Monthly Archives: martie 2019

Ministrul Energiei: „Protejăm în continuare numai consumatorul casnic”

Guvernul a decis în şedinţa de vineri modificarea OUG 114/2018, astfel încât preţul gazelor de producţie internă să fie plafonat la 68 de lei pe MWh doar pentru consumatorii casnici şi pentru CET-urile care livrează agent termic populaţiei, a anunţat ministrul Energiei, Anton Anton, la finalul şedinţei de Guvern.

„La OUG 114, la partea de energie s-au făcut patru intervenţii. Prima dintre ele: aşa cum am spus, noi vrem să protejăm consumatorul casnic, în consecinţă preţul reglementat de 68 de lei (pe MWh – n.r.) la producător se referă la gazele care vor fi vândute spre consumatorul casnic şi spre CET-uri, pentru partea de gaze care se referă la încălzire, adică protejăm în continuare numai consumatorul casnic”, a spus Anton.

OUG 114/2018 prevedea plafonarea preţului gazelor la 68 de lei pe MWh atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru cei industriali.

„Am redus cei 2%, faimosul 2% (contribuţia de 2% din cifra de afaceri – n.r.), l-am redus pentru producătorii de energie electrică pe bază de cărbune şi am spus chestia asta de multe ori şi o s-o spun în continuare: producătorii de energie electrică pe cărbune sunt împovăraţi îngrozitor de certificate (de emisii poluante – n.r.) şi atunci nu mai are niciun rost să-i împovărăm şi cu o taxă de 2%”, a arătat oficialul guvernamental.

El a subliniat că toate aceste măsuri au apărut în urma discuţiilor avute cu absolut toţi actorii implicaţi.

O a treia modificare a OUG 114 pe partea de energie a fost majorarea ratei reglementate de rentabilitate a operatorilor de distribuţie de la 5,6% la 6,9%.

„În discuţiile pe care le-am avut rata de rentabilitate a capitalului investit în acest an a scăzut dramatic, de la 7 şi ceva (7,7% – n.r.) la 5,6 printr-o decizie a ANRE şi pentru că toată lumea ne-a cerut ca această rată să nu scadă aşa de dramatic şi să rămână totuşi la o valoare rezonabilă, valoarea pe care am discutat-o şi am agreat-o împreună, am trecut în lege valoarea de 6,9 (% – n.r.). Rata aceasta nu reprezintă altceva decât investiţiile pe care le recunoaştem în costuri distribuitorilor”, a susţinut Anton.

De asemenea, el a anunţat că OUG 114/2018 va fi modificată, din nou, în următoarea şedinţă de Guvern.

„În fine, a patra modificare mi-ar fi făcut foarte mare plăcere să vă spun că este legată de un act normativ pe care l-am adoptat astăzi în Guvern, probabil că o să-l adoptăm în următoarea şedinţă de Guvern. Este legată de extensia reţelelor de gaze pentru populaţie, extensie pe care, prin modificările aduse la 114, putem să o facem utilizând şi fonduri publice, Până acum existau nişte restricţii referitoare la utilizarea fondurilor publice”, a precizat ministrul.

Într-un răspuns al Consiliului Concurenţei către Ministerul Energiei, obţinut recent de AGERPRES, se arăta că reducerea contribuţiei de la 2% din cifra de afaceri la 0,2% pentru producătorii de energie pe cărbune, aşa cum propune Ministerul Energiei, ridică suspiciuni privind acordarea unui ajutor de stat şi ar trebui agreată cu Comisia Europeană şi cu Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE). AGERPRES

„Autostrada electrică” se extinde în România!

Două noi staţii de încărcare rapidă a autovehiculelor electrice au fost puse în funcţiune la Suceava şi Roman de către E.ON Energie România, numărul unităţilor funcţionale instalate de companie ajungând astfel la şapte, au anunţat, joi, reprezentanţii companiei.

