Daily Archives: martie 26, 2019

Consiliul Concurenţei: Reducerea contribuţiei de 2% pentru producătorii de energie pe cărbune ar putea fi ajutor de stat

Reducerea contribuţiei de la 2% din cifra de afaceri la 0,2% pentru producătorii de energie pe cărbune, aşa cum propune Ministerul Energiei, ridică suspiciuni privind acordarea unui ajutor de stat şi ar trebui agreată cu Comisia Europeană şi cu Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE), se arată într-un răspuns al Consiliului Concurenţei, transmis către Ministerul Energiei şi obţinut de AGERPRES.

Ministrul Energiei, Anton Anton, a declarat, marţi dimineaţa, într-o conferinţă, că are avizul Consiliului Concurenţei pentru eliminarea contribuţiei de 2% din cifra de afaceri pentru producătorii de energie pe bază de cărbune.

Astfel, potrivit răspunsului trimis de Consiliul Concurenţei, datat 25 martie 2019, Ministerul Energiei a cerut opinia autorităţii de concurenţă privind propunerea de reducere a contribuţiei percepute de la titularii de licenţe în domeniul energiei electrice şi energiei electrice şi termice în cogenerare pentru componenta de energie electrică, produsă pe bază de cărbune, de la 2% la 0,2% din cifra de afaceri realizată de aceştia din activităţile ce fac obiectul licenţelor acordate de ANRE.

La o primă analiză, taxarea diferenţiată, dacă nu este justificată de logica sistemului fiscal general, ridică suspiciuni privind acordarea unui ajutor de stat pentru producătorii de energie pe bază de cărbune, susţine Consiliul Concurenţei.

„Un astfel de ajutor de stat ar putea fi justificat pentru activităţile care reprezintă servicii de interes economic general (SIEG), cum sunt serviciul public de alimentare cu energie termică pentru populaţie şi cel pentru siguranţa şi adecvanţa sistemului energetic naţional, în măsura în care această taxă se regăseşte în costurile implicate de prestarea serviciilor, costuri care sunt acoperite de către stat, ulterior, prin acordarea compensaţiei pentru SIEG. Această abordare ar trebui confirmată/agreată cu ANRE”, mai spun oficialii autorităţii de concurenţă.

În final, aceştia au arătat că măsura ar trebui agreată şi cu Comisia Europeană.

„Având în vedere că măsurile de sprijin acordate unor producători de energie pe cărbune (de exemplu Complexul Energetic Hunedoara) sunt în atenţia Comisiei Europene, vă recomandăm consultarea forului european cu privire la propunerea Ministerului Energiei”, se precizează în documentul menţionat.

Contribuţia de 2% pentru producătorii de energie pe bază de cărbune va fi eliminată, în acest sens existând avizul Consiliului Concurenţei, a declarat, marţi, ministrul Energiei, Anton Anton, într-o conferinţă pe teme energetice.

„(Contribuţia de – n.r.) 2% se scoate pentru cărbune, preţul gazelor rămâne acelaşi”, a spus Anton, întrebat ce prevederi din sectorul energetic din OUG 114/2018 vor fi modificate.

El a adăugat că există un aviz al Consiliului Concurenţei în acest sens.

„Avem aviz de la Consiliul Concurenţei. Pe lângă excepţia pe care am avut-o până acum, adică producătorii de energie termică pentru populaţie, am introdus şi producătorii de energie electrică pe cărbune”, a mai spus Anton.

Producătorii de energie pe cărbune sunt Complexul Energetic Oltenia şi Complexul Energetic Hunedoara, ambele deţinute de stat prin Ministerul Energiei.

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a anunţat că joi va fi aprobată în Guvern o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea OUG 114/2018.

Anterior, în aceeaşi conferinţă, cei doi miniştri s-au contrazis în ceea ce priveşte modificările care vor fi aduse la OUG 114.

Anton a fost întrebat de moderatorul conferinţei, înainte de venirea lui Teodorovici, ce se va modifica pe partea de energie din OUG 114.

„Cred că asta era întrebarea pentru Teodorovici. OUG încearcă să limiteze pentru doi ani o creştere nejustificată şi neaşteptată a preţurilor la energia electrică şi gaze, asta face OUG 114. Din acest punct de vedere nu ne aşteptăm să facem nicio modificare, este scopul pentru care am făcut ordonanţa, cu băncile nu e problema mea”, a spus Anton.

