Daily Archives: februarie 26, 2019

E.ON, alături de MOL România, lansează „autostrada electrică” Iaşi-Tîrgu Mureş

Compania E.ON Energie România a pus în funcţiune, luni, în municipiul Iaşi, în staţia MOL din cartierul Păcurari, cea de-a cincea staţie de încărcare rapidă a autovehiculelor electrice din cele 19 unităţi pe care şi-a propus să le instaleze în România în cadrul proiectului NEXT-E, susţinut din fonduri europene, prin intermediul programului  Connecting Europe Facility (CEF).

Amplasată în perimetrul benzinăriei MOL din cartierul ieşean Păcurari, staţia are o putere maximă de 93 kW. Astfel, timpul mediu de încărcare a unei maşini electrice va fi de aproximativ 40 de minute pentru 80% din baterie.

În judeţul Iaşi au fost deja puse în funcţiune două staţii de încărcare în localităţile Târgu Frumos şi Cristeşti, care se adăugă celor deschise în Tașca (jud. Neamţ) şi Adjud (jud. Vrancea). Totodată, se are în vedere finalizarea şi punerea în funcțiune, în luna martie a altor stații în localitățile Piatra Neamț și Roman (jud. Neamț), precum și în localitatea Scheia (jud. Suceava). În fiecare locaţie va fi instalată câte o staţie de tip fast charge 2×50 kW (curent continuu) + 1×43 kW (curent alternativ). De asemenea, fiecare staţie va avea minimum 2 locuri de parcare.

Până la sfârşitul anului viitor, E.ON îşi propune să implementeze proiectul pe ruta Iaşi – Gheorghieni – Tg. Mureş, care va deveni astfel o “autostradă electrică” de care vor putea beneficia toţi posesorii de autovehicule prietenoase cu mediul având asigurată infrastructura de încărcare pe întreg traseul. O altă “autostradă electrică”, care va lega municipiul Iaşi de Bucuresti, se află în plină dezvoltare.

Statisticile care arată o creştere semnificativă de la an la an a numărului de autovehicule electrice vândute în România sunt extrem de îmbucurătoare, pentru că indică o orientare clară către unul dintre cele mai nepoluante şi sustenabile mijloace de transport, la fel cum se întâmplă în lumea întreagă. În acest context, se pune tot mai serios întrebarea dacă va reuşi infrastructura de încărcare să ţină pasul cu această tendinţă. Noi credem că este esenţial să venim în întâmpinarea dorinţelor şi a nevoilor posesorilor de autovehicule electrice şi nu numai, oferindu-le un acces facil la staţiile de încărcare. Practic, vrem să fim alături de ei în toate călătoriile lor electrice astfel încât să aibă o experienţă cât mai plăcută”, a declarat Dan Morari, director general al E.ON Energie România.

„Ne bucurăm să asistăm astăzi, în staţia MOL Iaşi Păcurari, la deschiderea uneia dintre cele 40 de stații de încărcare a vehiculelor electrice care vor fi instalate în cadrul proiectului NEXT-E. Grupul MOL a adoptat în urmă cu 3 ani Strategia 2030, o viziune care stabilește principalele direcții ale companiei pentru perioada următoare. Unul dintre fundamentele care au stat la baza dezvoltării acestei Strategii a fost dorința MOL de a deveni prima alegere pentru clienții săi. Suntem conștienți că trăim vremuri de schimbare majoră, care se va reflecta puternic inclusiv în obiceiurile de consum ale clienților noștri, însă noi suntem pregătiți să le anticipăm nevoile și să le oferim cele mai bune soluții”, a declarat Camelia Ene, CEO&Country Chairman MOL Romania.

Toate cele 40 de staţii din cadrul proiectului NEXT-E (dintre care 19 vor fi instalate de E.ON, iar 21 de către MOL România) vor fi amplasate pe rutele: Suceava-Bacău-Călărași, Constanţa-Bucureşti-Timişoara şi Iaşi-Tîrgu Mureş – Alba Iulia. Prin această inițiativă, infrastructura de stații de încărcare pentru autovehicule electrice aferentă coridoarelor rutiere strategice europene (TEN-T) se va completa cu infrastructura de stații de încărcare pentru autovehicule electrice din România, facilitând transportul rutier cu emisii reduse de CO2 şi impact redus asupra mediului.

Staţiile vor fi integrate într-un sistem de monitorizare şi gestionare a sesiunilor de încărcare. Acest sistem asigură supravegherea non-stop a respectivei unităţi şi are posibilitatea de a rezolva de la distanţă eventualele incidente apărute în timpul încărcărilor. În plus, eventualele probleme apărute la staţiile de încărcare vor putea fi semnalate telefonic 24/7 la un call center al E.ON.

Efectele negative ale Ordonanței lăcomiei

OUG 114/2018 va avea efecte negative, printre care scăderea contribuțiilor la bugetul de stat, perturbarea concurenței din piața de gaze naturale, eșecul de a proteja consumatorii casnici, dar si riscul declanșării unor investigații la nivel european pe tema unui potențial ajutor de stat pentru consumatorii industriali, se arată într-un studiu citat de ROPEPCA.

„Cu puțin timp în urmă, ROPEPCA a atras atenția opiniei publice cu privire la efectele pe care membrii noștri le prevăd ca urmare a OUG 114/2018. Studiul realizat de Deloitte analizează impactul actului normativ în baza datelor publice disponibile, și confirma consecințele negative pentru economia românească și pentru consumatori. Dorim ca prin acest instrument să contribuim la informarea corectă a opiniei publice despre efectele acestei Ordonanțe și sperăm să facilităm înțelegerea necesității revizuirii măsurilor impuse asupra pieței de gaze naturale prin OUG 114/2018”, afirmă Saniya Melnicenco, Președintele ROPEPCA.