Iniţiativa face parte din proiectul NEXT-E, cofinanţat din fonduri europene, prin intermediul programului Connecting Europe Facility (CEF,) prin care E.ON Energie România şi-a propus să instaleze, în total, 19 unităţi de încărcare rapidă a autovehiculelor, alte 21 urmând să fie instalate de către MOL, unul dintre partenerii din acest proiect.

‘NEXT-E este un proiect important al programului Connecting Europe Facility (CEF), care va contribui în mod semnificativ la îndeplinirea obiectivelor TEN-T de a sprijini construirea infrastructurii de transport pentru combustibili alternativi din Uniunea Europeană. Ne bucurăm de faptul că proiectul a fost prezentat şi astăzi, la Bucureşti, în cadrul conferinţei TEN-T de anul acesta’, a declarat Herald Ruijters, Director, DG MOVE, Directorate B – Investment, Innovative & Sustainable Transport, European Commission, în cadrul conferinţei TEN-T & CEF.

Pusă în funcţiune cu doar o lună în urmă, staţia de încărcare de la Iaşi a înregistrat cel mai mare număr de încărcări (41), fiind urmată de cea de la Adjud (27) şi Târgu Frumos (21).

Cele două staţii de încărcare de la Suceava şi Roman au o putere maximă de 93 kW. Astfel, timpul mediu de încărcare a unei maşini electrice va fi de aproximativ 40 de minute pentru 80% din baterie. În fiecare locaţie este instalată câte o staţie de tip fast charge 2×50 kW (curent continuu) + 1×43 kW (curent alternativ). De asemenea, fiecare staţie are minimum 2 locuri de parcare.

„Până la sfârşitul anului viitor, E.ON îşi propune să implementeze proiectul pe ruta Iaşi – Gheorghieni – Tg. Mureş, care va deveni astfel o ‘autostradă electrică’ de care vor putea beneficia toţi posesorii de autovehicule prietenoase cu mediul având asigurată infrastructura de încărcare pe întreg traseul. O altă ‘autostradă electrică’, care va lega municipiul Iaşi de Bucureşti, se află în plină dezvoltare”, se arată în comunicat.

Reţeaua pan-europeană NEXT-E va include 6 ţări diferite, iar 40 de staţii de încărcare electrică din totalul de 252 din proiectul NEXT-E vor fi instalate în România şi amplasate pe rutele Suceava-Bacău-Călăraşi, Constanţa-Bucureşti-Timişoara şi Iaşi-Târgu Mureş – Alba Iulia.

Prin această iniţiativă, infrastructura de staţii de încărcare pentru autovehicule electrice aferentă coridoarelor rutiere strategice europene (TEN-T) se va completa cu infrastructura de staţii de încărcare pentru autovehicule electrice din România, facilitând transportul rutier cu emisii reduse de CO2 şi impact redus asupra mediului.

Staţiile vor fi integrate într-un sistem de monitorizare şi gestionare a sesiunilor de încărcare. Acest sistem asigură supravegherea non-stop a respectivei unităţi şi are posibilitatea de a rezolva de la distanţă eventualele incidente apărute în timpul încărcărilor. În plus, eventualele probleme apărute la staţiile de încărcare vor putea fi semnalate telefonic 24/7 la un call center al E.ON.

Proiectul NEXT-E este reprezentat în cadrul ‘TEN-T & CEF Conference’ ce are loc la Bucureşti, la Palatul Parlamentului, prin expoziţii indoor şi outdoor, precum şi prin expunerea de maşini electrice şi staţii de încărcare electrică.

În luna iulie 2017, proiectul NEXT-E a fost selectat de Comisia Europeană pentru cofinanţare prin intermediul programului Connecting Europe Facility (CEF). Consorţiul NEXT-E va primi 18,84 milioane euro în vederea implementării proiectului, aceasta fiind cea mai mare finanţare CEF acordată unui proiect privind vehiculele electrice.