Între timp, la conferinţă a apărut şi Teodorovici, care a fost întrebat acelaşi lucru.

„Joi, în şedinţa de Guvern, va fi un proiect de modificare a OUG 114. Pentru partea de energie, aseară am primit propuneri de modificare din partea Ministerului Energiei”, a spus Teodorovici.

Jurnaliştii i-au atras atenţia lui Teodorovici că, în lipsa sa, Anton a anunţat deja că nu vor fi schimbări pe partea de energie, însă ministrul Finanţelor i s-a adresat omologului de la Energie: „Vă rog să le spuneţi ce mi-aţi trimis aseară şi dacă ce mi-aţi trimis are acordul partenerilor” şi a întors microfonul spre Anton, care nu a dat niciun răspuns.

„Să nu-l lăsaţi să plece pe domnul ministru Anton până nu vă explică”, a insistat Teodorovici. AGERPRES

Shell va demara forajele exploratorii pentru ţiţei şi gaze în largul coastei Bulgariei

Grupul energetic anglo-olandez Shell a anunţat marţi că va începe luna viitoare forajele exploratorii pentru ţiţei şi gaze în largul coastei Mării Negre din apele teritoriale ale Bulgariei transmite Reuters.

Shell s-a aliat cu grupul spaniol Repsol şi firma australiană Woodside Energy după ce a încheiat un contract cu Bulgaria în 2016 pentru explorări la mare adâncime, ca parte a eforturilor autorităţilor de la Sofia de a-şi reduce dependenţa de gazele naturale ruseşti.

Este singurul proiect Shell pe segmentul upstream în Bulgaria.

„Cu ajutorul partenerii şi beneficiind de datele colectate, am început pregătirile pentru foraje în urmă cu 18 luni. Luna aceasta, utilaje vor fi aduse în zonă şi ne aşteptăm să începem forajele la 1 aprilie. Forajele exploratorii la zăcămintele 1-14 Khan Kubrat din Marea Neagră vor fi la o adâncime de 1,3 km şi ar urma să dureze trei luni”, a anunţat Alexander Kayes, directorul subsidiarei Shell din Bulgaria.

În noiembrie, grupul energetic francez Total şi partenerii săi OMV şi Repsol au început forajele la un zăcământ din Marea Neagră, situat în apropierea celui la care va efectua Shell forajele exploratorii.

În apele teritoriale româneşti ale Mării Negre, companiile ExxonMobil şi OMV Petrom explorează împreună blocul Neptun, unde primele estimări arată existenţa unor zăcăminte de gaze între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi. OMV Petrom a anunţat, în februarie, că amână decizia finală de investiţii.

Christina Verchere, CEO al OMV Petrom a declarat că firma are nevoie de stabilitate fiscală, de o piaţă liberă a gazelor şi de infrastructură pentru a demara proiectul de gaze din Marea Neagră, iar actualul cadru legislativ nu îndeplineşte aceste condiţii.

„Proiectul din Marea Neagră este o oportunitate uriaşă pentru OMV Petrom şi pentru România. Marea Neagră are potenţialul de a întări securitatea în aprovizionare, de a aduce venituri suplimentare la buget şi noi locuri de muncă, transformând România într-un jucător-cheie regional în domeniul energetic”, a spus Verchere. AGERPRES

Anton: Vom elimina contribuţia de 2% pentru producătorii de energie pe cărbune

Contribuţia de 2% pentru producătorii de energie pe bază de cărbune va fi eliminată, în acest sens existând avizul Consiliului Concurenţei, a declarat, marţi, ministrul Energiei, Anton Anton, într-o conferinţă pe teme energetice.

„(Contribuţia de – n.r.) 2% se scoate pentru cărbune, preţul gazelor rămâne acelaşi”, a spus Anton, întrebat ce prevederi din sectorul energetic din OUG 114/2018 vor fi modificate.

El a adăugat că există un aviz al Consiliului Concurenţei în acest sens.

„Avem aviz de la Consiliul Concurenţei. Pe lângă excepţia pe care am avut-o până acum, adică producătorii de energie termică pentru populaţie, am introdus şi producătorii de energie electrică pe cărbune”, a mai spus Anton.

