Compania Black Sea Oil & Gas (BSOG), concesionarul perimetrului petrolier Midia din Marea Neagră, spune că abilitatea de a obține decizia finală de investiţie este afectată negativ de ultimele prevederi legislative, care impun o povară de impozitare excesiv de mare. Astfel, data anunțată anterior de începere a producției, februarie 2021, a devenit incertă, a declarat, pentru NewsEnergy, Mark Beacom, CEO-ul BSOG.
La nivelul CE Oltenia, suma cheltuita cu achizitia certificatelor de CO2, in perioada iulie 2012 (data infiintarii companiei) – decembrie 2017, este de cca 1,9 miliarde lei, iar, ca urmare a evolutiei pietei EU ETS din cursul anului anterior, valoarea totala a certificatelor aferente anului 2018 ajunge la suma de cca 1,2 miliarde lei, se arată într-un comunicat al companiei.
2018 este anul record pentru piata certificatelor de carbon (EU ETS), conform informatiilor despre ultimele modificari ale preturilor pe pietele globale de carbon, actualizate de catre Argus Emissions Markets, mai spune CEO. Anul s-a încheiat la pretul de 25,10 € / t CO2, valoare mai mult decat tripla fata de cea din ianuarie.
Administraţia Fondului pentru Mediu, instituţia prin care se derulează programul de finanţare pentru instalarea de panouri fotovoltaice, a publicat o formă simplificată şi acesibilă a ghidului de finanţare, în care explică, din nou, etapele şi procedurile.
Programul este încă în faza în care firmele de instalatori sunt încă în proces de acreditare la AFM, iar de aici până la montarea panourilor cu bani de la stat este încă mult drum de parcurs.
Autorităţile de reglementare a pieţei energiei din şapte state intenţionează să cupleze toate aceste pieţe. Piaţa spot de energie a României, cumplată deja cu cea din Ungaria, Slovacia şi Cehia, va fi cuplată şi la cea din Germania, Austria şi Polonia.
“La data de 21 decembrie 2018, autoritățile de reglementare ANRE, BnetzA, E-Control, ERU, HEA, URSO și URE au solicitat, printr-o scrisoare comună adresată operatorilor de transport și de sistem și operatorilor pieței de energie electrică desemnați din statele vizate, inițierea proiectului interimar pentru cuplarea piețelor pe baza NTC, între DE, AT, PL și 4MMC (Proiectul DE-AT-PL-4MMC), pentru a dezvolta în continuare integrarea regională a piețelor pentru ziua următoare.
După ce toate Guvernele s-au străduit să-i oblige pe producătorii interni să vândă gazele pe burse, după ce actuala guvernare a reușit să impună prin Legea offshore ca producătorii de gaze din Marea Neagră să-și vândă minim 50% din producție în România, pe bursele locale de gaze, prin OUG 114/2018 se anulează tot acest efort și se trage cortina la bursele de gaze, acestea mai mult ca sigur nu vor mai avea activitate.
Obligarea producătorilor de electricitate de a vinde 65% din energia realizată pe piața reglementată, așa cum prevede OUG 114/2018, va lăsa Nuclearelectrica fără bani pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, operațiune care costă 1,5 miliarde de euro, au avertizat reprezentanții companiei. Durata de viață a Unității 1 expiră în 2023 și poate fi prelungită până în 2026, cel târziu, când va trebui obligatoriu să intre în procesul de retehnologizare, însă toate procesele pregătitoare, inclusiv comandarea echipamentelor, trebuie începute cu cel puțin opt ani înainte.
Compania OMV Petrom, care anul trecut a realizat un profit de peste 4 miliarde de lei, a anunțat că din cauza instabilității legislative va reduce investițiile în 2019, ce vor fi cu circa 500 milioane de lei mai mici față de anul precedent. În plus, începerea producției de gaze în perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră a devenit incertă: „mediul legislativ actual nu oferă premisele necesare pentru o decizie de investiție în valoare de câteva miliarde”.
Centralele electrice pe gaze de la Brazi şi Iernut vor fi obligate să folosească un preţ mai mare pentru gazele folosite pentru producţia de electricitate şi chiar să „ardă” gaze ruseşti, mai scumpe. O parte din energia produsă aici mai scump din cauza OUG 114 va fi plătită de populaţie, prin mecanismul de reglementare cauzat tot de celebra Ordonanţă.
Preţurile în sectoarele economice vizate de Ordonanţa de Urgenţă 114/2018 ar putea creşte, ca urmare a noilor taxe, însă Consiliul Concurenţei monitorizează aceste pieţe pentru ca scumpirile să nu fie excesive, acesta fiind principalul risc în acest an, a declarat, marţi, preşedintele instituţiei, Bogdan Chiriţoiu, într-o conferinţă de presă.
„Suntem atenţi, monitorizăm cu precădere
aceste pieţe. Evident că, dacă cresc taxele, este foarte posibil ca ceva
din creşterea de taxe să se reflecte în preţuri. În acelaşi timp, ce ne
preocupă este să nu se reflecte excesiv, adică introducerea unor taxe
să nu fie o ocazie pentru creşteri de preţuri cumva nejustificate”, a
spus Chiriţoiu.
El a arătat că acesta este principalul risc pe care îl are în vedere instituţia în acest an.
„Când am avut discuţia la începutul anului privind riscurile pe care le
vedem în acest an, am văzut că este principalul risc, am spus că aici
trebuie să fim foarte atenţi, la sectoarele impactate de ‘ordonanţa
anti-lăcomie’. Deci, monitorizăm piaţa, temându-ne de creşteri excesive
de preţ, nejustificate”, a adăugat Chiriţoiu.
Ordonanţa de Urgenţă 114/2018, adoptată de Guvern la finele
anului trecut, instituie, printre altele, taxe şi contribuţii pentru
companiile din sectorul bancar, telecom şi cel energetic. AGERPRES
Reprezentanţii Hidroelectrica, unul dintre cei mai mari şi profitabili producători de energie din România, controlat de stat, dar şi una dintre companiile cele mai afectate de efectele OUG 114, au avut o poziţie extreme de dură pe marginea proiectului de metodologie pentru piaţa reglementată, elaborată de ANRE. Metodologia a fost schimbată, ulterior.
În vechiul proiect de metodologie se spunea, în principal, că Hidroelectrica trebuie să asigure până la 65% din producţia sa, în perioada 2019-2022, pentru piaţa reglementată a clienţilor casnici, primind un preţ pentru energie egal cu costul de producţia plus 5%. Compania este obligată să pună la dispoziţia celor patru Furnizori de Ultimă Instanţă (FUI) şi cantităţi de energie suplimentară pentru consumul populaţiei deservite de FUI, în cazul în care numărul celor care ies din concurenţial şi merg în reglementat va creşte.