În cadrul acestuia, vor fi instalate, până în anul 2020, un număr de 222 de staţii de încărcare rapidă multi-standard (50 kW) şi 30 de staţii de încărcare ultra-rapidă (150-350 kW) de-a lungul principalelor coridoare europene de transport şi a reţelei trans-europene de transport (TEN-T). Ca o premieră absolută, călătoria pe distanţe lungi, bazată 100% pe electricitate, va fi posibilă în şase state membre, cu legături către ţările vecine.

Consorţiul este format din companiile din cadrul Grupului E.ON (Zapadoslovenská energetika in Slovakia, E.ON Czech Republic, E.ON Hungary, E.ON Romania), Grupului MOL (filialele din cele şase ţări participante), Hrvatska elektroprivreda din Croaţia, PETROL (în Slovenia şi Croaţia), precum şi Nissan şi BMW.

Reţeaua dezvoltată de acest consorţiu are ca scop crearea unei infrastructuri în Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Croaţia şi România. Foarte important, această reţea va fi conectată cu reţeaua de staţii de încărcare electrice din Europa de Vest, datorită coordonării cu alte proiecte finanţate prin intermediul CEF. AGERPRES

Mix energetic: Dragnea a cedat! Guvernul renunţă la plafonarea preţurilor la gaze

Executivul va renunţa la impunerea preţului de 68 de lei/MWh cu care Petrom şi Romgaz trebuia să vândă gazele consumatorilor non-casnici. Declaraţia a fost făcută chiar de premier şi vine în urma unei solicitări oficiale a ministrului Energiei, Anton Anton. (e-nergia.ro)

Compania care asigură mentenanţa reţelei Transelectrica, operatorul sistemului energetic naţional, va fi restructurată, iar acţionarii au aprobat majorarea capitalului social, pentru ca societatea să treacă peste dificultăţile din ultimii ani. (adevarul.ro)

Directorul financiar al Nuclearelectrica a spus, public, la o conferinţă pe teme energetice, celor doi miniştri prezenţi acolo, Anton şi Teodorovici, că producătorul de energie nu mai poate plăti dividende suplimentare statului, pentru că banii trebuie folosiţi pentru extinderea duratei de viaţă a centralei nucleare de la Cernavodă. (e-nergia.ro)

DIICOT ar putea ridica parțial sechestrul instituit în urmă cu aproape 3 ani pe rafinăria Petromidia și pe alte active ale companiilor KMG International (fosta Rompetrol Group) din grupul kazah de stat KazMunayGas și ale subsidiarelor sale Oilfield Exploration Business Solutions (fosta Rompetrol SA) și Rompetrol Rafinare, în dosarul penal Rompetrol 2, în care prejudiciul fusese estimat inițial la peste 3 miliarde lei. (profit.ro)

Aplicarea OUG 114, planul de modificare, intentia de amanare a ei aduc in concret, pana astazi, instituirea unei luni de miere pentru Guvernul Romaniei – prin pastrarea si in luna aprilie a unor incasari ridicate de TVA din gaze si pentru importatorii de gaze, care in absenta acestor demersuri, probabil, nu ar fi obtinut nici un leu din Romania, in aceasta luna. (energy-center.ro)

Producătorul de energie Nuclearelectrica, care administrează centrala nucleară din Cernavodă, a încheiat un contract în valoarea de aproape 120 milioane dolari, pentru întreţinere şi reparaţii la cele două reactoare. (focus-energetic.ro)

La propunerea Ministerului Energiei, Guvernul urmează să aprobe o OUG ce reglementează o modalitate specială de stingere a obligaţiilor fiscale ale operatorilor economici care dețin capacități de producere a energiei electrice instalate în Sistemul Electroenergetic National reprezentând active funcționale energetice, administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – ANAF. Urmează să se acorde noi ajutoare de stat unor companii cu o situație economico-financiară dificilă, respectiv Societatea Complexul Energetic Hunedoara și Societatea Electrocentrale București, prin ștergerea datoriilor acestora. Firesc, Guvernul trebuie să notifice Comisia Europeană. (investenergy.ro)


Cele mai bune soluții pentru evitarea întreruperilor de electricitate

Consumatorii racordați la sistemul energetic național se confruntă tot mai des cu întreruperi în alimentarea cu energie electrică. Conform celor mai recente date publicate de ANRE, în 2017, românii s-au confruntat cu sistări de curent electric care au însumat în medie 284 minute/an per consumator.