Producătorii de energie pe cărbune sunt Complexul Energetic Oltenia şi Complexul Energetic Hunedoara, ambele deţinute de stat prin Ministerul Energiei.

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a anunţat că joi va fi aprobată în Guvern o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea OUG 114/2018.

Anterior, în aceeaşi conferinţă, cei doi miniştri s-au contrazis în ceea ce priveşte modificările care vor fi aduse la OUG 114.

Anton a fost întrebat de moderatorul conferinţei, înainte de venirea lui Teodorovici, ce se va modifica pe partea de energie din OUG 114.

„Cred că asta era întrebarea pentru Teodorovici. OUG încearcă să limiteze pentru doi ani o creştere nejustificată şi neaşteptată a preţurilor la energia electrică şi gaze, asta face OUG 114. Din acest punct de vedere nu ne aşteptăm să facem nicio modificare, este scopul pentru care am făcut ordonanţa, cu băncile nu e problema mea”, a spus Anton.

Între timp, la conferinţă a apărut şi Teodorovici, care a fost întrebat acelaşi lucru.

„Joi, în şedinţa de Guvern, va fi un proiect de modificare a OUG 114. Pentru partea de energie, aseară am primit propuneri de modificare din partea Ministerului Energiei”, a spus Teodorovici.

Jurnaliştii i-au atras atenţia lui Teodorovici că, în lipsa sa, Anton a anunţat deja că nu vor fi schimbări pe partea de energie, însă ministrul Finanţelor i s-a adresat omologului de la Energie: „Vă rog să le spuneţi ce mi-aţi trimis aseară şi dacă ce mi-aţi trimis are acordul partenerilor” şi a întors microfonul spre Anton, care nu a dat niciun răspuns.

„Să nu-l lăsaţi să plece pe domnul ministru Anton până nu vă explică”, a insistat Teodorovici. AGERPRES

ANRE: Contribuţia de 2% pentru companiile din energie este exagerat de mare, să fim sinceri

Contribuţia de 2% din cifra de afaceri pe care trebuie să o plătească companiile energetice către Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE), conform OUG 114/2018, este exagerat de mare, iar aceşti bani ar trebui să fie utilizaţi pentru a finanţa proiecte de eficienţă energetică, a declarat, marţi, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare (ANRE), Zoltan Nagy-Bege, într-o conferinţă pe teme energetice.

„Cu două zile înainte de aprobarea OUG 114, ANRE a aprobat contribuţiile pe care trebuie să le plătească companiile licenţiate în 2019, era vorba de 0,1% din cifra de afaceri. Comparativ cu această valoare, contribuţia de 2% din OUG 114 este exagerat de mare, trebuie să fim sinceri. Noi nu avem nevoie de aceşti bani pentru funcţionarea normală a autorităţi. O contribuţie de 0,1% din cifra de afaceri era suficientă”, a spus Bege.

Potrivit acestuia, ANRE va propune în următoarea perioadă modificarea legislaţiei, astfel încât aceşti bani să poată fi folosiţi pentru a finanţa proiecte de eficienţă energetică.

„Este o oportunitate senzaţională, de neratat, pot să spun. Este propunerea noastră ca aceşti bani să se folosească pentru proiecte de eficienţă energetică. Pentru aceasta este nevoie de modificarea legislaţiei, a atribuţiilor ANRE. Avem deja propuneri în acest sens, vom propune Parlamentului şi Guvernului modificări pentru a putea finanţa proiecte de eficienţă energetică”, a arătat oficialul ANRE.

Aceasta deoarece, în prezent, contribuţia trebuie să meargă în bugetul ANRE, care este autoritate autonomă, finanţată integral din venituri proprii, independentă decizional, organizatoric şi funcţional, conform legislaţiei în vigoare. AGERPRES

Teodorovici: OUG 114 va fi modificată pe partea de energie; Anton: Nu ne aşteptăm la nicio modificare

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, şi cel al Energiei, Anton Anton, s-au contrazis în aceeaşi conferinţă pe tema modificărilor OUG 114 pe partea de energie, Teodorovici susţinând că a primit de la Ministerul Energiei propuneri de schimbări în acest domeniu, în timp ce Anton a precizat că nu se aşteaptă la nicio modificare.

Anton a fost întrebat de moderatorul conferinţei, înainte de venirea lui Teodorovici, ce se va modifica pe partea de energie din OUG 114.