Studiul a confirmat estimarea efectului negativ direct asupra bugetului de stat de peste 2,2 mld. de lei anual, pe care ROPEPCA a  semnalat-o în ultimul comunicat de presă pe marginea acestui subiect.

De asemenea, piața concurențială a gazelor din România va înceta în cele din urmă să existe în perioada aprilie 2019 – martie 2022. Obligația de a vinde gaze naturale la un preț reglementat va face concurența în producția de gaze naturale să scadă, întrucât producătorii independenți mici nu își vor putea finanța operațiunile la un preț plafonat.

Studiul Deloitte ne mai arată că, deși interesul consumatorilor casnici a fost anunțat ca fiind în centrul acestor măsuri de reglementare, impactul lor multiplu asupra prețului final, prin introducerea impozitului de 2% pe cifra de afaceri aplicat tarifelor, sau prin recuperarea pierderilor din trecut ale furnizorilor către consumatori casnici, pot duce la un preț cu amănuntul mai mare, contrar scopului OUG 114/2018. Pentru a proteja interesul consumatorilor, ne confirmă experții Deloitte, România ar trebui să evalueze cu atenție implementarea adecvată a conceptului de consumator vulnerabil, să acorde sprijin financiar direct celor care au nevoie și să evite subvenționarea gospodăriilor care depășesc venitul mediu la nivel regional/național.

Mai mult, consumatorii industriali români vor beneficia de prețuri interne ale gazului stabilite în mod arbitrar la o valoare plafonată, mult sub prețurile pieței, ceea ce va duce la acuzații din partea comunității europene privind primirea unui ajutor de stat.

Analiza Deloitte a fost realizată pe baza datelor din surse publice, a resurselor și expertizelor proprii ale Deloitte. Menționăm că, în ceea ce privește datele legate de producția internă, Deloitte a apelat la datele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, care indică o creștere a producției interne în următorii ani. De aceea, analiza arată un scenariu mai optimist decât cel la care se așteaptă operatorii din piață. Conform unei analize interne a ROPEPCA, din cauza reducerii proiectelor de investiții în urma OUG 114/2018, precum și a opririi producției din zăcămintele marginale care nu vor mai fi rentabile prin aplicarea noului preț reglementat, producția internă va scădea.

În prezent, în România există peste 400 de zăcăminte petroliere și peste 13.000 de sonde active,  prin eforturile companiilor din sector, asigură peste 90% din consumul României de gaze naturale. Pentru menţinerea constantă a nivelului producţiei de ţiţei şi gaze este nevoie de investiţii semnificative şi de un cadru fiscal stabil, predictibil şi competitiv.

NewsEnergy: Se caută proiecte inovatoare pentru combaterea sărăciei energetice din România

Organizația Ashoka și Fundația Schneider Electric, cu sprijinul Enel România, au lansat un program care să identifice și să sprijine dezvoltarea unor proiecte inovatoare, ce oferă soluții cu potențial de schimbare sistemică pentru combaterea sărăciei energetice și promovarea sustenabilității energetice. „Social Innovation to Tackle Energy Poverty” este un „accelerator de soluții” care vizează cinci țări din Europa Centrală și de Est: Polonia, Cehia, Ungaria, România și Bulgaria.

mai multe, pe NewsEnergy

E.nergia.ro: Ce vor plăti consumatorii românii în plus în facturile de electricitate în anii următori

Facturile la energie electrică ar putea conţine în viitor şi alte componente, alături de cele de acum, dacă toate intenţiile autorităţilor române de a stimula investiţiile în generarea de energie se vor materializa. Puse în faţa necesităţii apariţiei unor noi capacităţi de producţie, autorităţile elaborează acum noi scheme de sprijin, care, în final, se vor regăsi în facturile conumatorilor de energie electrică.

mai multe, pe e-nergia.ro

Directorul general adjunct al Gazprom, Alexander Medvedev, a fost eliberat din funcţie, după 16 ani

Directorul general adjunct al Gazprom, Alexander Medvedev, a fost eliberat din funcţie, a anunţat luni gigantul energetic rus, fără a da detalii suplimentare, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

Alexander Medvedev a fost timp de 16 ani adjunct al şefului Gazprom şi a supervizat creşterea exporturilor de gaze naturale spre Europa.

El era figura centrală a negocierilor dure privind livrările de gaze dintre Gazprom şi ţările europene, care au fost politizate după anexarea de către Moscova a Crimeei, în 2014. Una dintre sarcinile dificile a fost să convingă statele europene să aprobe construirea gazoductelor, cum ar fi TurkStream şi Nord Stream 2, în pofida opoziţiei SUA.

„Este un şoc pentru mulţi din companie”, a declarat o sursă din Gazprom pentru Reuters.

O altă sursă spune că plecarea lui Medvedev vine în urma înrăutăţirii relaţiei sale cu directorul general al Gazprom, Alexei Miller.

Şi Valery Golubev, un alt adjunct al şefului Gazprom, va părăsi compania, a anunţat luni Gazprom.

Anul trecut, Gazprom a înregistrat un nivel record al exporturilor, vânzând Europei peste 200 de miliarde metri cubi de gaze naturale, iar cota sa de piaţă a crescut la peste o treime.