Valoarea depășește intervalul în care se încadrează indicatorii înregistrați în țările membre UE, în condițiile în care majoritatea instalațiilor de distribuție a energiei sunt mai vechi de 35 de ani. În acelaşi timp, numărul de locuințe racordate la rețeaua electrică existentă națională s-a majorat constant. Condițiile meteo extreme au efecte semnificative în creşterea consumului de energie şi frecvenţa întreruperilor de curent: temperaturile foarte scăzute iarna şi foarte ridicate vara îi determină pe consumatori să folosească centralele termice sau aparatele de aer condiționat în același timp.

Din fericire, consumatorii casnici au la îndemână soluții convenabile pentru aceste situații neplăcute. În prezent există mai multe variante pentru a suplini consumul de energie. Cele mai folosite şi cunoscute sisteme în România sunt: sistemele fotovoltaice, bateriile de stocare și sursele tip UPS (surse neîntreruptibile de energie).

Am discutat cu Dan Tudose, manager și acționar majoritar E-acumulatori.ro, cel mai vechi magazin online de produse electrice de pe piaţa românească, care oferă soluții convenabile pentru producerea de energie în cazul lipsei accidentale a energiei.

E-acumulatori.ro este un business început în 2002 și care a fost dezvoltat puternic în ultimii zece ani. Dan Tudose, managerul firmei a fost dintotdeauna preocupat de noul concept smart home şi de opţiunile alternative la producţia de energie clasică. Analizând tendinţele şi evoluţia pieţei globale de energie, şi-a dorit ca şi românii să poată beneficia de avantajele noilor descoperiri din domeniul energiei verzi. În prezent din portofoliul magazinului online fac parte 30.000 de produse, ceea ce îi conferă poziția de lider în ceea ce privește gama de produse disponibile online. Printre brandurile comercializate se numără Panasonic, Enersys, LG, Renusol, Legrand, Eaton etc. În 2018, E-acumulatori.ro a înregistrat o cifră de afaceri de 8 mil. lei fără TVA, cu 17% mai mult față de anul anterior.

Sisteme fotovoltaice – producerea energiei electrice ecologic

“Există soluții pentru vârfuri de consum în rețea: de exemplu în New York, dimineața când toată lumea pornește aparatul de cafea, se pun în funcțiune camioane care transportă „energie la pachet” (generatoare pe roţi) și livrează energie în rețea, susţinând consumul suplimentar. Ar putea fi posibil şi în Bucureşti. Dacă numărul consumatorilor care livrează energie în reţea ar creşte, nu ar mai exista atât de multe căderi de tensiune şi costurile ar fi mai mici pentru toată lumea”, spune Dan Tudose.

Energie electrică acumulată în baterie

Principala preocupare a specialiştilor din domeniul energetic este de a îmbunătăţi sistemul de stocare a energiei în baterii. Studiile internaţionale arată că proprietarii de locuinţe caută constant soluţii pentru a-şi asigura independenţa energetică. Soluţiile de stocare pot fi utilizate atât de proprietarii de apartamente cât şi case şi hale.

Pentru un proprietar de casă care dorește să folosească doar iluminatul perimetral, centrala termică și sistemul de supraveghere, un mic sistem de stocare este suficient. În cazul în care clientul vrea să utilizeze  pe baterii consumatori puternici, cum ar fi cuptorul cu microunde sau aerul condiţionat, trebuie să se asigure că poate suplini consumul. Pentru a alege cea mai eficientă variantă specialiştii de la E-acumulatori.ro analizează frecvenţa întreruperilor în alimentarea cu energie şi durata pentru care clientul doreşte o soluţie sigură. După o estimare de consum de kilowaţi pentru fiecare client, se oferă cele mai bune alternative personalizate. Clienţii au la dispoziţie baterii cu litiu sau cu plumb, iar criteriile de alegere depind de utilizarea finală a dispozitivului. În general este recomandată o baterie economică cu plumb, costul acesteia fiind de sub 1.000 lei.

