3,42 miliarde de lei (82% din bugetul total), este pentru segmentul Upstream, iar un nivel al investiţiilor de 551 milioane de lei este estimat pentru Downstream Oil. Investiţiile în Upstream vor compensa parţial declinul natural al producţiei cauzat de maturitatea zăcămintelor”, precizează sursa citată.

Potrivit estimărilor OMV Petrom, producţia de ţiţei şi gaze din România, excluzând iniţiativele noi de optimizare a portofoliului, va scădea cu 4% în 2019 faţă de 2018. Compania precizează, de asemenea, că bugetul pentru 2019 a fost realizat pe baza unui preţ mediu al ţiţeiului Brent de 70 USD/bep.

„Bugetul de investiţii de 4,17 miliarde de lei pentru 2019 reprezintă sume care se vor duce, în marea majoritate, în economia României. OMV Petrom este un jucător important în mediul economic: furnizează energia necesară pentru milioane de români şi mii de afaceri locale, contribuie la dezvoltarea business-ului şi asigură mii de locuri de muncă pentru români”, a declarat Christina Verchere, CEO al OMV Petrom.

Pe de altă parte, acţionarii companiei au aprobat distribuţia de dividende în valoare totală de aproximativ 1,53 miliarde de lei aferente anului 2018 (38% din profitul net al grupului atribuibil acţionarilor), ceea ce reprezintă 0,027 lei/acţiune, respectiv o creştere de 35% faţă de anul precedent.

Potrivit companiei, peste 315 milioane de lei vor merge către statul român, care deţine, prin Ministerul Energiei, 20,639% din acţiunile OMV Petrom S.A.

Grupul OMV Petrom a obţinut în anul 2018 un profit net de 4,08 miliarde de lei, în creştere cu 64% faţă de 2017. Profitul net CCA excluzând elemente speciale atribuibil acţionarilor OMV Petrom a fost de 3,73 miliarde de lei, cu 50% mai mare comparativ cu 2017.

Ministerul Energiei: CE Oltenia ar fi intrat în insolvenţă, fără creditul pentru certificatele de emisii

Complexul Energetic Oltenia ar fi intrat în insolvenţă dacă nu ar fi putut lua creditul pentru plata certificatelor de emisii şi în acest moment compania este foarte vulnerabilă la noi scumpiri ale certificatelor şi la impredictibilitatea pieţei, astfel că Guvernul vrea să notifice la Bruxelles o schemă de sprijin pentru următorii ani, a declarat, joi, Doru Vişan, secretar de stat în Ministerul Energiei, într-o conferinţă de profil.

Aceasta după ce, ieri, Sorin Boza, preşedintele Directoratului companiei, a anunţat că CE Oltenia a accesat credite de 500 de milioane de lei pentru a plăti până la data-limită, 1 mai, certificatele de emisii pe care trebuie să le achiziţioneze producătorii de energie poluantă.

„CE Oltenia a acoperit mare pondere din povara certificatelor de dioxid de carbon, care au fost bugetate la 7 euro pe certificat şi au ajuns la o medie de peste 21 de euro ca achiziţie. Deci, marea parte a certificatelor a fost acoperită din venituri proprii, adică, mai concret, piaţa a absorbit, în multe perioade de timp, costul acestor certificate. Dar au fost şi perioade lungi de timp când preţul din piaţă nu a absorbit aceste certificate. Ca atare, prima măsură care trebuie luată o reprezenta un credit pentru a acoperi această diferenţă. Dacă nu făceam acest lucru, penalităţile de 100 de euro pe certificat duceau la insolvenţă”, a spus Vişan.

Potrivit secretarului de stat, în acest moment, compania nu mai are niciun fel de ameninţare de acest tip, numai că este vulnerabilă la o nouă creştere a preţului certificatelor şi la impredictibilitatea pieţei.

„Nu vom şti exact dacă vom putea să internalizăm în totalitate costul certificatelor. Ca urmare, în mod logic, nu putem lăsa lucrurile la voia întâmplării, în contextul în care este nevoie de la CE Oltenia de cel puţin 1.600 – 2.000 de MW, dispeceratul energetic are nevoie de această putere pentru a acoperi curba de consum. Ca atare, conform memorandumului aprobat în Guvern, care prevedea ca primă măsură acest credit, iar, ca a doua măsură, vom creiona o schemă pe care o vom notifica Comisiei Europene, potrivit căreia, pentru o perioadă de patru-cinci ani, diferenţa pe care piaţa nu o internalizează să fie o schemă de sprijin”, a continuat Vişan.

Miercuri, Sorin Boza, preşedintele Directoratului, a anunţat că CE Oltenia a semnat, vineri, contractele de finanţare cu şase bănci pentru credite în valoare totală de 500 de milioane de lei, necesare pentru plata certificatelor de emisii poluante.

CE Oltenia trebuie să achiziţioneze certificatele aferente anului trecut, circa 13 milioane de certificate de emisii, până la data de 1 mai.

În total, compania trebuie să plătească 1,4 miliarde de lei pentru certificatele de anul trecut, echivalentul a 40% din cifra de afaceri, şi a cumpărat deja titluri de 900 de milioane de lei din fonduri proprii, pentru restul urmând să utilizeze creditul recent aprobat. AGERPRES

ACUE: Înainte să extindem reţelele de gaze, trebuie să vedem dacă oamenii pot plăti factura

Extinderea reţelelor de gaze nu trebuie să se facă din raţiuni electorale, iar autorităţile, înainte de a aduce conducta la poarta oamenilor, trebuie să se asigure că aceştia îşi pot permite plata facturii, a declarat, joi, Silvia Vlăsceanu, director executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), într-o conferinţă de profil.

