Monthly Archives: ianuarie 2019

ANALIZĂ. Statul a „înghețat” prețul gazelor, iar România va îngheța la iarnă, așteptând gazul de la ruși

Ceasul ticăie și finele lui 2019, când un nou „război” al gazelor între Rusia și Ucraina ar putea erupe, este extrem de aproape. Europa și mai ales regiunea de sud-est, implicit România, riscă din nou să stea în frig în plină iarnă. Este un scenariu foarte probabil care apare în toate analizele specialiștilor de pe plan intern sau extern.

  • În timp ce guvernele din regiune își fac planuri pentru asigurarea unor alternative, ce face guvernul de la București? Îngheață prețul gazelor din producția internă timp de trei ani, anulând practic orice șansă să mai înceapă prea curând producția din Marea Neagră, ce ne-ar fi asigurat independența totală față de ruși. Efectul s-a răsfrânt direct și asupra BRUA, cel mai complex proiect de infrastructură în domeniul transportului de gaze al României, considerat strategic și de Comisia Europeană, dar care acum riscă să rămână nefinalizat.

citește mai multe, pe newsenergy.ro

Românii produc cele mai puţine deşeuri municipale din Uniunea Europeană

O persoană din Uniunea Europeană a produs, în medie, o cantitate de 487 kilograme de deşeuri municipale în anul 2017, cele mai bune performanţe la acest capitol fiind înregistrate de România, cu 272 kilograme de deşeuri municipale/locuitor, arată datele publicate miercuri de Eurostat.

În schimb, în 5 state membre ale UE au fost produse peste 600 de kilograme de deşeuri municipale per persoană, respectiv Danemarca (781 kilograme/persoană), Cipru (637 kg/persoană), Germania (633 kg/persoană), Luxemburg (607 kg/persoană) şi Malta (604 kg/persoană), conform Agerpres.

De asemenea, datele Eurostat arată că, în anul 2017, în Uniunea Europeană, 30% din deşeuri au fost reciclate, 17% au fost tratate prin compostare, 28% au fost incinerate şi 24% au fost depozitate în gropi de gunoi.

România se află pe ultimul loc în UE când vine vorba de reciclarea deşeurilor, cu doar 20 de kilograme pe cap de locuitor, faţă de o medie de 144 kilograme per capita în UE.

Totuşi, România se situează peste media din UE când vine vorba despre depozitarea deşeurilor în gropi de gunoi, cu 192 de kilograme per capita, faţă de o medie de 114 kilograme per capita în UE.

Prețul certificatelor de carbon se apropie de maximul istoric (25 de euro/tonă)

Prețul de tranzacționare a certificatelor CO2 se apropie de 25 de euro pe unitate, aproape de maximul istoric atins în septembrie 2018. Prețurile au urcat cu circa 50% în ultimele trei luni, în continuarea unei tendințe accelerate de creștere care a început în ianuarie 2018. Anul trecut, prețul de tranzacționare a certificatelor CO2 a urcat de peste trei ori, de la mai puțin de 8 euro/certificat, în ianuarie 2018, la peste 24 de euro/certificat, pe 31 decembrie.

Scumpirea era așteptată în condițiile în care de la 1 ianuarie 2019 a intrat în vigoare mecanismul de rezervă pentru stabilitatea pieței (MSR), instituit la nivel european pentru reducerea dezechilibrului pe piața carbonului.

grafic CO2

Din 2019 până în 2023, procentul excedentar de certificate de carbon care urmează să fie introdus în rezervă va fi dublat de la cota de 12 %, convenită inițial, la 24 %. În plus, începând din anul 2023, rezervele constituite care depășesc volumul de licitații din anul precedent nu mai sunt valabile. Comisia Europeană anticipa în decembrie 2018 că aceste reforme vor conduce la introducerea, în perioada ianuarie-august 2019, a aproape 265 de milioane de certificate (16% din excedent) în rezervă, în locul scoaterii acestora la licitație. Această acțiune va determina reducerea volumului licitației în primele 8 luni ale anului 2019 cu aproximativ 40 % față de volumul corespunzător din 2018. O ofertă mai mică de certificate de carbon va continua să contribuie la avansul prețurilor de tranzacționare.

Nivelul prețului din prezent depășește estimările din urmă cu șase luni, când, de exemplu, Mark Lewis, managing director and global head of research la Carbon Tracker, anticipa, într-o analiză publicată de Financial Times că prețul certificatului de carbon va fi de circa 15 euro a finalul lui 2018, la 20 de euro în 2019 și la circa 25 de euro în 2020.

Principalii afectați sunt marii producători de energie electrică pe bază de combustibili fosili, în principal cărbune, dar și consumatorii de energie electrică în facturile cărora se regăsesc costurile cu certificatele de carbon.

În același timp, un cost ridicat al certificatelor ar trebui să contribuie la accelerarea tranziției către o economie bazată pe emisii scăzute de carbon, prin încurajarea investițiilor în tehnologii mai puțin poluante.

Vlăsceanu (ACUE): Preţul gazelor pe piaţa liberă a crescut cu 25-30% faţă de luna septembrie

Preţul gazelor pe piaţa liberă este mai mare în prezent cu 25-30% faţă de luna septembrie, însă consumatorii casnici îşi pot schimba furnizorul sau pot reveni în piaţa reglementată la 21 de zile de la notificarea companiei energetice, a declarat Silvia Vlăsceanu, director executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE).