Soluții salvatoare pentru aparatele din locuință

UPS-urile (sursele neîntreruptibile de curent) sunt dispozitive care îți protejează aparatura electrică de fluctuațiile de tensiune. Clienții pot alege UPS-uri pentru computere, pentru centrale termice sau pentru întreaga locuință, rolul principal al UPS-ului fiind acela de a furniza energie pe termen scurt. Cele mai performante modele sunt cele care funcționează independent de condițiile din rețea, oferind cel mai mare grad de protecție și cea mai extinsă autonomie. Aceste sisteme folosesc un invertor, un încărcător (redresor) şi o baterie internă sau externă. UPS-urile stochează energie şi o livrează atunci când tensiunea are fluctuaţii.

“Ne îndreptăm spre o lume preocupată de energie verde în care clienții sunt tot mai atenți la soluţiile pe care le primesc, de exemplu sunt interesaţi de durata de viață a unei baterii sau de numărul de cicluri. Noi găsim soluții pentru toţii clienții noştri atât casnici cât şi pentru companii interesate de optimizarea costurilor. Când vorbim de energie, noi ne gândim automat şi la surse alternative de energie regenerabilă, iar aici bateriile sunt cele mai utilizate dispozitive de stocare. În viitor ele vor fi din ce în ce mai des folosite, atât de către consumatorii rezidențiali cât și cei industriali. Tehnologia de stocare a energiei în baterii evoluează considerabil, iar acest lucru va duce la scăderea costului bateriilor iar astfel va creşte numărul utilizatorilor pe scară largă. Încet-încet, piața de energie se colorează în verde.”, spune Dan Tudose.

ULTIMA ORĂ Guvernul șterge datoriile bugetare ale producătorilor de energie

Guvernul vrea să șteargă datoriile bugetare ale producătorilor de energie electrică ce se confruntă cu probleme financiare, precum Complexul Energetic Hunedoara (CEH) sau Electrocentrale București (CEH), și a elaborat în acest sens o procedură prin care aceștia vor putea să dea în plată Ministerului Energiei active funcționale de producție în schimbul stingerii creanțelor fiscale pe care ANAF le are asupra lor, scopul fiind menținerea în producție a centralelor respective, vitale pentru siguranța funcționării sistemului energetic național.

mai multe, pe profit.ro

România, reclamată la Comisia Europeană pentru amenzile mici aplicate operatorilor de centrale termice pe cărbune ce funcţionează ilegal

ClientEarth şi Greenpeace România s-au adresat Comisiei Europene în legătură cu nivelul foarte scăzut al sancţiunilor aplicate de către autorităţi operatorilor centralelor termice pe cărbune care încalcă legislaţia europeană, cerând Comisiei să acţioneze, se arată într-un comunicat comun al celor două organizaţii.

„Amenzile, care în unele cazuri sunt la acelaşi nivel cu cel aplicat restaurantelor care permit clienţilor să fumeze în interior, sunt parte a eşecului sistematic al României de a stabili şi aplica sancţiuni corespunzătoare. Industriile care încalcă legislaţia europeană în domeniul poluării trebuie să fie sancţionate financiar sau prin alte metode în cazul în care funcţionează ilegal. Conform Directivei privind emisiile industriale (IED), statele membre sunt obligate să adopte sancţiuni ‘eficiente’, ‘proporţionale’ şi ‘disuasive’ pentru a pedepsi acei operatori care nu se conformează legislaţiei”, se precizează în documentul citat.