„Cred că asta era întrebarea pentru Teodorovici. OUG încearcă să limiteze pentru doi ani o creştere nejustificată şi neaşteptată a preţurilor la energia electrică şi gaze, asta face OUG 114. Din acest punct de vedere nu ne aşteptăm să facem nicio modificare, este scopul pentru care am făcut ordonanţa, cu băncile nu e problema mea”, a spus Anton.

Între timp, la conferinţă a apărut şi Teodorovici, care a fost întrebat acelaşi lucru.

„Joi, în şedinţa de Guvern, va fi un proiect de modificare a OUG 114. Pentru partea de energie, aseară am primit propuneri de modificare din partea Ministerului Energiei”, a spus Teodorovici.

Jurnaliştii i-au atras atenţia lui Teodorovici că, în lipsa sa, Anton a anunţat deja că nu vor fi schimbări pe partea de energie, însă ministrul Finanţelor i s-a adresat omologului de la Energie: „Vă rog să le spuneţi ce mi-aţi trimis aseară” şi a întors microfonul spre Anton, care nu a dat niciun răspuns.

Guvernul de la Bucureşti a decis în luna decembrie 2018, prin Ordonanţa de Urgenţă privind măsurile fiscal-bugetare, plafonarea la 68 de lei/MWh a preţului la gaze pentru următorii trei ani pentru toţi consumatorii casnici. Pentru consumatorii industriali preţul va fi, de asemenea, plafonat însă va fi un mix între preţul de 68 de lei pentru consumatorii industriali, preţul de import şi costul de înmagazinare. AGERPRES

Grupul Alro, profit net în scădere cu 40%

Grupul Alro a înregistrat un profit net de 235 de milioane de lei, anul trecut, în scădere cu aproape 40% faţă de 2017, când acesta a fost de 391 milioane de lei, iar cifra de afaceri a crescut cu 11,11%, la aproape trei miliarde de lei, de la 2,7 miliarde de lei, potrivit rezultatelor financiare consolidate şi individuale pe 2018.

Profitul net ajustat a fost de 250 de milioane de lei, în 2018, comparativ cu 403 milioane de lei, în anul precedent, se arată într-un comunicat al companiei, publicat luni pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

La rândul său, compania Alro a raportat un profit net de 226 de milioane de lei, în 2018, în scădere faţă de 2017, când a consemnat un rezultat net de 318 milioane de lei. Profitul net ajustat a fost de 227 milioane de lei, în 2018, comparativ cu 355 milioane de lei, în 2017.

„2018 a fost un an de referinţă în cei 58 de ani de activitate continuă a Alro, deoarece am încheiat cu succes cel mai mare plasament privat de acţiuni de la Bursa de Valori Bucureşti, care credem că va aduce beneficii pe termen mediu şi lung atât companiei, cât şi investitorilor săi, prin îmbunătăţirea lichidităţii şi a vizibilităţii Alro pe pieţele de capital româneşti şi internaţionale. În plus, această tranzacţie aduce România mai aproape de obiectivul său de a trece la statutul de piaţă emergentă, în timp ce s-a majorat numărul acţiunilor tranzacţionabile la Bursa de Valori Bucureşti şi compania are o nouă structură a acţionariatului, începând cu sfârşitul anului 2018. Ca rezultat direct, la începutul anului 2019, Alro a intrat în indicii BET şi BET-TR, fiind una dintre cele 16 companii incluse în indicele BET. Acţiunile Alro au fost cotate la Bursa de Valori Bucureşti din octombrie 1997, iar în urma acestei decizii Alro devine prima companie din industria aluminiului prezentă în cei doi indici. În plus, în 2018, am continuat să ne concentrăm pe strategia noastră pe termen lung de a deveni o Fabrică Verde, Fabrica Generaţiei Viitoare, Inovatoare şi Durabilă, şi am continuat să investim în tehnologie de ultimă generaţie. Am continuat să livrăm produse pentru industria aero şi auto şi, beneficiind şi de preţuri ridicate la aluminiu, am reuşit să ne îmbunătăţim veniturile şi să raportăm o cifră de afaceri cu 9% mai mare în 2018. Piaţa de capital a recunoscut strategia noastră puternică, iar preţul acţiunilor Alro a crescut cu 150% de la începutul anului 2017”, a declarat Marian Năstase, preşedintele Consiliului de Administraţie al Alro.