Aceasta după ce, tot marţi, Autoritatea de Reglementare a anunţat că utilizatorii casnici pot reveni la preţuri reglementate, care nu vor creşte până în anul 2022, conform Agerpres.

„Nu ştim cum vor fi preţurile pe noua piaţă reglementată. Consumatorul casnic care a încheiat un contract pe piaţa concurenţială poate reveni pe piaţa reglementată, chiar dacă un contract cu un furnizor concurenţial. Acum fiecare ştie ce a semnat şi ce fel de contract are, întrucât acest contract nu este reglementat, ci pe o piaţă unde fiecare şi-a negociat. Pe de altă parte, există prevederi legale peste valoarea juridică a unui contract, prin care nu i se poate îngrădi dreptul unui consumator de a-şi schimba furnizorul în 21 de zile de la notificare”, a afirmat Vlăsceanu.

Potrivit acesteia, în prezent nu se ştie care vor fi preţurile reglementate, astfel că nu se poate spune dacă va fi mai avantajos pentru un consumator casnic care are contract pe piaţa liberă să revină în segmentul reglementat. „Pe de altă parte, preţul gazelor este în creştere. Pe piaţa liberă, preţurile au crescut cu 25-30% faţă de septembrie. Celelalte componente reglementate nu au evoluat, tarifele de transport, distribuţie şi marja de furnizare nu au fost modificate”, a adăugat Vlăsceanu.

Şi la energie electrică, preţurile de pe piaţa spot sunt în prezent aproape duble faţă de nivelurile din vară.

Start pentru programul AFM – producție casnică de energie

Administrația Fondului pentru Mediu – AFM a anunțat că în perioada 25 ianuarie-1 martie 2019 așteaptă dosarele din partea firmelor interesate să devină instalatori validați în cadrul programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică la consumatori persoane fizice. După încheierea etapei de validare a instalatorilor, lista acestora va fi publicată pe site-ul instituției – www.afm.ro.

Abia după aceea persoanele fizice vor putea să-și aleagă dintre instalatorii validați pe acela cu care doresc să încheie un contract. AFM a acoperi 90% din cheltuielile eligibile, în limita a 20.000 de lei. Beneficiarul final va acoperi restul cheltuielilor.

Criteriile de eligibilitate pentru validarea instalatorului, conținutul dosarului de validare și alte informații privind depunerea dosarului de validare se regăsesc în Ghidul de finanțare, disponibil pe site-ul www.afm.ro.

Instalatorul va face achiziția echipamentelor necesare, va întocmi toată documentația tehnică necesară și va instala sistemul de panouri fotovoltaice. Dosarul de validare se va depune „paginat și opisat, într-un dosar, în plic sigilat”, la sediul AFM, conținând o cerere, o împuternicire, 5 certificate, un atestat și trei documente doveditoare.

Programul AFM își propune să crească eficiența energetică, să amelioreze calitatea aerului și să reducă emisiile de gaze cu efect de seră, prin utilizarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică necesară consumului propriu și livrarea surplusului în sistemul energetic național.

Bani Gheață

Dezastrul provocat de vremea rea rețelelor electrice ar putea fi suportat de consumatori.

Comandamentele companiilor energetice au avut mult de lucru în ultimele zile de chiciură și gheață, însă au reușit să remedieze avariile și să rezolve cazurile gospodăriilor nealimentate în timp-record. Luni la orele 18.00 Ministerul Energiei raporta scăderea numărului consumatorilor nealimentați la 43.000, după ce la orele 10.00 era vorba de 70.000 de puncte de consum – jumătate față de ziua de duminică.

Așadar, avariile au fost în mare parte remediate, după câteva zile intense pentru producătorii și furnizorii de energie. Firmele va trebui să se prezinte cu nota la ANRE, iar instituția va decide ponderea în care pagubele ultimelor zile vor fi suportate în tarife, de către consumatori.

Echipele de intervenție ale E-Distribuție Dobrogea (ENEL) și ale contractorilor lor raportau luni seara peste 150 de stâlpi de joasă tensiune, peste 50 de stâlpi de medie tensiune şi 2 stâlpi de înaltă tensiune rupţi în urma condiţiilor meteorologice deosebite. Totodată, peste 20 de kilometri de reţea de joasă tensiune, peste 20 de kilometri de reţea de medie tensiune şi peste 16 kilometri de reţea de înaltă tensiune trebuie înlocuite.

”Depunerile semnificative de chiciură pe instalaţii precum şi vântul puternic ce a dus la formarea fenomenului de galopaj a reţelelor, copacii încărcaţi cu gheaţă din apropierea liniilor electrice ce au provocat căderi de crengi asupra liniilor electrice din apropiere, precum şi îngreunarea instalaţiilor cu un strat masiv de gheaţă a produs toate aceste defecţiuni majore în instalaţii. Accesul este îngreunat de vizibilitatea redusă din cauza ceţei dense din zonă – până la ora 20:00 fiind valabil codul galben de vreme rea pentru ceață care reduce vizibilitatea local sub 200 de metri și izolat sub 50 de metri”, spun oficialii Enel.

Cele mai afectate județe, pentru toți furnizorii, conform Ministerului Energiei, au fost București-Ilfov, Călărași, Giurgiu și Ialomița. Au existat 181 de echipe în teren.