În România, sancţiunile impuse operatorilor termocentralelor pe cărbune sunt mult prea mici pentru a împiedica funcţionarea ilegală a acestora, subliniază comunicatul. Spre exemplu, pentru operatorii termocentralelor pe cărbune, ale căror venituri anuale sunt, de regulă, între 86 şi 400 milioane euro, sancţiunea pentru funcţionarea fără autorizaţie este o amendă singulară de la 30.000 la 60.000 lei. Mai mult, dacă operatorul achită amenda în 15 zile, nivelul scade la jumătate din minim, adică 15.000 lei.

Prin comparaţie, în Spania şi Grecia, operatorii termocentralelor se expun amenzilor de până la 2 milioane de euro pentru funcţionarea fără autorizaţie.

În context, organizaţiile amintesc faptul că autorizaţiile de mediu reglementează toate condiţiile de funcţionare a unei termocentrale, iar în lipsa autorizaţiei, termocentrala nu trebuie să funcţioneze. Autorizaţiile de mediu stabilesc nivelul maxim de poluare acceptabil a fi generat de o termocentrală, aspect esenţial pentru protejarea sănătăţii oamenilor şi pentru protecţia mediului înconjurător. Poluarea aerului poate cauza afecţiuni respiratorii cronice şi acute, şi sporeşte riscul deceselor premature.

„Amenzile impuse termocentralelor pe cărbune care funcţionează fără autorizaţie integrată de mediu, precum şi celor ce nu se conformează limitelor de emisii industriale, fac parte dintr-un sistem sancţionatoriu complet ineficient şi lipsit de sens prin care, practic, operatorii sunt încurajaţi să continue să încalce legea. România este printre cei mai mari poluatori din UE şi, deşi în prezent deţine preşedinţia Consiliului UE, aproape jumătate din termocentralele pe cărbune – deţinute de companii de stat – au funcţionat ani la rând şi încă funcţionează fără a deţine o autorizaţie integrată de mediu. România are un potenţial enorm de a construi un sistem energetic sustenabil,  dar, în loc să sprijine prin investiţii producţia de energie regenerabilă, continuă să permită încălcarea legislaţiei împotriva poluării fără sancţiuni efective”, a declarat avocata ClientEarth, Dominique Doyle.

Potrivit comunicatului citat, în prezent, trei din opt termocentrale pe cărbune funcţionează din 2013 fără autorizaţie integrată de mediu, însă au fost amendate doar o dată.

„Sancţiunile ar putea fi mai eficiente şi ar putea descuraja funcţionarea ilegală dacă autorităţile le-ar aplica în mod repetat.
Instanţele din România au fost, de asemenea, ezitante în a menţine sancţiunile aplicate operatorilor aflaţi în ilegalitate, contribuind la această problemă sistemică”, subliniază comunicatul.

Conform legislaţiei naţionale, termocentralelor care funcţionează fără a deţine autorizaţie integrată de mediu li se aplică şi sancţiunea suspendării imediate a activităţii. Cu toate acestea, suspendarea activităţii este întârziată dacă operatorii contestă sancţiunile în justiţie.

„Aceasta este o problemă sistemică – legislativul nu asigură sancţiuni adecvate, executivul nu le aplică corespunzător şi sistemul judiciar nu-şi dovedeşte eficienţa în a soluţiona cauzele ce vizează aceste sancţiuni. Legislaţia europeană nu poate fi aplicată într-un astfel de sistem, acesta fiind şi motivul pentru care am adus această problemă în atenţia Comisiei”, a declarat campaignerul Greenpeace România, Cosmin Pleşcan.

Comunicatul aminteşte, totodată, că România se confruntă deja cu o procedură de infringement din partea Comisiei pentru lipsa autorizaţiilor integrate de mediu.