Conform comunicatului, în 2018, preţul aluminiului a înregistrat o tendinţă de creştere constantă, media anului 2018 fiind de 2.110 dolari/tonă, faţă de 1.969 dolari/tonă, în 2017, cu un maxim de 2.603 dolari/tonă, în aprilie 2018, în timp ce cea mai mare valoare raportată pentru 2017 a fost de 2.246 dolari/tonă, la sfârşitul lunii decembrie 2017. Totuşi, în T4 2018, nivelul LME a început să scadă, atingând valori sub 2.000 dolari/tonă până la sfârşitul anului.

Turbulenţele din industria aluminiului din prima parte a anului 2018 au adăugat imprevizibilitate, dar au oferit în acelaşi timp oportunităţi pentru creşterea livrărilor către Europa, cât timp sancţiunile impuse împotriva Rusal de către Guvernul Statelor Unite au fost în vigoare.

În ceea ce priveşte piaţa românească a energiei, există posibilităţi de îmbunătăţire. În prezent, aproximativ 40% din consumul naţional de energie electrică este acoperit prin intermediul tranzacţiilor efectuate pe piaţa zilei următoare (PZU), ceea ce duce la denaturări severe ale preţurilor. Întrucât piaţa PZU este foarte volatilă, în ultimii cinci ani, preţurile PZU au atins niveluri foarte ridicate, având astfel un impact negativ asupra consumatorilor finali, în special asupra utilizatorilor cu un consum mare de energie, cum ar fi Alro, se mai spune în comunicat. Preţurile mai mari ale energiei se reflectă ulterior în costuri de producţie mai ridicate pentru companie şi limitează opţiunile pe care le are pentru a-şi menţine competitivitatea pe pieţele internaţionale.

Marja EBITDA a fost peste 16%, cu un nivel de 486 milioane de lei în 2018, comparativ cu 566 milioane de lei în 2017. Îmbunătăţirea rezultatelor din ultimii ani este în linie cu accentul pus pe produsele cu valoare adăugată mare şi a fost susţinută de preţuri de vânzare mai mari la alumină şi aluminiu, dar a fost parţial contrabalansată pe parcursul anului 2018 de costurile mai mari cu materiile prime şi de preţurile de achiziţie a utilităţilor, în linie cu preţurile de pe pieţele specifice.

Fluxurile de numerar din activitatea operaţională au fost de 319 milioane de lei, fluxurile de numerar utilizate în activitatea de finanţare au fost de 373 milioane de lei, iar fluxurile de numerar utilizate în activitatea de investiţii au fost de 63 milioane de lei.

Grupul Alro a investit aproape 305 milioane de lei în proiecte de investiţii, care vor consolida totodată profitabilitatea şi poziţia concurenţială a Grupului.

Alro rămâne una dintre cele mai atractive companii de pe piaţa de capital din România, reuşind să ofere în mod constant dividende solide pentru a-şi recompensa acţionarii şi a distribuit în 2018 dividende de peste 694 milioane de lei, în urma aprobării de către Adunarea Generală a Acţionarilor.

În 2018, Alro a continuat să se concentreze pe livrarea de produse cu valoare adăugată mare şi foarte mare (PVAM şi PVAFM), atât în segmentele de aluminiu primar, cât şi în cel de aluminiu prelucrat. Astfel, vânzările de aluminiu primar au crescut de la 151.000 tone, în 2017, la 153.000 tone în 2018, în timp ce vânzările de aluminiu prelucrat au scăzut uşor în anul 2018, la 78.000 de tone, de la 82.000 de tone, în principal ca urmare a faptului că, anul trecut, Alro a iniţiat un program de modernizare pentru unul dintre laminoarele sale.

Cu toate acestea, datorită flexibilităţii în alocarea capacităţii între diferitele tipuri de produse, Alro a limitat impactul întreruperii şi a reuşit să compenseze vânzările mai scăzute ale anumitor produse din aluminiu prelucrat, orientând eforturile de vânzări şi de producţie către alte produse din aluminiu, asigurând un mix de produse care să aducă şi marje de profit avantajoase.