„Mie mi-e teamă că aceste extinderi de dragul de a face extinderi, pentru că vin nişte alegeri de primari, de parlamentari şi aşa mai departe, să nu aibă aceeaşi soartă ca extinderile de apă şi de canalizare. Suntem în secolul al XXI-lea şi vedem că suntem tot cu WC-ul în fundul curţii, pe româneşte. Dar mai rău, aici, vom asista şi la faptul că aceste reţele, după ce le-ai băgat în pământ, trebuie să le şi întreţii, să le asiguri o mentenanţă, şi costă”, a spus Vlăsceanu.

Ea a arătat că este nevoie de studii privind cât de eficientă este extinderea reţelelor de gaze în anumite zone.

„Foarte bine să avem gaze, ar trebui să facem o dezbatere ce facem cu aceste gaze. Poate e mic procentul de populaţie care are acces la gaze, dar trebuie să vedem şi unde sunt aceste localităţi, şi structura administrativă a României, dacă este eficient economic să introduci reţele de distribuţie în orice cătun, dacă oamenii îşi doresc. La prima vedere normal că îşi doresc şi dorim să avem cetăţeni cu nivel de trai ridicat şi condiţii de trai, apă canalizare, energie electrică, căldură, dar, după ce le-ai adus la poartă reţeaua, vor putea să plătească şi facturile?”, a completat reprezentantul ACUE.

Vlăsceanu a amintit că, anul trecut, Guvernul a amânat pentru 2021 definirea consumatorului vulnerabil.

„Subiectele se leagă, ajungem la discuţia despre consumatorul vulnerabil, care nu este doar cel care trebuie să plătească la facturi jumătate din venituri sau un procent din venituri. Vulnerabil este cel care nu-şi permite să consume energie din alte motive.
De ce am amânat legea privind venitul minim de inserţie, care avea prevederi legate de consumatorul vulnerabil, de ce am prorogat termenul până în 2021. Ştiţi ce scrie în nota de fundamentare? Că nu avem o bază de date centralizată la nivel naţional. România, care se laudă cu viteza internetului supersonică, nu avem bază de date. Putem accepta la nesfârşit astfel de explicaţii?”, s-a întrebat ea.

În opinia sa, lucrurile au mers din ce în ce mai rău, odată cu fiecare nouă guvernare.

„La fiecare ciclu electoral, toţi ne-am pus speranţe că va veni şi o schimbare în bine. Schimbări au venit, într-adevăr, şi am zis de fiecare dată că mai rău nu se poate. Realitatea a arătat că întotdeauna se poate”, a conchis Vlăsceanu. AGERPRES

CE Oltenia a obţinut credite de 500 de milioane de lei de la şase bănci, pentru plata certificatelor de emisii

Complexul Energetic Oltenia a semnat, vineri, contractele de finanţare cu şase bănci pentru credite în valoare totală de 500 de milioane de lei, necesare pentru plata certificatelor de emisii poluante, a declarat, miercuri, Sorin Boza, preşedintele Directoratului companiei, la Forumul Energiei.

„Vineri am semnat contractele. Din punctul meu de vedere este o reuşită, întrucât procesul a fost foarte dificil pentru că am negociat cu fiecare dintre cele şase bănci. Cererile de finanţare au fost trimise şi deja fondurile au fost accesate începând de luni dimineaţă. Creditul a fost luat numai pentru achiziţia de certificate de emisii, era singura soluţie să putem plăti aceste certificate”, a arătat Boza.

CE Oltenia trebuie să achiziţioneze certificatele aferente anului trecut până la data de 1 mai.

În total, compania trebuie să plătească 1,4 miliarde de lei pentru certificatele de anul trecut, echivalentul a 40% din cifra de afaceri, şi a cumpărat deja titluri de 900 de milioane de lei din fonduri proprii, a mai spus oficialul companiei.

Iniţial, Boza a refuzat să precizeze care sunt cele şase bănci, dar apoi a arătat că, printre ele, se numără BCR, BRD, Raiffeisen, Banca Transilvania şi „alte bănci mari”.

„Important este că băncile au avut încredere în noi. Nu a fost un credit sindicalizat, unde o bancă este coordonator şi negociatorul principal. În cazul acesta, au fost şase bănci independente, şase analize de risc, şase negocieri directe şi şase contracte”, a adăugat Boza.

În urmă cu două săptămâni, el declarase, pentru AGERPRES, că producătorul de energie era în discuţii, pe ultima sută de metri, cu şase bănci pentru a accesa un credit necesar pentru plata certificatelor de emisii.

Întrebat dacă există riscul ca CE Oltenia să intre în insolvenţă, în condiţiile în care nu va primit creditul pe care îl doreşte, oficialul companiei a răspuns că acest lucru nu se va întâmpla.

„CE Oltenia este departe de insolvenţă, este o companie puternică şi nu avem nicio datorie. Pe de altă parte, suntem încrezători că vom lua acest credit”, a mai spus Boza.

El şi-a arătat speranţa ca, până la finele acestui an, să fie implementat mecanismul de piaţă de capacitate, un instrument menit să sprijine producătorii pe cărbune.

„Acest mecanism este implementat în toate statele europene şi nu reprezintă ajutor de stat”, a subliniat şeful CE Oltenia.

Practic, este vorba de anumite capacităţi de rezervă pe care unii producători le ţin pregătite pentru cazul în care ar trebui să intre în funcţiune şi să acopere deficite pe anumite intervale. Aceşti producători ar urma să primească o remuneraţie suplimentară faţă de preţul propriu-zis al energiei.

Ministerul Energiei a lansat la începutul acestui an o licitaţie pentru un consultant care să vină cu o strategie privind implementarea acestui instrument în România.AGERPRES