Comisia va examina plângerea formulată de ClientEarth şi Greenpeace şi urmează să decidă dacă va lua măsuri legale împotriva României. AGERPRES

E-nergia.ro: Situaţie explozivă la Transelectrica

Angajaţii din cel puţin o sucursală a  SMART, Societatea pentru Servicii de Mentenanţă a Reţelei Electrice de Transport, care este o filială a Transelectrica, au intrat în grevă azi-dimineaţă, nemuţumiţi în primul rând că nu şi-au primit salariile, care şi aşa sunt foarte mici şi că nu există perspective pentru societate.

mai multe, pe e-nergia.ro

Petrom şi Romgaz rămân obligate să vângă gazele pentru industrie la preţ plafonat

Modificarea OUG 114 nu a schimbat nimic din obligaţia Petrom şi Romgaz de a vinde şi gazele pentru industrie la preţ reglementat, în ciuda opoziţiei Comisiei Europene. Companiile au vândut însă o parte din producţia acestui an la preţul pieţei şi pentu consumul de după 1 aprilie, după cum rezultă din calcule, în încercarea de a mai compensa din efectele negative ale reglementării. În 2020 şi 2021 nu vor mai putea face însă acest lucru.

mai multe, pe e-nergia.ro

ACUE: Contribuţia de 2% din energie trebuie eliminată de tot; aceşti bani oricum nu pot merge în bugetul de stat

Contribuţia de 2% din cifra de afaceri trebuie eliminată pentru toate companiile din energie, mai ales având în vedere că inclusiv Autoritatea de Reglementare în Energie (ANRE) a recunoscut că nu are nevoie de aceşti bani, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, Silvia Vlăsceanu, director executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE).

„Un lucru absolut normal care trebuie făcut este eliminarea de tot a contribuţiei, având în vedere declaraţiile vicepreşedintelui ANRE, care a spus că ei nu au nevoie de aceşti bani. Conform legislaţiei, aceste sume intră în bugetul ANRE şi nu pot fi luate la bugetul de stat. Astfel că această contribuţie nu ajută pe nimeni, în schimb creează discriminare între producători şi ridică întrebări de ce pentru unii se elimină şi pentru alţii, nu”, a arătat Vlăsceanu.

Potrivit acesteia, România deja atrăsese reacţii negative din partea Comisiei Europene în urma OUG 114/2018, la care se va adăuga acum şi posibilul ajutor de stat acordat producătorilor pe cărbune, mai ales în contextul în care Europa merge pe un trend de decarbonizare.

„Această contribuţie nu ar trebui să mai existe de niciun fel”, a spus Vlăsceanu, adăugând că proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea OUG 114/2018 va fi discutat joi în Consiliul Economic şi Social, convocat pentru ora 12:00.

Potrivit proiectului, postat marţi seară pe site-ul Ministerului Finanţelor, va fi eliminată contribuţia de 2% din cifra de afaceri pentru producătorii de energie pe bază de cărbune.

Ministrul Energiei, Anton Anton, a declarat marţi, într-o conferinţă, că are avizul Consiliului Concurenţei pentru acest lucru, însă într-un document trimis de Consiliul Concurenţei către minister, datat 25 martie, se arată că măsura ridică suspiciuni privind acordarea unui ajutor de stat şi ar trebui agreată cu Comisia Europeană şi cu ANRE.

La rândul său, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a precizat că propunerea va fi aprobată doar dacă are avizul Consiliului Concurenţei şi dacă a fost discutată în prealabil cu toţi partenerii.

Pe de altă parte, vicepreşedintele ANRE Zoltan Nagy-Bege a afirmat, tot marţi, că instituţia pe care o reprezintă nu are nevoie de banii care se vor strânge din contribuţia de 2%.

„Cu două zile înainte de aprobarea OUG 114, ANRE a aprobat contribuţiile pe care trebuie să le plătească companiile licenţiate în 2019, era vorba de 0,1% din cifra de afaceri. Comparativ cu această valoare, contribuţia de 2% din OUG 114 este exagerat de mare, trebuie să fim sinceri. Noi nu avem nevoie de aceşti bani pentru funcţionarea normală a autorităţi. O contribuţie de 0,1% din cifra de afaceri era suficientă”, a spus Bege.

El a propus modificarea legislaţiei, astfel încât aceste sume să poată fi direcţionate pentru finanţarea proiectelor de eficienţă energetică. AGERPRES