„Modernizarea tehnologică reprezintă un alt pas în planurile de extindere a capacităţii Grupului pentru produsele laminate plate cu valoare adăugată (către 120.000 tpa). În ceea ce priveşte celelalte filiale din Grup, anul trecut, în SMHL, filiala noastră pentru mineritul bauxitei, am reuşit să obţinem o producţie mai mare cu 9%, în timp ce în Alum producţia de alumină a crescut cu aproape 21% în 2018, comparativ cu 2017, şi Vimetco Extrusion a continuat să fie în 2018 una dintre alegerile principale pentru clienţii de produse extrudate”, se arată în documentul citat.

Piaţa de capital a recunoscut, de asemenea, dezvoltarea solidă a companiei şi strategia puternică pe termen lung, astfel că Alro a încheiat cu succes cel mai mare plasament privat de acţiuni la BVB la sfârşitul anului 2018. Astfel, Vimetco N.V. continuă să fie acţionar majoritar, deţinând 54,19%, Paval Holding a devenit cel de-al doilea acţionar cu o participaţie de 23,21%, Fondul Proprietatea continuă să deţină 10,21%, iar ceilalţi acţionari minoritari reprezintă 12,39%. Ca rezultat direct al acestei tranzacţii, la începutul anului 2019, Comisia Indicilor a Bursei de Valori Bucureşti a aprobat includerea companiei Alro (ALR) în BET, indicele principal al pieţei, şi în BET-TR, indicele care include şi dividendele acordate de companiile din BET, începând cu data de 18 martie 2019. Indicele BET va cuprinde astfel 16 societăţi, ceea ce este o premieră în istoria pieţei locale de capital şi reprezintă o diversificare fără precedent a sectoarelor reflectate de indice.

Grupul Alro este unul dintre cei mai mari producători de aluminiu integraţi pe verticală din Europa, după capacitatea de producţie. Companiile care fac parte din Grupul Alro sunt: Alro SA – producătorul de aluminiu, Alum SA – producătorul de alumina, Sierra Mineral Holdings I, Ltd. – societatea de extracţie a bauxitei, Vimetco Extrusion SRL – producător de aluminiu extrudat, Conef SA – societate de tip holding şi de management, Global Aluminium Ltd. – societate de tip holding şi Bauxite Marketing Ltd – marketing. Având această structură, Grupul a creat un lanţ de producţie integrat, asigurând materiile prime pentru Alro.

Compania Alro este o subsidiară a Vimetco N.V., societate globală de aluminiu primar şi procesat, integrată pe verticală. Alro este unul dintre cei mai mari producători de aluminiu integraţi pe verticală din Europa, după capacitate, având o capacitate de producţie instalată de 265.000 tpa.

Principalele pieţe de desfacere pentru produsele Alro sunt ţările Uniunii Europene, dar compania are exporturi şi în SUA şi Asia. AGERPRES

Energy-center: Cinci zile pana la intrarea in haos a pietei de gaze

Mai sunt cinci zile pana cand un nou an gazier intra in vigoare. Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei a stabilit o lista cu principalii consumatori industriali care vor beneficia de gaze ieftine, adica la pretul plafonat de 68 de lei/MWh, si garanteaza ca si cei peste 3,5 milioane de consumatori casnici vor plati acelasi prêt pentru gazele livrate de cei doi mari producatori: Romgaz si Petrom. Nu se vorbeste nimic despre faptul ca noul Cod al Retelei nu mai este valabil in momentul de fata, nu se stie cu precizie daca cei doi producatori vor putea exporta gaze, nu se precizeaza cum va fi format cosul de amestec (gaze din productia interna-gaze din import), care va fi cantitatea de gaze disponibila pentru tranzactionarea in piata libera si ce se va intampla daca in aceasta piata preturile vor creste puternic prin comparatie cu piata reglementata.

mai multe, pe energy-center.ro

Energy-Center: Ministerul Energiei își dă ordine singur

In calitate de actionar majoritar, Ministerul Energiei a cerut Nuclearelectrica (SNN) sa puna in dezbaterea Adunarii Generale a Actionarilor aprobarea aprobarea Acordului Investitorilor in forma preliminara cu privire la Unitatile 3 si 4 de la CNE Cernavoda incheiat intre China General Nuclear Power Corporation si CGN Central and Eastern Europe Investment (RO) CO.S.A. si Societatea Nationala Nuclearelectrica SA, potrivit unui raport transmis de companie Bursei de Valori Bucuresti.

mai multe, pe energy-center.ro